Connect with us

COMISIA EUROPEANA

#SOTEU2021: Ursula von der Leyen susține săptămâna viitoare discursul privind Starea Uniunii Europene – moment de bilanț și ce urmează pentru Europa unită

Published

on

©European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Numărătoarea inversă pentru cel mai important moment politic anual de la vârful Uniunii Europene a început. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține miercurea viitoare, pe 15 septembrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, cel de-al doilea său discurs privind Starea Uniunii Europene (SOTEU), la un an distanță de când iniția un îndemn ca Europa să își descopere vitalitatea ca răspuns la cea mai gravă criză din istoria sa: pandemia de coronavirus. CaleaEuropeană.ro va asigura o corespondență de la Strasbourg.

Confruntată cu multiple crize și fațete ale provocărilor strategice în ultimul deceniu și jumătate, Uniunea Europeană începe noul sezon politic din Parlamentul European și din mecanismul decizional din triunghiul Parlament – Consiliu – Comisie, cu un discurs anticipat a fi unul major. Desprinsă de traumele și șocul debutului crizei COVID-19, Uniunea Europeană din următorul discurs privind SOTEU al Ursulei von der Leyen se află în fața noului test: acela de a livra angajamentele către borne istorice – o redresare fără precedent bazată pe primele datorii comune asumate la nivel european, o neutralitate climatică premieră pe mapamond, primul continent digitalizat și o Europă echipată cu autonomie strategică care să îi confere accesul pe podiumul marilor puteri globale.

În mod tradițional, discursul privind Starea Uniunii Europene, inaugurat în 2010 și consemnat în colaborarea instituțională Comisie – Parlament – Consiliu după Tratatul de la Lisabona, este momentul în care șeful executivului european prezintă bilanțul precedentului an de mandat și prefațează prioritățile strategice pentru anul următor. Cea de-a doua astfel de cuvântare din partea Ursulei von der Leyen va fi prima pe care șefa Comisiei o va rosti în hemiciclul de la Strasbourg. Organizat, conform cutumei, la Strasbourg, primul discurs SOTEU al lui von der Leyen a fost găzduit de sediul Parlamentului European de la Bruxelles, din cauza pandemiei.

Hemiciclul de la Strasbourg este locul unde Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președinte de Comisie, iar Comisia sa, auto-intitulată promițător “O comisie geopolitică”, a fost instaurată în funcție în urmă cu doi ani. Cel de-al doilea său discurs privind SOTEU va fi, totodată, și cea de-a zecea astfel de manifestare politică din istoria Uniunii Europene, după discursurile susținute de ex-președinții Jose Manuel Barroso (2010-2013) și Jean-Claude Juncker (2015-2018).

Prioritățile Ursulei von der Leyen, reconfirmate înaintea discursului de la Strasbourg

Prioritățile stabilite la începutul mandatului rămân în continuare valabile, aplicându-se și provocărilor actuale, a anunțat executivul de la Bruxelles.. Comisia și-a intensificat eforturile de combatere a pandemiei și de scoatere a Europei din criza economică, fără a pierde din vedere prioritățile sale politice. Comisia rămâne ferm hotărâtă să își ducă la bun sfârșit inițiativele emblematice, Pactul verde european și Strategia digitală, întrucât acestea sunt esențiale pentru a relansa economia europeană și pentru a construi o Europă mai rezilientă, mai durabilă, mai echitabilă și mai prosperă.

“Europa participă pe deplin la tranziția către o planetă sănătoasă și o nouă lume digitală. Însă va reuși acest lucru doar dacă va crea unitate între oameni și își va moderniza modelul unic de economie socială de piață pentru ca acesta să corespundă noilor ambiții de astăzi. De aceea, trebuie să ne valorificăm toate atuurile și întregul potențial, să punem accentul pe egalitate și să creăm șanse pentru toți – atât pentru femei, cât și pentru bărbați, atât pentru cei care vin din Est, cât și pentru cei din Vest, Sud sau Nord, atât pentru tineri, cât și pentru vârstnici. Europa va continua să depună eforturi suplimentare”, a transmis Comisia Europeană în anunțul său recent privind discursul SOTEU.

