SUA
SUA nu își vor slăbi eforturile în vederea unui armistițiu în Fâșia Gaza și vor continua să exercite ”presiune” asupra Israelului și țărilor din Orientul Mijlociu în acest sens, subliniază Kamala Harris
Published
1 month agoon
By
Teodora IonStatele Unite nu își vor slăbi eforturile în vederea unui armistițiu în Fâșia Gaza și vor continua să exercite ”presiune” asupra Israelului și țărilor din Orientul Mijlociu în acest sens, a menționat vicepreședinta Kamala Harris, candidata democraților pentru Casa Albă, într-un interviu, anunță AFP, citat de Agerpres.
Washingtonul lucrează asupra ”necesităţii unui acord care ar permite eliberarea ostaticilor şi instaurarea unui armistiţiu. Şi noi nu vom înceta să exercităm presiune asupra Israelului şi asupra regiunii, inclusiv asupra liderilor arabi”, a declarat Kamala Harris, potrivit unor fragmente difuzate din acest interviu acordat CBS.
Difuzarea fragmentelor din acest interviu care urmează să fie prezentat integral luni, apare cu o zi înainte de marcarea unui an de când Hamas a atacat, pe 7 octombrie 2023, Israelul, ce a dus la reacția acestuia din urmă în Fâșia Gaza.
Întrebată dacă prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu va da ascultare, ea a răspuns că presiunile americane au putut ”duce la un anumit număr de inflexiuni în această regiune din partea Israelului”, fără a face mai multe precizări.
”Adevărata întrebare este: avem noi o alianţă importantă între poporul american şi poporul israelian? Răspunsul la această întrebare este da”, a adăugat Kamala Harris.
Săptămâna trecută, Iranul a tras sute de rachete asupra Israelului, forțele sale armate avertizând civilii să se adăpostească în buncărele din orașele din întreaga țară.
Tirul a venit după ce armata israeliană a lansat ceea ce a numit ”raiduri terestre localizate și țintite” în Libanul vecin contra grupării teroriste Hezbollah sprijinită de Iran, forțând până la 100 000 de locuitori să își părăsească casele, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Israel este un lider în tehnologie și inovare, iar colaborările vor contribui la dezvoltarea economiei digitale în ambele țări, subliniază directorul general al ICI București în întâlnirea cu ambasadorul Lior Ben Dor
Trump, discuții telefonice cu Macron, Zelenski, Orban, Netanyahu și Xi Jinping: Franța dorește ca SUA să țină cont de UE, Ucraina speră la un sprijin de neclintit, iar China nu dorește confruntare
Kamala Harris promite că îl va ajuta pe Trump cu “transferul paşnic de putere”, într-o aluzie la violențele din 2021, și evocă “lumina promisiunii Americii”: Sper să nu intrăm într-o eră întunecată
LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2024 | Donald Trump a fost ales al 47-lea președinte al SUA, devenind primul condamnat penal care câștigă Casa Albă
Mark Rutte încearcă să liniștească apele înainte ca SUA să decidă “Trump” sau “Harris”: NATO trebuie să rămână unită, altfel o Rusie încurajată se va afla pe flancul nostru estic
Alegeri prezidențiale SUA: Trump repetă afirmațiile privind frauda electorală/Harris spune că alegătorii din statele pivot vor decide alegerile
SUA
SUA își exprimă îngrijorarea față de relația tot mai strânsă dintre Rusia și Coreea de Nord și față de potențialele schimburi tehnologice dintre cele două țări
Published
18 minutes agoon
November 14, 2024By
Teodora IonStatele Unite și-au reiterat îngrijorarea față de relația tot mai strânsă dintre Rusia și Coreea de Nord și față de potențialele schimburi tehnologice dintre cele două țări.
În cadrul unui interviu pentru Reuters realizat la București la un forum privind prevenirea terorismului nuclear și radiologic, subsecretarul de stat american Bonnie Jenkins a declarat că SUA lucrează cu Japonia şi Coreea de Sud pentru a răspunde preocupărilor acestor ţări cu privire la Coreea de Nord, informează Agerpres.
”Nu avem nimic definitiv în ceea ce priveşte tehnologia nucleară care merge din Rusia în RPDC (Coreea de Nord), dar evident că avem o îngrijorare generală cu privire la dezvoltarea relaţiei dintre cele două ţări”, a declarat Jenkins în interviu.
