Connect with us

COMISIA EUROPEANA

#SOTEU2021: Ursula von der Leyen susține săptămâna viitoare discursul privind Starea Uniunii Europene – moment de bilanț și ce urmează pentru Europa unită

Published

on

©European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Numărătoarea inversă pentru cel mai important moment politic anual de la vârful Uniunii Europene a început. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține miercurea viitoare, pe 15 septembrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, cel de-al doilea său discurs privind Starea Uniunii Europene (SOTEU), la un an distanță de când iniția un îndemn ca Europa să își descopere vitalitatea ca răspuns la cea mai gravă criză din istoria sa: pandemia de coronavirus. CaleaEuropeană.ro va asigura o corespondență de la Strasbourg.

Confruntată cu multiple crize și fațete ale provocărilor strategice în ultimul deceniu și jumătate, Uniunea Europeană începe noul sezon politic din Parlamentul European și din mecanismul decizional din triunghiul Parlament – Consiliu – Comisie, cu un discurs anticipat a fi unul major. Desprinsă de traumele și șocul debutului crizei COVID-19, Uniunea Europeană din următorul discurs privind SOTEU al Ursulei von der Leyen se află în fața noului test: acela de a livra angajamentele către borne istorice – o redresare fără precedent bazată pe primele datorii comune asumate la nivel european, o neutralitate climatică premieră pe mapamond, primul continent digitalizat și o Europă echipată cu autonomie strategică care să îi confere accesul pe podiumul marilor puteri globale.

În mod tradițional, discursul privind Starea Uniunii Europene, inaugurat în 2010 și consemnat în colaborarea instituțională Comisie – Parlament – Consiliu după Tratatul de la Lisabona, este momentul în care șeful executivului european prezintă bilanțul precedentului an de mandat și prefațează prioritățile strategice pentru anul următor. Cea de-a doua astfel de cuvântare din partea Ursulei von der Leyen va fi prima pe care șefa Comisiei o va rosti în hemiciclul de la Strasbourg. Organizat, conform cutumei, la Strasbourg, primul discurs SOTEU al lui von der Leyen a fost găzduit de sediul Parlamentului European de la Bruxelles, din cauza pandemiei.

Hemiciclul de la Strasbourg este locul unde Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președinte de Comisie, iar Comisia sa, auto-intitulată promițător “O comisie geopolitică”, a fost instaurată în funcție în urmă cu doi ani. Cel de-al doilea său discurs privind SOTEU va fi, totodată, și cea de-a zecea astfel de manifestare politică din istoria Uniunii Europene, după discursurile susținute de ex-președinții Jose Manuel Barroso (2010-2013) și Jean-Claude Juncker (2015-2018).

Prioritățile Ursulei von der Leyen, reconfirmate înaintea discursului de la Strasbourg

Prioritățile stabilite la începutul mandatului rămân în continuare valabile, aplicându-se și provocărilor actuale, a anunțat executivul de la Bruxelles.. Comisia și-a intensificat eforturile de combatere a pandemiei și de scoatere a Europei din criza economică, fără a pierde din vedere prioritățile sale politice. Comisia rămâne ferm hotărâtă să își ducă la bun sfârșit inițiativele emblematice, Pactul verde european și Strategia digitală, întrucât acestea sunt esențiale pentru a relansa economia europeană și pentru a construi o Europă mai rezilientă, mai durabilă, mai echitabilă și mai prosperă.

“Europa participă pe deplin la tranziția către o planetă sănătoasă și o nouă lume digitală. Însă va reuși acest lucru doar dacă va crea unitate între oameni și își va moderniza modelul unic de economie socială de piață pentru ca acesta să corespundă noilor ambiții de astăzi. De aceea, trebuie să ne valorificăm toate atuurile și întregul potențial, să punem accentul pe egalitate și să creăm șanse pentru toți – atât pentru femei, cât și pentru bărbați, atât pentru cei care vin din Est, cât și pentru cei din Vest, Sud sau Nord, atât pentru tineri, cât și pentru vârstnici. Europa va continua să depună eforturi suplimentare”, a transmis Comisia Europeană în anunțul său recent privind discursul SOTEU.

Ce angajamente și-a luat șefa Comisiei Europene la primul său SOTEU?