Ce angajamente și-a luat șefa Comisiei Europene la primul său SOTEU?

Anul trecut, Ursula von der Leyen a făcut referire, în primul său discurs privind Starea Uniunii Europene, la solidaritatea europeană dovedită de România în cadrul crizei provocate de pandemia de coronavirus prin echipele de medici trimise către alte state membre și partenere, precum și un apel un apel la construirea unei Europe a sănătății. Trimiterile la România au vizitat și seceta pedologică din țara noastră pentru a reliefa importanța “salvării planetei noastre fragile” de amenințările schimbărilor climatice.

Discursul său de anul trecut a pavat însă calea spre deciziile ce au urmat.

Ea a anunțat că minim 20% din fondurile de redresare economică vor trebui direcționate înspre “calea europeană către era digitală“, iar minim 37% către proiecte verzi pentru ca drumul spre neutralitate climatice “să nu lase pe nimeni în urmă“.

La acel moment, președinta Comisiei Europene a transmis și un mesaj neechivoc pe planul valorilor europene în contextul instituirii unui mecanism de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept și a adoptării unei legi Magnitsky la nivel european care să sancționeze derapajele globale la adresa drepturilor omului.

Nici dimensiunea externă nu a fost ocolită de cea care se află în fruntea “Comisiei geopolitice”, von der Leyen argumentând atunci în favoarea unei agende comune transatlantice indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite sub pledoaria unor “noi începuturi cu prietenii vechi”. Alegerea lui Joe Biden ca președinte al SUA a înlesnit acest obiectiv.

Din această perspectivă a relațiilor strategice cu partenerii, următorul SOTEU va fi primul astfel de discurs cu Marea Britanie complet în afara Uniunii Europene, după ce la 31 decembrie 2020 s-a încheiat și perioada de tranziție post-Brexit, punându-se astfel capăt perioadei de aplicare a legislației europene pe tărâmul Albionului.

Ce va putea raporta Ursula von der Leyen în fața europenilor după aproape doi ani de mandat?

Este o întrebare firească din mai multe puncte de vedere. Lumea s-a schimbat aproape dramatic de la momentul în care fostul ministrul german al apărării și Comisia pe care o conduce s-au instalat în birourile din Berlaymont. Europa a scăpat (cel puțin pentru moment) de coșmarul numit Donald Trump la Casa Albă și are un interlocutor favorabil integrării europene în persoana lui Joe Biden, însă unitatea din interiorul Uniunii Europene este slăbită de coliziunea ideologică între societățile mai deschise din vest și înclinațiile conservatoare ale unor țări din estul Uniunii, cel mai elocvent exemplu fiind disputa aprinsă din Consiliul European privind legea anti-LGBT din Ungaria.

Dincolo de pandemia de coronavirus – subiect asupra căruia von der Leyen va invoca rezultate și succese precum vaccinul, certificatul de călătorie, Next Generation EU sau Team Europe (răspunsul mondial al UE la această criză) – UE se află în mijlocul celei mai mari dezbateri multi-nivel (Conferința privind viitorul Europei) și redactează viitoarea Busolă Strategică (un concept necesar dimensiunii apărării și securității) în timp ce trebuie să ofere răspunsuri la consecințele retragerii americane și occidentale din Afganistan, la relațiile cu autocrațiile precum China și Rusia, la provocările sociale și economice cu care se confruntă europenii și la prevenirea aprofundării decalajelor între statele membre pe fondul celor mai ample transformări, verzi și digitale.

Astfel, cel mai probabil, discursul său va fi despărțit de o linie precisă între reziliența provenită din “lecțiile învățate”, deciziile fără precedent asumate la nivel european și “ce urmează”: ambiții, borne, prospectivă strategică și gestionarea viitoarelor crize.

Un discurs – busolă pentru agenda politică europeană, momentul când Ursula von der Leyen se va adresa eurodeputaților și cetățenilor europeni va avea un decor substanțial de decizii și măsuri europene. 