”Nu numai din cauza tehnologiei care ar putea fi transferată, ci şi din cauza relaţiei în creştere şi a faptului că RPDC ajută Rusia, nu numai cu baza lor industrială de apărare în dezvoltare, ci şi, evident, cu cei aproximativ 10.000 de soldaţi care se află în Rusia în acest moment”, a afirmat responsabila americană.
Afirmațiile subsecretarul de stat american vin după ce secretarul de stat american Antony Blinken spunea despre relația Moscovei cu Phenian că este o “stradă cu două sensuri” și că există “o îngrijorare profundă cu privire la ceea ce Rusia face sau ar putea face pentru a consolida capacitatea Coreei de Nord”, inclusiv capacitatea sa nucleară.
Agenția de spionaj din Coreea de Sud anunța miercuri că soldații nord-coreeni s-au angajat în operațiuni de luptă împotriva Ucrainei alături de aliații lor ruși.
Confirmarea Seulului vine în contextul în care criticile globale cresc pe măsură ce cele două țări își consolidează legăturile militare, după ce Phenianul a trimis mii de soldați în regiunea Kursk din Rusia pentru a sprijini războiul cu Ucraina, informează Reuters.
”Serviciul Național de Informații estimează că trupele nord-coreene trimise în Rusia s-au mutat în regiunea Kursk în ultimele două săptămâni”, a declarat agenția într-un comunicat.
Recent, președintele sud-coreean a declarat că nu exclude livrarea directă de arme Ucrainei, în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat apelul la adresa aliaților să ridice interdicția privind loviturile cu rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei, astfel încât Ucraina să poată lovi trupele nord-coreene.
SUA
Marco Rubio, artizanul legii care interzice oricărui președinte american să retragă SUA din NATO, a fost nominalizat de Trump pentru funcția de secretar de stat
Published
5 hours agoon
November 14, 2024Președintele ales Donald Trump a anunțat oficial miercuri că îl va nominaliza pe senatorul republican din Florida Marco Rubio pentru funcția de secretar de stat, punând capăt unei întârzieri de aproape două zile între informațiile inițiale și anunțul oficial.
Într-o declarație, Trump a spus că Rubio este un “lider foarte respectat și o voce foarte puternică pentru libertate”. Trump l-a numit, de asemenea, pe Rubio un “avocat puternic pentru națiunea noastră, un prieten adevărat pentru aliații noștri și un războinic neînfricat care nu va da niciodată înapoi în fața aliaților noștri”.
Rubio, fiul unor imigranți cubanezi, este un membru de rang înalt al Comisiei pentru relații externe a Senatului și principalul republican din selectiva Comisie senatorială pentru informații. El a candidat împotriva lui Trump la președinție în 2016, dar odată ce Trump a intrat în funcție, a devenit un aliat-cheie al Casei Albe în ceea ce privește politica pentru America Latină. Rubio a fost unul dintre candidații la funcția de vicepreședinte al SUA dacă Trump câștigă un nou mandat, deși în cele din urmă a pierdut în fața vicepreședintelui ales JD Vance.
Împreună cu Mike Waltz, confirmat pentru funcția de consilier pentru securitate națională, Rubio va fi arhitectul politicii externe a lui Donald Trump, care a promis că va pune capăt războaielor în Ucraina şi în Orientul Mijlociu, fără a explica vreodată cum. Tot în zona de politică externă, securitate și apărare, Trump l-a nominalizat pe Pete Hegseth, prezentator Fox News, pentru funcția de secretar al apărării, o decizie aparent controversată, iar pe John Ratcliffe pentru poziția de director al CIA.
Dacă va fi confirmat, Marco Rubio va fi primul latino-american care va ocupa funcția de diplomat de top al Americii.
Ca viziune de politică externă, în primul rând, Rubio a susținut că țările europene ar trebui “să preia conducerea” atunci când vine vorba de apărarea pe continent. “Germania, Franța și Regatul Unit sunt mai mult decât capabile să își gestioneze relația cu beligerantul înarmat nuclear din estul lor”, a scris Rubio în American Conservative anul trecut, după cum relatează Euronews.
