ROMÂNIA
Sondaj INSCOP privind patriotismul economic: 67,9% dintre români vor ca investițiile străine în România să crească. 89,7% spun că este în interesul național ca România să rămână în UE și NATO
Published
1 month agoon

Aproape 68% dintre cetățenii români și-ar dori ca investițiile străine în România să crească, în timp ce 89,7% consideră că este în interesul național ca România să rămână în UE și NATO, arată ultimul studiu sociologic INSCOP Research, “Atitudinea populației cu privire la patriotismul economic și vulnerabilitățile regimului democratic“, realizat la comanda Confederației Patronale Concordia.
Datele colectate relevă că românii continuă să privească cu pesimism direcția în care merge țara, însă își reafirmă sprijinul larg pentru apartenența la UE și NATO. 89,7% consideră că aceste alianțe sunt în interesul național, iar 80,7% susțin negocierea unor condiții mai favorabile în UE pentru protejarea intereselor economice. În același timp, românii își doresc mai multe investiții străine (67,9%) și sprijinirea companiilor românești care se extind în Europa (82,1%). Majoritatea consideră că România nu are control deplin asupra deciziilor economice și politice, iar corupția rămâne percepută drept cea mai mare problemă a țării. Sprijinul public pentru creșterea cheltuielilor în apărare este consistent (76,2%), pe fondul temerilor privind posibila retragere a trupelor NATO. În plus, 77,8% consideră că statul ar trebui să sprijine companiile străine care plătesc taxe în România, iar peste 60% susțin și expansiunea firmelor românești în străinătate.
Direcția țării
60.9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcție bună, iar 11.1% nu știu sau nu răspund.
Apartenența la UE și la NATO
89.7% dintre români cred că este în interesul național ca România să rămână în UE și NATO, în timp ce 6.4% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.
Apartenența la UE și suveranitatea națională
40.6% dintre cei chestionați cred că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult suveranitatea națională, în timp ce 51.6% sunt de părerea contrarie. 7.8% nu știu sau nu răspund.
Protejarea intereselor economice în UE
80.7% dintre români cred că, pentru a-și proteja interesele economice, România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene, 10% să nu facă nimic, pentru că interesele economice și naționale sunt protejate. Doar 4.8% cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.5%.
Nivelul investițiilor străine în România
Întrebați cum consideră că este nivelul investițiilor străine în România în comparație cu țările Uniunii Europene, 8.4% dintre participanții la sondaj apreciază că este mult mai ridicat, 9.3% ceva mai ridicat, 26.3% ceva mai scăzut, 24.4% mult mai scăzut, iar 21.3% aproximativ la fel. 10.2% nu știu sau nu răspund.
Creșterea investițiilor străine în România
67.9% dintre români și-ar dori ca investițiile străine în România să crească, 14.8% și-ar dori să scadă, iar 14.5% să rămână la fel. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.8%.
Părerea despre companiile multinaționale care investesc în România
71.1% dintre respondenți au o părere bună în general despre companiile multinaționale care investesc în România, în timp ce 24.6% au o părere proastă. 4.3% nu știu sau nu răspund.
Părerea despre companiile din UE care investesc în România
73.6% dintre respondenți au o părere bună în general despre companiile din UE care investesc în România, în timp ce 18.3% au o părere proastă. Ponderea non-răspunsurilor este de 8.1%.
Părerea despre companiile românești care investesc în alte țări
61.5% dintre cei chestionați au o părere bună despre companiile românești care investesc în alte țări, în timp ce 29.6% au o părere proastă. 8.9% nu știu sau nu răspund.
Au o părere bună despre companiile românești investesc în alte țări în special persoanele cu studii superioare și persoanele cu venituri ridicate și foarte ridicate, în timp ce părerea proastă se întâlnește în special în rândul persoanelor cu studii primare și al persoanelor cu venituri foarte reduse și reduse.
Părerea rea despre companiile românești care se extind în UE
Au o părere bună despre companiile românești care se extind în UE 82.1% dintre cei intervievați, în timp ce 12% au o părere proastă. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.9%.
Reguli preferențiale pentru susținerea companiilor românești
49.7% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația ”Guvernul României ar trebui să promoveze aceleași reguli și pentru companii românești și pentru companii străine deopotrivă”. 46.4% își exprimă acordul cu afirmația ”Guvernul României ar trebui să promoveze reguli preferențiale pentru susținerea companiilor românești, chiar dacă acest lucru ar descuraja investițiile companiilor străine/multinaționale”. 3.9% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că Guvernul României ar trebui să promoveze reguli preferențiale pentru susținerea companiilor românești, chiar dacă acest lucru ar descuraja investițiile companiilor străine/multinaționale mai ales persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani și angajații la stat. Consideră că Guvernul României ar trebui să promoveze aceleași reguli și pentru companii românești și pentru companii străine deopotrivă mai ales locuitorii din Capitală și persoanele cu venituri foarte ridicate.