Comisia Europeană a prezentat deja, de la precedentul discurs SOTEU și până acum, două rapoarte anuale (2020 și 2021) privind funcționarea statului de drept în UE, în timp ce statele membre și Parlamentul European au dat undă verde Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 de 1.074,3 miliarde de euro și instrumentului de redresare Next GenerationEU de 750 de miliarde de euro, din care 672,5 miliarde de euro sunt acordate prin intermediul planurilor naționale de redresare și reziliență, create pentru relansarea prin reforme a economiilor statelor membre, pe baze ecologice și digitale.

La momentul susținerii discursului SOTEU, președinta Comisiei Europene va putea anunța aprobarea a două treimi din PNRR-urile statelor membre (18), finanțate deopotrivă prin granturi nerambursabile și împrumuturi pe care țările UE vor trebui să le returneze într-un termen de 30 de ani și la o dobândă comună fără precedent, de 0,085%. 

Direct legate de redresarea europeană post-pandemie, tranziția verde și cea digitală vor ocupa un loc central în discursul șefei executivului european prin prisma unor pachete legislative fără precedent adoptate anul acesta – pachetul “Pregătiți pentru 55%“, Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

Tot sub accepțiunea situației pandemice, Ursula von der Leyen va putea exclama că Uniunea Europeană a atins nivelul de vaccinare anunțat (minim 70% din populația adultă a UE până la 31 august 2021), în timp ce va fi nevoită să recunoască că anumite state membre mai au progrese de realizat (inclusiv România). De asemenea, resurgența unor noi variante ale virusului SARS-CoV-2 va obliga Comisia Europeană să continue discuțiile și negocierile cu marile companii farmaceutice, asemenea celor din 2020, când a asigurat accesul statelor membre la vaccinurile produse de firmele occidentale.

În schimb, prezentarea celor două rapoarte privind statul de drept nu va putea substitui răfuiala instituțională cu Parlamentul European, eurodeputații manifestându-și nemulțumirea că executivul european nu a pus încă în aplicare mecanismul de condiționare privind statul de drept, îndeosebi în ce privește țări precum Polonia și Ungaria.

Ambițiile unei Europe puternice și influente la nivel global vor fi, la momentul discursului susținut de Ursula von der Leyen, priorități “zero” în noul context al competiției strategice dintre marile puteri. Cu un parteneriat transatlantic ranforsat, inclusiv în baza promisiunilor de la SOTEU-ul precedent, cu nevoia unor poziționări constante față de autocrațiile lumii – Federația Rusă și China -, cu dorința unei implicări globale în Asia-Pacific și Africa, cu necesitatea formulării unor răspunsuri la provocări de tip criză ad-hoc precum situația din Afganistan și cu relații complexe și complicate în vecinătate (Turcia, Belarus, vecinătățile estică și sudică în ansamblu) – locul acțiunii externe în discursul președintei Comisiei Europene este asigurat.

În fiecare an, discursul privind starea Uniunii prezintă realizările din anul anterior și prioritățile pentru anul care urmează. Președintele schițează, de asemenea, modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Discursul este urmat de o dezbatere în plen, care lansează dialogul cu Parlamentul European și Consiliul în vederea elaborării programului de lucru al Comisiei pentru anul următor.

Primul discurs privind Starea Uniunii a fost susținut în 2010, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa

Published

on

© Administrația Prezidențială

Comisia Europeană va continua să lucreze pentru ca platformele online să își respecte obligațiile în conformitate cu normele europene în ceea ce privește alegerile din Europa, a afirmat sâmbătă președinta executivului european, Ursula von der Leyen, după o convorbire telefonică cu președintele român Klaus Iohannis.

Este treaba poporului român să decidă ce este mai bine pentru țara sa, liber de interferențe străine“, a scris ea, pe X, după discuție.

Comisia va continua să lucreze pentru ca platformele să își respecte obligațiile care le revin în temeiul Digital Services Act în ceea ce privește alegerile din Europa“, a adăugat von der Leyen.

Președintele Klaus Iohannis a avut sâmbătă o “discuție telefonică aprofundată” cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care a convenit consolidarea securității social media în Uniunea Europeană.

În urma ultimelor evenimente din România, am avut o discuție telefonică aprofundată cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Am convenit că trebuie să consolidăm securitatea social media, în urma alegerilor din țara noastră“, a scris Iohannis, pe rețeaua socială X.