Anul trecut, Ursula von der Leyen a făcut referire, în primul său discurs privind Starea Uniunii Europene, la solidaritatea europeană dovedită de România în cadrul crizei provocate de pandemia de coronavirus prin echipele de medici trimise către alte state membre și partenere, precum și un apel un apel la construirea unei Europe a sănătății. Trimiterile la România au vizitat și seceta pedologică din țara noastră pentru a reliefa importanța “salvării planetei noastre fragile” de amenințările schimbărilor climatice.

Discursul său de anul trecut a pavat însă calea spre deciziile ce au urmat.

Ea a anunțat că minim 20% din fondurile de redresare economică vor trebui direcționate înspre “calea europeană către era digitală“, iar minim 37% către proiecte verzi pentru ca drumul spre neutralitate climatice “să nu lase pe nimeni în urmă“.

La acel moment, președinta Comisiei Europene a transmis și un mesaj neechivoc pe planul valorilor europene în contextul instituirii unui mecanism de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept și a adoptării unei legi Magnitsky la nivel european care să sancționeze derapajele globale la adresa drepturilor omului.

Nici dimensiunea externă nu a fost ocolită de cea care se află în fruntea “Comisiei geopolitice”, von der Leyen argumentând atunci în favoarea unei agende comune transatlantice indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite sub pledoaria unor “noi începuturi cu prietenii vechi”. Alegerea lui Joe Biden ca președinte al SUA a înlesnit acest obiectiv.

Din această perspectivă a relațiilor strategice cu partenerii, următorul SOTEU va fi primul astfel de discurs cu Marea Britanie complet în afara Uniunii Europene, după ce la 31 decembrie 2020 s-a încheiat și perioada de tranziție post-Brexit, punându-se astfel capăt perioadei de aplicare a legislației europene pe tărâmul Albionului.

Ce va putea raporta Ursula von der Leyen în fața europenilor după aproape doi ani de mandat?

Este o întrebare firească din mai multe puncte de vedere. Lumea s-a schimbat aproape dramatic de la momentul în care fostul ministrul german al apărării și Comisia pe care o conduce s-au instalat în birourile din Berlaymont. Europa a scăpat (cel puțin pentru moment) de coșmarul numit Donald Trump la Casa Albă și are un interlocutor favorabil integrării europene în persoana lui Joe Biden, însă unitatea din interiorul Uniunii Europene este slăbită de coliziunea ideologică între societățile mai deschise din vest și înclinațiile conservatoare ale unor țări din estul Uniunii, cel mai elocvent exemplu fiind disputa aprinsă din Consiliul European privind legea anti-LGBT din Ungaria.

Dincolo de pandemia de coronavirus – subiect asupra căruia von der Leyen va invoca rezultate și succese precum vaccinul, certificatul de călătorie, Next Generation EU sau Team Europe (răspunsul mondial al UE la această criză) – UE se află în mijlocul celei mai mari dezbateri multi-nivel (Conferința privind viitorul Europei) și redactează viitoarea Busolă Strategică (un concept necesar dimensiunii apărării și securității) în timp ce trebuie să ofere răspunsuri la consecințele retragerii americane și occidentale din Afganistan, la relațiile cu autocrațiile precum China și Rusia, la provocările sociale și economice cu care se confruntă europenii și la prevenirea aprofundării decalajelor între statele membre pe fondul celor mai ample transformări, verzi și digitale.

Astfel, cel mai probabil, discursul său va fi despărțit de o linie precisă între reziliența provenită din “lecțiile învățate”, deciziile fără precedent asumate la nivel european și “ce urmează”: ambiții, borne, prospectivă strategică și gestionarea viitoarelor crize.

Un discurs – busolă pentru agenda politică europeană, momentul când Ursula von der Leyen se va adresa eurodeputaților și cetățenilor europeni va avea un decor substanțial de decizii și măsuri europene. 

Comisia Europeană a prezentat deja, de la precedentul discurs SOTEU și până acum, două rapoarte anuale (2020 și 2021) privind funcționarea statului de drept în UE, în timp ce statele membre și Parlamentul European au dat undă verde Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 de 1.074,3 miliarde de euro și instrumentului de redresare Next GenerationEU de 750 de miliarde de euro, din care 672,5 miliarde de euro sunt acordate prin intermediul planurilor naționale de redresare și reziliență, create pentru relansarea prin reforme a economiilor statelor membre, pe baze ecologice și digitale.