Mai multe companii de stat vs mai multe companii private
56.2% sunt de părere că România ar avea de câștigat dacă pe piața internă ar exista mai multe companii de stat. La polul opus, 38.7% cred că România ar avea de câștigat dacă pe piața internă ar exista mai multe companii private. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.1%.
Sunt de părere că România ar avea de câștigat dacă pe piața internă ar exista mai multe companii de stat mai ales persoanele cu studii primare și venituri foarte reduse. Împărtășesc părerea contrarie mai ales persoanele cu studii superioare și persoanele cu venituri foarte ridicate.
Risc retragere companii străine
62.9% dintre români cred că există riscul ca unele companii străine/multinaționale să plece din România în următoarea perioadă. 30.6% sunt de părere că nu există acest risc, 6.2%nu știu/ nu pot aprecia, iar 0.3% nu răspund la această întrebare.
Evaluare prezență companii străine
53.1% dintre cei intervievați cred că România ar avea de pierdut dacă pe piața internă ar fi mai puține companii străine/multinaționale. 39.6% sunt de părere că România ar avea de câștigat într-un asemenea scenariu, iar 7.3% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că România ar avea de pierdut dacă pe piața internă ar fi mai puține companii străine/multinaționale mai ales persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani, persoanele cu studii superioare și persoanele cu venituri mari și foarte mari. Împărtășesc părerea contrarie mai ales persoanele cu studii primare și persoanele cu venituri mici și foarte mici.
Condiții companie românească
În opinia a 30.5% dintre respondenți, cea mai importantă condiție pentru ca o companie să poată fi considerată o campanie românească este ca acea companie să își plătească taxele în România. Condiția ca majoritatea angajaților să fie români este cea mai importantă pentru 20.5% dintre cei intervievați. 18.3% menționează să aibă acționari/ proprietari români, 16.9% marca/ brandul să fie românească, iar 9.1% să aibă sediul central în România. 2.1% indică altă condiție, 2.5% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.
Sprijinirea companiilor străine care plătesc taxe și impozite în România
În opinia a 77.8% dintre cei intervievați, este în interesul național al României ca statul să sprijine companiile străine care plătesc taxe și impozite în România. 20.0% sunt de părerea contrară, iar 2.2% nu știu sau nu răspund.
Sprijinirea companiilor românești care doresc să investească în străinătate
61% dintre cei intervievați consideră că este în interesul național al României ca statul să sprijine companiile românești care doresc să investească în străinătate. 35.4% sunt de părerea contrară, iar 3.6% nu știu sau nu răspund.
Sprijinirea companiilor străine care colaborează strâns cu companiile românești
79.5% dintre respondenți consideră că este în interesul național al României ca statul să sprijine companiile străine care colaborează strâns cu companiile românești. 17.5% sunt de părerea contrară, iar 3% nu știu sau nu răspund.
Sprijinirea companiilor românești care vor să achiziționeze companii străine din România
77.2% dintre români consideră că este în interesul național al României ca statul român să sprijine companiile românești care vor să achiziționeze companii străine din România. 19% sunt de părerea contrarie, iar 3.8% nu știu sau nu răspund.
Controlul aupra deciziilor politice
15.8% dintre români cred că ”România are controlul deplin asupra deciziilor sale politice” în foarte mare măsură, 25.8% în destul de mare măsură, 24.4% în destul de mică măsură și 29.5% în foarte mică măsură sau deloc. 4.5% nu știu sau nu răspund
Controlul asupra deciziilor economice
11.3% dintre români cred că ”România are controlul deplin asupra deciziilor sale economice” în foarte mare măsură, 23.9% în destul de mare măsură, 29% în destul de mică măsură și 29.9% în foarte mică măsură sau deloc. 5.9% nu știu sau nu răspund.
Aplicarea egală a legii
12.6% dintre români cred că ”legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii” în foarte mare măsură, 17.2% în destul de mare măsură, 25.9% în destul de mică măsură și 42.6% în foarte mică măsură sau deloc. 1.7% nu știu sau nu răspund.
Voința populară în alegerile prezidențiale
40.9% dintre români cred că ”alegerea președintelui depinde doar de votul cetățenilor” în foarte mare măsură, 24.6% în destul de mare măsură, 12.6% în destul de mică măsură și 19.6% în foarte mică măsură sau deloc. 2.3% nu știu sau nu răspund.
Influențarea alegerilor prezidențiale de către alte state
32.6% dintre români cred că ”alegerea președintelui este influențată puternic de acțiunile ostile ale altor state” în foarte mare măsură, 28.5% în destul de mare măsură, 17.1% în destul de mică măsură și 18.1% în foarte mică măsură sau deloc. 3.7% nu știu sau nu răspund.