Anul trecut, Senatul american a votat în favoarea unei legi care interzice oricărui președinte american să retragă SUA din NATO, artizanii acestui proiect de lege fiind republicanul Marco Rubio și democratul Tim Kaine, fost candidat la funcția de vicepreședinte în 2016, când Hillary Clinton și-a disputat președinția SUA cu Donald Trump.
În altă parte, a promovat o abordare dură față de Iran, China și Cuba.
În ceea ce privește Beijingul, Rubio a pledat pentru o examinare mai atentă a influenței Beijingului asupra tehnologiei americane, solicitând Departamentului Trezoreriei să lanseze în 2019 o analiză de securitate națională a aplicației chineze de social media TikTok.
Într-un raport redactat în septembrie, Rubio a numit China “cel mai puternic adversar cu care s-au confruntat SUA de când se știe”. În ceea ce privește Ucraina, acesta a declarat că, deși sprijină țara care încă luptă împotriva invaziei la scară largă a Rusiei, conflictul actual dintre Moscova și Kiev ar trebui să fie dus la o “concluzie”. În ceea ce privește criza din Orientul Mijlociu, Rubio a susținut ferm Israelul, numind militanții Hamas „animale vicioase” și acuzând de subordonare oficialii americani care au sprijinit o încetare a focului în Gaza, semnalând că ar promova, de asemenea, o abordare dură în regiune.
În aprilie, Rubio a votat împotriva unei legi de ajutor în valoare de 95 de miliarde de dolari (89,4 miliarde de euro) pentru Israel, Ucraina și Taiwan, care a trecut cu o majoritate covârșitoare prin Senat, în ciuda rezistenței sale. El a susținut că, deși sprijină ajutorul în principiu, nu va sprijini proiectul de lege din cauza faptului că SUA nu fac suficient pentru a combate problemele interne, cum ar fi investițiile în securitatea frontierelor, semnalând sprijinul său, la fel ca Trump, pentru ca SUA să devină mai izolaționiste.
INTERNAȚIONAL
Biden l-a primit pe Trump la Casa Albă, reluând tradiția transferului pașnic de putere cu care Trump nu l-a onorat în 2020: Sprijinul pentru Ucraina este în interesul securității naționale a SUA
Published
5 hours agoon
November 14, 2024Președintele Joe Biden și președintele ales Donald Trump s-au întâlnit miercuri în Biroul Oval timp de aproape două ore, reluând o tradiție istorică a transferului pașnic de putere în America, pe care Trump însuși a ignorat-o în 2020, dar de care are parte a doua oară, după victoriile la alegerile prezidențiale american din 2016 și 2024.
Președintele Biden a vorbit primul, făcând apel la o “tranziție lină” și spunându-i lui Trump că va face “tot ce putem pentru a ne asigura că sunteți acomodat” și referindu-se la viitorul președinte atât ca la “fostul președinte”, cât și ca la “președintele ales”.
Trump, cel de-al 45-lea și 47-lea președinte al SUA, a urmat mulțumindu-i lui Biden, cel de-al 46-lea președinte.
“Politica este dură și, în multe cazuri, nu este o lume foarte frumoasă, dar este o lume frumoasă astăzi. Și apreciez asta foarte mult. O tranziție care este atât de lină, va fi cât se poate de lină, și apreciez foarte mult asta, Joe”, a continuat viitorul președinte.
Ei nu au răspuns la întrebări.
Întâlnirea, pe care Casa Albă a descris-o ulterior ca fiind cordială, a avut loc după o campanie intensă și uneori plină de insulte înainte ca Biden să se retragă din cursă și să o susțină pe vicepreședinta Kamala Harris, relatează ABC News.
În 2016, președintele de atunci, Barack Obama, l-a primit pe Trump în Biroul Oval timp de 90 de minute, după câștigarea alegerilor prezidențiale de către republican.
Dar, după alegerile din 2020, Trump s-a rupt nu numai de tradiția invitării președintelui ales la Casa Albă, dar nu a participat nici la inaugurarea lui Biden, părăsind în schimb Washingtonul cu doar câteva ore înainte de începerea ceremoniei și lăsându-i o scrisoare succesorului său în Biroul Oval.