Discuția telefonică a avut loc după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. În aceeași zi, Comisia Europeană a solicitat rețelei TikTok să se alinieze prevederilor electorale ale regulamentului privind serviciile digitale și să remedieze urgent politicile de moderare a conținutului în lumina alegerilor din România.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României.

Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.

Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.

În tot acest context, Comisia Europeană a intensifcat monitorizarea alegerilor din România și ordonă TikTok “să păstreze neatinse toate datele și dovezile” privind riscurile sistemice asupra procesului electoral.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a avut sâmbătă o “discuție telefonică aprofundată” cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care a convenit consolidarea securității social media în Uniunea Europeană.

În urma ultimelor evenimente din România, am avut o discuție telefonică aprofundată cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Am convenit că trebuie să consolidăm securitatea social media, în urma alegerilor din țara noastră“, a scris Iohannis, pe rețeaua socială X.

Discuția telefonică a avut loc după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. În aceeași zi, Comisia Europeană a solicitat rețelei TikTok să se alinieze prevederilor electorale ale regulamentului privind serviciile digitale și să remedieze urgent politicile de moderare a conținutului în lumina alegerilor din România.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României.

Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.

Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.

În tot acest context, Comisia Europeană a intensifcat monitorizarea alegerilor din România și ordonă TikTok “să păstreze neatinse toate datele și dovezile” privind riscurile sistemice asupra procesului electoral.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană intensifică monitorizarea alegerilor din România și ordonă TikTok „să păstreze neatinse toate datele și dovezile” privind riscurile sistemice asupra procesului electoral

Published

on

© PSD

În contextul alegerilor din România, aflate în curs de desfășurare, Comisia și-a intensificat monitorizarea TikTok în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale (RSD). Această monitorizare este legată de exercitarea competențelor Comisiei în temeiul RSD și nu vizează procesul electoral din România, care ține de competența autorităților române și, în cele din urmă, de cetățenii României, informează instituția într-un comunicat.

Am ordonat astăzi TikTok să păstreze neatinse toate datele și dovezile legate de alegerile din România, dar și pentru viitoarele alegeri din UE. Acest ordin de păstrare este un pas esențial pentru a-i ajuta pe investigatori să stabilească faptele și să completeze solicitările noastre oficiale de informații prin care solicităm informații în urma declasificării documentelor secrete ieri. Intensificăm, de asemenea, contactele cu autoritățile de reglementare din domeniul digital și cibernetic din întreaga Europă, având în vedere dovezile emergente de activitate neautentică sistematică. Mă angajez să asigur aplicarea riguroasă și riguroasă a Actului legislativ privind serviciile digitale”, a declarat Henna Virkunnen, Vice-președinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

Comisia a emis către TikTok un „ordin de păstrare” în temeiul RSD, prin care obligă această platformă să „înghețe” și să păstreze datele legate de riscurile sistemice efective sau previzibile pe care serviciul acesteia le-ar putea prezenta în ceea ce privește procesele electorale și discursul civic din UE. Acest lucru are ca scop păstrarea informațiilor și a dovezilor disponibile, în eventualitatea unei investigații suplimentare a Comisiei privind respectarea de către TikTok a obligațiilor care îi revin în temeiul RSD.

TikTok trebuie să păstreze documentele și informațiile interne privind proiectarea și funcționarea sistemelor sale de recomandare, precum și modul în care abordează riscul de manipulare intenționată prin utilizarea neautentică și coordonată a serviciului său. Comisia dispune păstrarea documentelor și a informațiilor referitoare la orice încălcare sistematică a condițiilor de utilizare ale TikTok care interzic utilizarea elementelor de monetizare pentru promovarea de conținut politic în cadrul acestui serviciu. Ordinul de păstrare se referă la alegerile naționale din Uniunea Europeană din perioada 24 noiembrie 2024-31 martie 2025

Ordinul urmează informațiilor primite de Comisie în contextul alegerilor în curs din România, inclusiv informațiilor recent declasificate care indică ingerințe străine din partea Rusiei. În acest stadiu, Comisia monitorizează conformitatea și nu are nicio poziție cu privire la posibilitatea ca TikTok să fi încălcat obligațiile care îi revin în temeiul RSD.