Cea mai mare problemă a României
Întrebați care este la acest moment cea mai mare problemă a României, 44% dintre respondenți au ales varianta ”corupția care amplifică nedreptățile din societate”, 21.8% ”instabilitatea politică și efectele sale asupra bunei guvernări”, 17.2% ”starea precară a democrației care limitează libertatea oamenilor de a-și alege președintele”, iar 15.1% ”problemele economice care provoacă scăderea puterii de cumpărare”. 1.9% nu știu sau nu răspund.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare ale României
În contextul în care în ultima perioadă se discută tot mai mult că Europa să își reducă dependența militară față de SUA și NATO prin creșterea cheltuielilor în domeniul Apărării, respondenții au fost întrebați dacă ar fi de acord cu o asemenea perspectivă pentru ca România să-și apere suveranitatea în cazul unei agresiuni militare. 76.2% susțin o asemenea creștere a cheltuielilor pentru Apărare, în timp ce 21.1% se opun, iar 2.7% nu știu sau nu răspund.
Efectul retragerii trupelor NATO asupra securității României
77.1% dintre români cred că retragerea trupelor NATO din estul Europei ar afecta securitatea națională a României, în timp ce 20.3% împărtășesc opinia contrarie și 2.6% nu știu sau nu răspund.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Confederației Patronale Concordia. Datele au fost culese în perioada 13- 17 martie 2025.Metoda de cercetare: anchetă sociologică prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
UE adoptă cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri vizează aproape 200 de nave din „flota fantomă” de petroliere rusești
Ministerul Energiei caută parteneri pentru realizarea studiului pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore în Marea Neagră
Ambasada SUA, prima reacție după victoria lui Nicușor Dan: Așteptăm cu interes să colaborăm cu președintele și cu noul guvern al României
În viitorul buget al UE, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central, anunță Ursula von der Leyen: Vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale
Zelenski a discutat cu președintele Finlandei despre continuarea presiunii internaționale asupra Rusiei pentru a-și schimba comportamentul
UE speră la o „reacție puternică” din partea SUA, în cazul în care Rusia continuă să refuze o încetare a focului, afirmă șefa diplomației europene
ROMÂNIA
Ministerul Energiei caută parteneri pentru realizarea studiului pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore în Marea Neagră
Published
46 minutes agoon
May 20, 2025
Ministerul Energiei lansează un apel public pentru transmiterea expresiilor de interes privind realizarea studiului de identificare și delimitare a perimetrelor din Marea Neagră care pot fi concesionate pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore. Această etapă marchează începutul unei noi etape în implementarea Legii nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore – o lege-cadru care oferă României șansa de a valorifica un potențial energetic de excepție și de a deveni lider regional în producerea de energie curată în Marea Neagră.
Studiul va analiza potențialul eolian din Marea Neagră, caracteristicile geotehnice ale mediului marin, impactul de mediu și biodiversitatea, posibilitățile de racordare la Sistemul Energetic Național, dar și compatibilitatea cu alte utilizări ale spațiului maritim – precum navigația, pescuitul, extracțiile sau zonele militare. În plus, vor fi evaluate și aspectele logistice, de securitate și transport, pentru a propune o prioritizare coerentă a perimetrelor ce pot susține dezvoltarea de proiecte strategice.
În acest demers, Ministerul Energiei beneficiază de sprijinul unor parteneri internaționali de renume, precum Banca Mondială, și al Comisiei Europene, prin instrumentul TSI oferit de Secretariatul General REFORM.
„Marea Neagră este o resursă energetică strategică pentru țara noastră, pe care prea puțin am valorificat-o până acum, dar care poate deveni un pilon esențial al securității energetice naționale și regionale. În mandatul meu am prioritizat investițiile în Marea Neagră, cu scopul de a diversifica și consolida mixul energetic, pentru ca România să devină liderul energetic de care regiunea noastră are nevoie. Prin producția de gaze din perimetrul Neptun Deep și prin producția de energie electrică din perimetrele eoliene offshore, cu un potențial teoretic total de 76GW conform studiului Băncii Mondiale, sistemul energetic românesc devine mai sigur și contribuie la creșterea competitivității și rezilienței economiei naționale. Acest apel lansat de Ministerul Energiei este parte din construcția unei noi arhitecturi energetice pentru țara noastră. Studiul pe care îl pregătim va sta la baza deciziilor strategice de concesionare a perimetrelor offshore și va oferi investitorilor o viziune clară, fundamentată științific și în acord cu cele mai bune practici internaționale. Invit toți actorii relevanți – companii, consorții, institute de cercetare – să participe activ la acest proces. Împreună vom transforma potențialul Mării Negre într-un motor real al tranziției energetice din România”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Studiul are ca obiectiv final susținerea dezvoltării unei capacități instalate de energie eoliană offshore de minim 3 GW până în 2035, în linie cu țintele asumate de România la nivel european.