La momentul susținerii discursului SOTEU, președinta Comisiei Europene va putea anunța aprobarea a două treimi din PNRR-urile statelor membre (18), finanțate deopotrivă prin granturi nerambursabile și împrumuturi pe care țările UE vor trebui să le returneze într-un termen de 30 de ani și la o dobândă comună fără precedent, de 0,085%. 

Direct legate de redresarea europeană post-pandemie, tranziția verde și cea digitală vor ocupa un loc central în discursul șefei executivului european prin prisma unor pachete legislative fără precedent adoptate anul acesta – pachetul “Pregătiți pentru 55%“, Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

Tot sub accepțiunea situației pandemice, Ursula von der Leyen va putea exclama că Uniunea Europeană a atins nivelul de vaccinare anunțat (minim 70% din populația adultă a UE până la 31 august 2021), în timp ce va fi nevoită să recunoască că anumite state membre mai au progrese de realizat (inclusiv România). De asemenea, resurgența unor noi variante ale virusului SARS-CoV-2 va obliga Comisia Europeană să continue discuțiile și negocierile cu marile companii farmaceutice, asemenea celor din 2020, când a asigurat accesul statelor membre la vaccinurile produse de firmele occidentale.

În schimb, prezentarea celor două rapoarte privind statul de drept nu va putea substitui răfuiala instituțională cu Parlamentul European, eurodeputații manifestându-și nemulțumirea că executivul european nu a pus încă în aplicare mecanismul de condiționare privind statul de drept, îndeosebi în ce privește țări precum Polonia și Ungaria.

Ambițiile unei Europe puternice și influente la nivel global vor fi, la momentul discursului susținut de Ursula von der Leyen, priorități “zero” în noul context al competiției strategice dintre marile puteri. Cu un parteneriat transatlantic ranforsat, inclusiv în baza promisiunilor de la SOTEU-ul precedent, cu nevoia unor poziționări constante față de autocrațiile lumii – Federația Rusă și China -, cu dorința unei implicări globale în Asia-Pacific și Africa, cu necesitatea formulării unor răspunsuri la provocări de tip criză ad-hoc precum situația din Afganistan și cu relații complexe și complicate în vecinătate (Turcia, Belarus, vecinătățile estică și sudică în ansamblu) – locul acțiunii externe în discursul președintei Comisiei Europene este asigurat.

În fiecare an, discursul privind starea Uniunii prezintă realizările din anul anterior și prioritățile pentru anul care urmează. Președintele schițează, de asemenea, modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Discursul este urmat de o dezbatere în plen, care lansează dialogul cu Parlamentul European și Consiliul în vederea elaborării programului de lucru al Comisiei pentru anul următor.

Primul discurs privind Starea Uniunii a fost susținut în 2010, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

Published

on

© EUAM_Ukraine/ Twitter

Comisia Europeană, în numele UE, a acordat astăzi Ucrainei o asistență macrofinanciară (AMF) în valoare de 600 de milioane de euro. Aceasta este a doua și ultima tranșă din cadrul actualului program de AMF al Ucrainei, după ce prima tranșă de 600 de milioane EUR a fost acordată în decembrie 2020. Odată cu această plată, valoarea restantă a împrumuturilor acordate Ucrainei în cadrul multiplelor sale programe de AMF ajunge la 4,4 miliarde EUR, potrivit unui comunicat.

Această plată face parte din pachetul AMF de urgență în valoare de 3 miliarde EUR pentru zece parteneri din cadrul procesului de extindere și de vecinătate, care are ca scop să îi ajute să limiteze consecințele economice ale pandemiei COVID-19. Programul este o demonstrație concretă a solidarității UE cu partenerii săi pentru a răspunde la impactul economic al pandemiei COVID-19.

Plata se bazează pe evaluarea pozitivă a Comisiei cu privire la progresele înregistrate de autoritățile ucrainene în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de politică convenite în cadrul programului COVID-19 de asistență macrofinanciară. Ucraina a pus în aplicare toate cele opt angajamente de politică referitoare la gestionarea finanțelor publice, la guvernanță și la statul de drept, la îmbunătățirea climatului de afaceri, precum și la reformele sectoriale și la întreprinderile de stat.