Consolidarea monitorizării și a cooperării

De asemenea, Comisia convoacă o reuniune a Comitetului european pentru coordonatorii serviciilor digitale, în data de 6 decembrie, pentru a discuta cu toți coordonatorii serviciilor digitale în privința măsurilor luate până în prezent în acest context și a modalităților de răspuns la dovezile emergente, cum ar fi indiciile potrivit cărora conturi din alte state membre au țintit diaspora română.

În plus, Comisia colectează dovezile puse la dispoziție în cadrul Grupului operativ informal în materie de crize cibernetice, din care fac parte Comisia Europeană, SEAE, Europol și ENISA (Agenția UE pentru Securitate Cibernetică). Grupul operativ este în strânsă legătură cu autoritățile române din domeniul securității cibernetice.

Comisia și-a intensificat colaborarea cu TikTok în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale. Acest lucru include solicitarea de clarificări, de date și de dovezi prin intermediul unor cereri oficiale, reamintind în același timp cu fermitate obligațiile TikTok de a identifica și de a atenua în mod eficace riscurile legate de alegeri, în conformitate cu orientările privind alegerile emise în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.

În paralel, semnatarii Codului de bune practici privind dezinformarea au activat sistemul de reacție rapidă (RRS) pentru alegerile din România. Acest sistem de cooperare prevăzut de cod asigură o cooperare rapidă și eficace în perioadele electorale. El s-a dovedit a fi un instrument util și eficace pentru schimbul de informații între organizațiile societății civile, verificatorii veridicității informațiilor și platformele online cu privire la conținutul cu relevanță temporală care este considerat de acestea că prezintă amenințări la adresa integrității procesului electoral.

Observatorul bulgaro-român (BROD)din cadrul Observatorului european al mass-mediei digitale – care participă, de asemenea, la sistemul de reacție rapidă – monitorizează ecosistemul online din România și a identificat mai multe discursuri și tactici de dezinformare, cum ar fi încălcarea legislației electorale, conținut politic nemarcat (inclusiv prin influențatori) și suspiciunea de comportament neautentic coordonat.


Vineri, 29 noiembrie, Comisia a trimis o cerere de informații către TikTok, solicitând acestei platforme să furnizeze mai multe informații cu privire la modul în care gestionează riscurile de manipulare a informațiilor. În special, Comisia solicită TikTok să furnizeze informații detaliate cu privire la modul în care a analizat și a atenuat riscul de exploatare neautentică sau automatizată a serviciului său și riscurile care decurg din sistemele sale de recomandare.

De asemenea, Comisia solicită informații cu privire la eforturile depuse de TikTok pentru a permite unei game mai largi de părți terțe să efectueze un control public, precum și să aibă acces la date disponibile public pentru a detecta, a identifica și a înțelege riscurile sistemice legate de procesele electorale.  Comisia trimisese deja o cerere inițială de informații către TikTok, la 2 octombrie, în legătură cu proiectarea și funcționarea sistemelor de recomandare ale acestei platforme în ceea ce privește alegerile.

La 29 noiembrie, serviciile Comisiei au organizat o masă rotundă online cu platforme online foarte mari și cu motoare de căutare online foarte mari, cu coordonatorul serviciilor digitale din România, ANCOM, cu autorități de stat relevante și cu organizații ale societății civile, pentru a colecta informații și a asigura pregătirea în vederea alegerilor aflate în curs în România. TikTok, Meta, Google, Microsoft și X s‑au numărat printre participanții la masa rotundă. În decursul acestei reuniuni, serviciile Comisiei au solicitat platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare online foarte mari să prezinte informații referitoare la evaluarea riscurilor și la măsurile de atenuare a riscurilor pe care le-au luat în contextul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie și din 8 decembrie, precum și al alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA5 hours ago

Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ucraina: Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO, afirmă șeful diplomației de la Kiev

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România

NATO12 hours ago

România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale

MAREA BRITANIE12 hours ago

Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev

NATO14 hours ago

EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII4 days ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

POLITICĂ6 days ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat

Trending