Expresiile de interes pot fi transmise până la data de 10 iunie 2025, prin email la adresa offshorewind@energie.gov.ro sau telefonic, la +40 374.496.834. Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul oficial: https://energie.gov.ro/offshore-wind
Ministerul Energiei își reafirmă angajamentul pentru o tranziție energetică sustenabilă, sigură și competitivă, și încurajează implicarea tuturor actorilor interesați de viitorul energiei curate în România.
ROMÂNIA
Ambasada SUA, prima reacție după victoria lui Nicușor Dan: Așteptăm cu interes să colaborăm cu președintele și cu noul guvern al României
Published
52 minutes agoon
May 20, 2025
Ambasada Statelor Unite la București a transmis marți primul mesaj din partea SUA cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale din România, subliniind că partea americană așteaptă cu interes să colaboreze cu președintele Nicușor Dan și cu noul guvern al României.
“Așteptăm cu interes să colaborăm cu Nicușor Dan, în calitate de președinte al României, și cu noul guvern, pentru a promova prioritățile noastre comune, precum apărarea, energia și parteneriatele comerciale“, a transmis Ambasada SUA, într-un mesaj pe Facebook.
Mesajul din partea SUA, similar cu stilul asumat și de Marea Britanie, respectiv la nivel de reprezentanță diplomatică, vine în contextul în care relațiile dintre Washington și București, aflate la nivel de parteneriat strategic, se află într-o situație dificilă după decizia SUA de a retrage România din programul Visa Waiver, dar și după criticile vicepreședintelui american JD Vance privind anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut.
Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.
Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea tuturor voturilor, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%).
Victoria lui Nicușor Dan a fost salutată de lideri din întreaga Europă, de la liderii instituțiilor UE – președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola – la președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul polonez Donald Tusk, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez și șefa guvernului italian Giorgia Meloni.
În același timp, președintele francez Emmanuel Macron a fost primul lider european care l-a sunat pe Nicușor Dan pentru a-l felicita. “În pofida numeroaselor încercări de manipulare, românii au ales în această seară democrația, statul de drept și Uniunea Europeană”, a spus Macron.
Luni, președintele ales al României a mai avut discuții telefonice cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
ROMÂNIA
Ministrul Simona Bucura-Oprescu, la sesiunea de formare privind mobilitatea forței de muncă: Trebuie să investim în încredere – între state, instituții, lucrători și angajatori
Published
1 hour agoon
May 20, 2025By
Andreea Radu
Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a participat marți, 20 mai, la deschiderea oficială a celei de-a patra Sesiuni de Formare privind mobilitatea forței de muncă, organizată la București de Autoritatea Europeană a Muncii (ELA), instituție condusă de românul Cosmin Boiangiu.
„Autoritatea Europeană a Muncii joacă un rol cheie în asigurarea unor condiții echitabile de muncă pentru toți cetățenii europeni. Datorită acestor sesiuni de formare, putem îmbunătăți nivelul de competențe al inspectorilor de muncă și prelua cele mai eficiente modele din statele membre. Niciunul dintre obiectivele noastre nu poate fi atins fără cooperare – între inspectoratele de muncă, partenerii sociali, serviciile publice de ocupare și însăși ELA. Trebuie să consolidăm instrumentele europene – IMI, EESSI, inspecțiile comune – astfel încât să fie mai interoperabile, mai prietenoase cu utilizatorii și mai accesibile. Iar cel mai important: să investim în încredere – între state, instituții, lucrători și angajatori”, a declarat Simona Bucura-Oprescu.
Evenimentul reunește, în perioada 20–22 mai, inspectori de muncă din majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, în cadrul unui efort comun de a consolida cooperarea și schimbul de bune practici în domeniul mobilității forței de muncă.
Potrivit Ministerului, în prezent:
- 13,9 milioane de europeni locuiesc într-un alt stat membru decât cel de origine, dintre care 10,1 milioane sunt persoane aflate în câmpul muncii.
- 1,7 milioane de oameni lucrează în două sau mai multe state europene.
- În UE sunt 3,6 milioane lucrători detașați.
- 1,8 milioane de persoane locuiesc într-o țară, dar lucrează în alta.
„Sunt doar câteva date care arată cât de necesară este întărirea mecanismelor de protecție și coordonare în cadrul pieței europene a muncii”, transmite Ministerul Muncii.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