Ziua de miercuri a marcat prima revenire a lui Trump la Casa Albă de când și-a încheiat președinția sub un nor de negare a alegerilor în urmă cu patru ani. Cu o săptămână înainte de plecarea sa, el a fost pus sub acuzare de către Cameră pentru a doua oară, legislatorii acuzându-l de “incitare la insurecție” după ce susținătorii săi au luat cu asalt violent Capitoliul SUA la 6 ianuarie 2021.
Trump a promis atunci că se va întoarce, iar revenirea s-a produs săptămâna trecută. El a măturat toate cele șapte state importante, obținând 312 voturi electorale față de cele 226 ale vicepreședintelui Kamala Harris și este pe cale să câștige votul popular.
Biden a vorbit cu Trump pe 6 noiembrie pentru a-l felicita și pentru a-i întinde o ramură de măslin politică printr-o invitație la Casa Albă. Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că Biden a făcut acest lucru deoarece “crede în normele” instituției.
Potrivit Casei Albe, șeful de cabinet al Casei Albe, Jeff Zients, și viitorul șef de cabinet al Casei Albe, Susie Wiles, au fost prezenți la discuție.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a descris discuția dintre Biden și Trump ca fiind “foarte amabilă și substanțială”. Aceștia au discutat despre politica externă, inclusiv punctul de vedere al lui Biden cu privire la susținerea Ucrainei în fața agresiunii Rusiei, securitatea națională și problemele interne, iar Trump a venit pregătit cu o listă de întrebări pentru Biden.
Biden “a subliniat că, în opinia sa, sprijinul continuu al Statelor Unite pentru Ucraina este în interesul securităţii noastre naţionale”, a declarat consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, într-o conferinţă de presă după discuţii.
Donald Trump a declarat după întâlnire, citat de New York Post, că a discutat cu Joe Biden “foarte mult despre Orientul Mijlociu”.
“Am vrut să ştiu care sunt opiniile lui despre situaţia în care ne aflăm. Şi mi le-a comunicat, a fost foarte binevoitor”, a asigurat Trump.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Eurodeputatul Dan Motreanu a trimis o întrebare scrisă Comisiei Europene legată de cauzele scumpirii alimentelor: „Comisia trebuie să ia măsuri pentru protecția fermierilor”
Burduja subliniază necesitatea unui angajament clar din partea UE pentru dezvoltarea interconexiunilor energetice est-vest
România, trimisă în fața Curții de Justiție a UE. Țara noastră nu a colectat și epurat în mod corespunzător apele uzate urbane
SUA își exprimă îngrijorarea față de relația tot mai strânsă dintre Rusia și Coreea de Nord și față de potențialele schimburi tehnologice dintre cele două țări
Parlamentul European: Aplicarea noii legi europene privind defrișările s-ar putea amâna cu un an de zile
Președintele CCIR: România trebuie să atragă cât mai multe investiții străine pentru a reduce deficitul comercial și pentru a avea o creștere economică pe termen lung
Joe Biden va avea o ultimă întâlnire față în față cu Xi Jinping în marja Forumului APEC de la Lima
România, Bulgaria, Grecia, Cehia, Italia, Belgia, R. Moldova și Marea Britanie, poziție comună pentru întărirea cooperării și interconexiunilor energetice în Europa
Directorul general al AIEA consideră că revenirea Germaniei la energia nucleară este „o decizie logică”
Premierul Marcel Ciolacu a discutat cu omologul britanic despre aspecte legate de energie și securitate: Am decis să consolidăm cooperarea noastră economică și parteneriatul nostru de apărare
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Blinken îi asigură pe aliații din NATO că administrația Biden încearcă livrarea către Ucrainei a întregului ajutor militar aprobat de Congres înainte de a-i preda ștatefa lui Trump
“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European
Luminița Odobescu evidențiază importanța finalizării cât mai rapide a procesului de aderare a României la Schengen: Discuțiile evoluează. Suntem optimiști
Nicolae Ciucă, vizită la Chișinău după ce Maia Sandu a fost reconfirmată în funcția de președintă: Ținta noastră este ca planul de creștere pentru R. Moldova să fie aprobat de PE nu mai târziu de februarie
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA1 week ago
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
- SĂNĂTATE1 week ago
MS propune o strategie pentru creșterea la 3% din PIB a producției de medicamente: Un parteneriat cu industria farmaceutică în intereselor oamenilor, necesar
- POLITICĂ7 days ago
Nicolae Ciucă, favoritul administrației americane, conform unei analize DW (P)