De asemenea, Ucraina a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor convenite în cadrul programului asociat cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Este vorba, în special, de progresele legislative majore în domeniul judiciar. FMI și-a încheiat cu succes misiunea de evaluare a programului la 18 octombrie 2021.

Prin plata de astăzi, UE a finalizat șapte din cele 10 programe AMF din pachetul AMF COVID-19, în valoare de 3 miliarde EUR, și a plătit primele tranșe către toți partenerii.

Comisia continuă să colaboreze îndeaproape cu restul partenerilor săi AMF pentru punerea în aplicare la timp a programelor de politică convenite.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Summitul Mondial asupra Sănătății: Scopul UE este de a forma o rețea globală de pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Scopul UE este de a forma o rețea globală de pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, a afirmat duminică președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la evenimentul de deschidere a celui de-al 13-lea Summit Mondial al Sănătății de la Berlin. De asemenea, aceasta a subliniat că este esențială cooperarea internațională în privința sănătății. 

„Amenințările transfrontaliere la adresa sănătății necesită răspunsuri transfrontaliere. Prin urmare, orizontul HERA va fi mai larg decât Uniunea noastră. O sarcină esențială a HERA va fi aceea de a-și uni forțele cu omologii săi internaționali. Am început deja să construim punți de legătură cu activitatea OMS și a BARDA din Statele Unite. Suntem în contact cu țări terțe din vecinătatea noastră, cum ar fi Regatul Unit, Elveția și țările din Balcanii de Vest. Scopul nostru este de a forma un grup de bază care va conduce la o rețea cu adevărat globală de HERA. Și vor veni și mai multe cu CDC african, cu viitoarea Agenție africană pentru medicamente și, desigur, cu alți actori globali, cum ar fi CEPI, GAVI și fundațiile filantropice”, a afirmat Ursula von der Leyen. 

Comisia Europeană a lansat la jumătatea lunii septembrie Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în Caz de Urgență Sanitară (HERA) pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, care va anticipa amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare.

HERA este un pilon esențial al uniunii europene a sănătății anunțate de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2020 și va completa o lacună în ceea ce privește răspunsul și pregătirea UE pentru situații de urgență sanitară.

Dincolo de această cooperare, Ursula von der Leyen a subliniat convingerea sa privind necesitatea unui standard global pentru pregătirea în domeniul sănătății.

„Acesta este motivul pentru care am organizat, împreună cu G20, Summitul Mondial privind Sănătatea la Roma, la începutul acestui an. Prin Declarația de la Roma, lumea a aprobat un set de principii directoare pentru pregătirea globală. Pregătirea se află acum în centrul acțiunii Uniunii noastre”, a mai spus șefa Comisiei Europene. 

În acest sens, von der Leyen a punctat că „importanța acestui nou efort trebuie să se reflecte în resursele sale”, iar „Europa este pregătită să contribuie și să investească în pregătirea pentru pandemii – acasă și în întreaga lume”.

„Am propus un buget fără precedent de 50 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani pentru misiunea noastră de pregătire în domeniul sănătății. Uniunea noastră, statele noastre membre și, desigur, sectorul privat au un rol de jucat și o contribuție de adus. Europa este pregătită să contribuie și să investească în pregătirea pentru pandemii – acasă și în întreaga lume”, a mai spus președinta Comisiei Europene. 

 

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat vineri un cadru pentru a spori gradul de incluziune și diversitate al programelor Erasmus+ și Corpul european de solidaritate pentru perioada 2021-2027.

Măsurile dau astfel curs angajamentului președintei Ursula von der Leyen de a consolida substanțial ambele programe nu doar prin faptul că permit unui număr mult mai mare de persoane să învețe sau să facă voluntariat într-o altă țară, ci, în special, prin faptul că se adresează unui număr tot mai mare de persoane cu mai puține oportunități.

Prin aceste măsuri incluzive, Comisia dă un impuls puternic îmbunătățirii echității și incluziunii în Spațiul european al educației și se ridică la înălțimea promisiunii din primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, care prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții de calitate și incluzivă.