UE adoptă cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri vizează aproape 200 de nave din „flota fantomă” de petroliere rusești

Ministerul Energiei caută parteneri pentru realizarea studiului pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore în Marea Neagră

Ambasada SUA, prima reacție după victoria lui Nicușor Dan: Așteptăm cu interes să colaborăm cu președintele și cu noul guvern al României

Ministrul Simona Bucura-Oprescu, la sesiunea de formare privind mobilitatea forței de muncă: Trebuie să investim în încredere – între state, instituții, lucrători și angajatori

În viitorul buget al UE, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central, anunță Ursula von der Leyen: Vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale

Zelenski a discutat cu președintele Finlandei despre continuarea presiunii internaționale asupra Rusiei pentru a-și schimba comportamentul

UE speră la o „reacție puternică” din partea SUA, în cazul în care Rusia continuă să refuze o încetare a focului, afirmă șefa diplomației europene

Marea Britanie, Franța și Canada condamnă deteriorarea situației umanitare din Gaza și cer Israelului să oprească operațiunile militare: „Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare”

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Parlamentul Ungariei a aprobat o lege privind retragerea țării din Curtea Penală Internațională

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară
Trending
- POLITICĂ7 days ago
Simion îi răspunde lui Tusk cu o fotografie cu Putin din anul 2010: “În această fotografie este omul lui Putin în Polonia”
- POLITICĂ2 days ago
Alegeri prezidențiale 2025/ Exit-poll: Nicușor Dan – 54,9%, George Simion – 45,1%. România a decis cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani
- POLITICĂ5 days ago
Sondaj IRSOP: Nicuşor Dan conduce pe trend crescător în cursa cu George Simion pentru Cotroceni, cu 52% la 48%. Majoritatea alegătorilor cred că Dan va întări România în NATO și UE, iar Simion va căuta relații bune cu Rusia
- U.E.1 week ago
“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”
- COMISIA EUROPEANA6 days ago
Lovitură de imagine pentru Ursula von der Leyen: CJUE se pronunță împotriva lipsei de transparență a CE în cazul Pfizergate