”Modul nostru de viață european este unul care oferă șanse egale tuturor tinerilor europeni. Incluziunea și diversitatea fac parte integrantă din această viziune. Este esențial să facem un efort suplimentar pentru a ne asigura că programele UE nu lasă pe nimeni în urmă. Cei din generația Erasmus au devenit cei mai buni ambasadori ai Europei, ei pot împărtăși ceea ce au experimentat, iar acest lucru începe cu un acces corect și egal la toate programele”, a transmis vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas, responsabil pentru promovarea modului nostru de viață european, într-un comunicat al instituției.

”Programele UE trebuie să avantajeze pe toată lumea, indiferent de mediul de proveniență, de contextul socio-economic și de starea lor fizică, mentală sau de sănătate. Prin urmare, este esențial ca noile programe Erasmus+ și Corpul european de solidaritate să fie mai incluzive, bazate pe diversitate.  Vom oferi mai multe fonduri pentru a-i însoți pe cei care au nevoie de mai mult ajutor și vom ajunge la cei care nu știu despre program sau ezită. Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități și să poate, de asemenea, să dea înapoi societății. Aceasta este valoarea solidarității pe care se bazează proiectul european”, a transmis, la rândul său, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

Măsurile pentru programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate includ:

  • Sprijin financiar dedicat: cele două programe vor oferi un sprijin financiar sporit persoanelor cu oportunități reduse pentru a acoperi orice cheltuieli sau nevoi suplimentare. Acest lucru va contribui la eliminarea barierelor ce le împiedică să participe de pe picior de egalitate la activitățile programelor. De asemenea, Comisia invită agențiile naționale și actorii care pun în aplicare programele la nivel național și local să utilizeze alte fonduri naționale sau europene existente pentru a completa sprijinul financiar oferit;
  • Sprijin personalizat pentru participanți pe parcursul tuturor etapelor proiectului lor: participanții vor avea posibilitatea de a beneficia de o serie de oportunități (sprijin lingvistic, vizite pregătitoare sau mentorat consolidat, de exemplu) înainte, în timpul și după proiectul la care participă, pentru a se asigura că vor profita la maximum de experiența lor;
  • Sprijin pentru organizațiile participante: programele vor oferi ajutor suplimentar pentru organizațiile implicate în proiecte incluzive. Acesta va varia de la finanțare suplimentară pentru a contribui la consolidarea capacităților, la activități de formare și de creare a rețelelor de personal în domeniul incluziunii și al diversității;
  • Ofertă de învățare mai flexibilă: programele oferă acum o gamă mai largă de oportunități de proiecte și de mobilitate ce îmbracă diferite formate și se întind pe durate de timp variate (virtuale sau fizice, individuale sau în grup) pentru a permite tuturor participanților să găsească ceea ce se potrivește cel mai bine nevoilor lor;

  • Prioritate în procesul de selecție: programele includ mecanisme pentru a acorda prioritate proiectelor de calitate care implică participanți cu mai puține oportunități și care abordează temele incluziunii și diversității;
  • Comunicare și raportare mai clare: În comunicarea privind programele, Comisia, agențiile naționale și toți actorii implicați la nivel național și local vor pune la dispoziție documente și materiale accesibile și multilingve. Comisia își va dezvolta în continuare activitățile de monitorizare și raportare pentru a urmări mai bine progresele înregistrate în ceea ce privește eforturile de incluziune.

Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acestor măsuri de incluziune la nivel național prin intermediul agențiilor naționale Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate.

Pentru a aborda mai bine provocările specifice legate de accesul la programe în contextele lor naționale, agențiile naționale vor elabora propriile planuri de acțiune pentru incluziune, pe baza acestui cadru general de măsuri de incluziune.

O rețea de responsabili pentru incluziune și diversitate din cadrul agențiilor naționale a fost deja creată pentru a facilita această activitate și schimbul de bune practici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL27 mins ago

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

S&D2 hours ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA17 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA17 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.18 hours ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

U.E.18 hours ago

Premierul Poloniei acuză UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale: Ne vom apăra drepturile cu toate armele de care dispunem

ROMÂNIA19 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO19 hours ago

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Marian-Jean Marinescu20 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia de mai multă transparență din partea CE privind vaccinurile: Va creștere încrederea oamenilor că vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție

ROMÂNIA17 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA19 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending