Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul G7 de la Biarritz s-a încheiat cu o declarație comună de doar o pagină, fără un consens privind reprimirea Rusiei în Grupul țărilor puternic industrializate

Published

on

© G7/ Twitter

Summitul G7 de la Biarritz s-a încheiat cu o declarație comună suplă, de doar o pagină, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron în conferința de presă care a închis evenimentul derulat pe parcursul a trei zile, anunță Reuters, AFP, și DPA, citate de Agerpres.

Dosarul iranian, comerțul și incendiile care mistuie Pădurea Amazoniană au dominat discuțiile dintre liderii celor mai industrializate statele ale lumii.

”Am reușit să găsim puncte reale de convergență, fără precedent, foarte pozitive, care să ne permită să mergem înainte într-un mod foarte util”, a spus Macron într-o conferință de presă alături de Trump, informează Deutsche Welle.

”Este un G7 într-adevăr de succes. A fost o unitate teribilă, o unitate grozavă”, a spus, la rândul său, liderul american, conform Agerpres.

Comerțul

Şeful statului francez a spus că tensiunile comerciale dintre SUA şi China creează incertitudini şi că în timpul summitului liderul de la Casa Albă, Donald Trump, le-a transmis celorlalţi participanţi că doreşte să ajungă la un acord cu Beijingul.

”Cred că ei doresc foarte tare un acord. Cred că asta a ieşit în evidenţă azi-noapte. China a primit o mare lovitură în ultimele luni. Trei milioane de locuri de muncă. În curând vor fi mai mult de trei milioane de locuri de muncă. Lanţul lor se rupe cum nu s-a mai văzut. Odată ce se întâmplă asta, este foarte greu de reparat. Cred că ei vor foarte mult să ajungem la o înţelegere”, a transmis președintele american Donald Trump.

Și premierul nipon, Shinzo Abe a subliniat că relații stabile între Statele Unite și China sunt foarte importante, nu doar pentru economiile acestor state, dar și pentru economia globală. ”Sper că negocierile comerciale dintre SUA și China se vor solda cu rezultate bune care vor contribui la stabilizarea economiei iglobale”, a declarat Abe după summit.

Încercările lui Macron de a media conflictul comercial dintre primele economii ale lumii și temerile exprimate de ceilalți lideri G7 survin în contextul în care, în ajunul summitului G7, liderul american a anunțat că majorează cuantumul taxelor vamale aplicate aplicate produselor chinezeşti importate în Statele Unite ca măsură de represalii la anunţul făcut de Beijing.

Iranul

Ministrul iranian al afacerilor externe, Mohammad Javad Zarif, care a efectuat duminică o vizită surpriză la summitul G7, a avut o întâlnire bilaterală cu gazda evenimentului, președintele Emmanuel Macron, care a încercat să dea un nou impuls încercărilor de a salva acordul nuclear cu Iranul, convenit în 2015 după mai bine de 12 ani de negocieri, din care Statele Unite s-au retras la 8 mai 2018.

”Am avut o întrevedere cu Emmanuel Macron în marja summitului G7 de la Biarritz, după o discuţie detaliată” cu ministrul de externe (francez) Jean-Yves Le Drian şi cel de finanţe Bruno Le Maire, a anunţat pe Twitter şeful diplomaţiei iraniene, publicând fotografii de la întâlnire. “Drumul este greu, însă merită încercat”, a adăugat Zarif.

Liderul francez a declarat că discuțiile au oferit ”o foaie de parcurs” pentru a pune capăt impasului dintre SUA și Iran.

Mai mult, după mai multe încercări diplomatice din partea Franței, încununate de succes, președintele american Donald Trump și-a arătat deschiderea pentru o întâlnire cu omologul său iranian Hassan Rohani cu privire la programul nuclear iranian.

Emmanuel Macron şi-a exprimat speranţa că această întâlnire va avea loc ‘”în următoarele săptămâni”.

”Trebuie să fie jucători buni, dacă mă înţelegeţi. Nu pot face ce ziceau că vor face, fiindcă dacă fac asta se vor confrunta cu o forţă într-adevăr foarte violentă. De aceea, cred că vor fi cuminţi”, a spus Trump.

Și Germania, prin vocea cancelarului Angela Merkel, a salutat eforturile liderilro G7 de a identifica o soluție diplomatică privind programul nuclear al Iranului. ”Ceea ce ne unește, și acesta este un mare pas înainte, este că nu doar că dorim ca Iranul să nu aibă arme nucleare, ci și că [dorim] să găsim o soluție prin mijloace politice”, a precizat Merkel.

Mediu

Liderii celor mai industrializate țări ale lumii, reuniți la summitul G7, găzduit de orașul francez Biarritz, au convenit acordarea unui ajutor financiar în valoare de 20 de milioane de dolari pentru a ajuta statele din zona Amazon să stingă incendiile care mistuie pădurea tropicală, ajungând, în același timp, la un numitor comun privind lansarea unei inițiative globale pe termen lung pentru protejarea pădurii care producere 20% din oxigentul Planetei, denumită ”Plămânul Terrei”.

Planul de asistență, anunțat luni de președintele fracez, Emmanuel Macron, gazda reuniunii, și omologul chilian, Sebastian Pinera, implică un program de reîmpădurire, care va fi prezentant la Adunarea Generală a ONU, ce va începe la 18 septembrie.

Premierul canadian, Justin Trudeau, a declarat că țara sa va trimite avioane cu apă în Brazilia pentru a ajuta la lupta împotriva incendiilor în Amazon și va aloca, de asemenea, la 10 milioane de euro (11,3 milioane de dolari) pentru această cauză.

Premierul canadian, Justin Trudeau, a declarat că țara sa va trimite avioane cu apă în Brazilia pentru a ajuta la lupta împotriva incendiilor în Amazon și va aloca, de asemenea, la 10 milioane de euro (11,3 milioane de dolari) pentru această cauză.

Săptămâna trecută, președintele fracez, Emmanuel Macron l-a acuzat pe omologul său brazilian Jair Bolsonaro că ”a mințit” cu privire la angajamentele sale privind protejarea mediului și a amenințat că se va opune acordului de liber schimb UE-Mercosur, convenit la 29 iunie, care va crea una dintre cele mai extinse zone comerciale de pe mapamond.

Citiți și:
Papa Francisc, îngrijorat de incendiile din Pădurea Amazoniană: ”Acest plămân de pădure este vital pentru planeta noastră”

Între timp, Trump a respins planurile de reducere a producției de combustibili fosili, afirmând că „nu va renunța” la bunăstarea Americii ”pentru vise” și ”mori de vânt”. Acesta a completat că el însuși este ecologist și că vrea să aibă cel mai curat aer și cea mai curată apă de pe Pământ.

Trump este un sceptic în ceea ce privește schimbările climatice, fiind cunoscut pentru ideea sa potrivit căreia încălzirea globală reprezintă o farsă inventată de chinezi.

De altfel, acesta nu a luat parte la sesiunea destinată shimbărilor climatice, biodiversității și climei, ce a avut loc în ultima zi a summitul G7, preferând să-și trimită consilierii.

Rusia

Preşedintele american, Donald Trump, a reiterat luni că l-ar putea invita pe omologul său din Rusia, Vladimir Putin, la summitul G7 programat în anul 2020 în Statele Unite, deşi Rusia a fost exclusă în 2014 din Grupul ţărilor puternic industrializate ca urmare a anexării ilegale a peninsului ucrainene Crimeea.

Trump a declarat că este mai bine ca Rusia să fine ”în cortul” decât în afara cortului celor mai industrializate economii ale lumii.

Ideea președintelui america de a reîntregi G8 datează încă de anul trecut, înaintea summitului G7 din Canada, sugerând că Rusia ar trebui reintegrată în format.

Citiți și: 
Revenirea la formatul G8 provoacă dezacorduri între occidentali înaintea summitului din Franța: Am arăta slăbiciunea G7 dacă Rusia ar reveni fără condiții la masă

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat sâmbătă că există mai multe motive pentru care Rusia nu poate fi acceptată din nou în G7. 

”În urmă cu un an, în Canada, Donald Trump a sugerat reinvitarea Rusiei în G7, afirmând că anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia a fost parțial justificată și că trebuie să acceptăm acest lucru”, a declarat Donald Tusk.

”Sub nicio formă nu putem fi de acord cu această logică”, a adăugat oficialul european, copletând că ”ar fi mai bine să chemăm Ucraina, în calitate de invitat, desigur, la următoarea ședință a G7, să audă opinia noului președinte. Am vorbit cu el (n.r. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei)  în urmă cu două zile și știu că ar fi foarte interesat”. 

În schimb, Emmanuel Macron a anunţat că el şi cancelarul german Angela Merkel vor organiza în săptămânile următoare un summit cu preşedinţii rus şi ucrainean, cu obiectivul de a avansa în soluţionarea crizei din Ucraina, care a determinat în 2014 excluderea Rusiei din G8, reinterându-și, în același timp că la reuniunea de la Biarritz nu s-a ajuns la un consens privind reprimirea Rusiei în acest grup, semn că ideea lui Trump a fost respinsă. 

Summitul G7 de anul viitor va avea loc în Statele Unite. Potrivit declarațiilor președintelui american Donald Trump făcute la Biarritz, reuniunea ”va fi probabil la Miami”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

Published

on

© NATO

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Având în vedere consolidarea militară continuă a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia, secretarul general Jens Stoltenberg a confirmat miercuri că NATO a transmis propunerile sale scrise Rusiei, în paralel cu Statele Unite.

Ne aflăm în fața unui moment critic pentru securitatea euro-atlantică“, a afirmat Stoltenberg, cerând Rusiei să contribuie la detensionarea situației cauzate de acumulările sale de forțe militare în jurul Ucrainei.

 

Cele trei domenii pe care NATO va dialoga cu Rusia. Securitatea europeană, discutată doar sub principiile Actului Final de la Helsinki

Secretarul general a spus că aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

“În primul rând, relațiile NATO-Rusia. Rusia a tăiat legăturile diplomatice cu NATO, ceea ce face ca dialogul nostru să fie mai dificil. Prin urmare, ar trebui să restabilim birourile noastre respective la Moscova și la Bruxelles. Ar trebui, de asemenea, să folosim la maximum canalele noastre de comunicare existente între militari, pentru a promova transparența și a reduce riscurile, și să analizăm, de asemenea, înființarea unei linii telefonice civile pentru situații de urgență”, a precizat înaltul oficial aliat.

În al doilea rând, Stoltenberg a invocat securitatea europeană, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia.

Suntem pregătiți să ascultăm preocupările Rusiei și să ne angajăm într-o conversație reală cu privire la modul în care să susținem și să consolidăm principiile fundamentale ale securității europene pe care le-am semnat cu toții, începând cu Actul final de la Helsinki. Acestea includ dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propriile acorduri de securitate“, a afirmat secretarul general al NATO, în contextul în care Actul din 1975 a consfințit decalogul principiilor care “guvernează” relațiile dintre statele participante și care cuprind principiul respectării suveranității, al nerecurgerii la amenințarea sau la folosirea forței, al inviolabilității frontierelor, al integrității teritoriale a statelor sau a reglementării pașnice a diferendelor.

El a insistat că Rusia ar trebui să se abțină de la poziționarea de forță coercitivă, de la retorica agresivă și de la activitățile răuvoitoare îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, Rusia ar trebui să își retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt desfășurate fără consimțământul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor, inclusiv în formatul Normandia“, a subliniat secretarul general.

Al treilea domeniu vizează reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

Stoltenberg a subliniat că aliații sunt pregătiți să se reunească în cadrul Consiliului NATO-Rusia “cât mai curând posibil” pentru a aborda aceste aspecte mai în detaliu, dar nu vor face compromisuri în ceea ce privește principiile fundamentale pe care se bazează securitatea euro-atlantică.

Șeful diplomației SUA, dispus să se reîntâlnească cu omologul rus

Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri că SUA au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO.

Potrivit lui Antony Blinken, care s-a declarat pregătit să discute cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov ”în zilele următoare”, răspunsul SUA transmis Moscovei reafirmă că Ucraina îşi poate alege singură alianţele.

“Documentul pe care l-am prezentat include preocupările Statelor Unite și ale aliaților și partenerilor noștri cu privire la acțiunile Rusiei care subminează securitatea, o evaluare principială și pragmatică a preocupărilor pe care Rusia le-a exprimat și propriile noastre propuneri pentru domeniile în care am putea găsi un teren comun. Facem clar că există principii fundamentale pe care ne-am angajat să le susținem și să le apărăm – inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege propriile acorduri și alianțe de securitate. Am abordat posibilitatea unor măsuri reciproce de transparență în ceea ce privește poziția forțelor în Ucraina, precum și măsuri de creștere a încrederii în ceea ce privește exercițiile și manevrele militare în Europa. Și abordăm și alte domenii în care vedem un potențial de progres, inclusiv controlul armelor legat de rachetele din Europa, interesul nostru pentru un acord de continuare a Tratatului New START care să acopere toate armele nucleare și modalități de creștere a transparenței și a stabilității. Am prezentat aceste idei deoarece au potențialul – dacă sunt negociate cu bună credință – de a spori securitatea noastră și a aliaților și partenerilor noștri, abordând în același timp preocupările declarate ale Rusiei prin angajamente reciproce”, a spus Blinken, conform transcriptului declarațiilor sale, furnizat de Departamentul de Stat.

Rusia a primit răspunsurile și propunerile Statelor Unite

Ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan, a venit miercuri la sediul MAE rus pentru a transmite răspunsurile scrise ale Washingtonului la cererile Moscovei privind securitatea europeană, a anunţat diplomaţia rusă într-un comunicat, relatează agenţiile internaţionale de presă, potrivit Agerpres.

Ambasadorul american John Sullivan a fost primit de viceministrul de externe rus Alexandr Gruşko şi ”a transmis răspunsul scris al administraţiei americane la proiectul de tratat bilateral asupra garanţiilor de securitate prezentat anterior de partea rusă”, precizează MAE rus, confirmând astfel o primă informaţie în acest sens comunicată de ziarul rus Kommersant.

Ce a propus Rusia?

Propunerile de securitate ale Moscovei, publicate pe 17 decembrie 2021 și dublate de acumulări masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina, cuprind solicitări ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Astfel de cerințe din partea Rusiei ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Propunerile Rusiei au devenit la începutul anului baza unui dialog diplomatic pentru detensionarea situației, deși ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Cum s-au desfășurat discuțiile?

Astfel, săptămâna 10-16 ianuarie a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, cadru în care SUA au avertizat că nu vor permite Rusiei să pună capăt politicii ușilor deschise a NATO, în timp ce Moscova cere garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO.

La Bruxelles, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar țările NATO au subliniat cu fermitate că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice

Ultimul recital diplomatic de la momentul respectiv a avut loc la Viena, unde ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa, cu Statele Unite avertizând că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele.

În tot acest răstimp, Statele Unite s-au consultat îndeaproape cu aliații europeni, fiecare reuniune dintre cele amintite fiind precedate fie de o videoconferință a miniștrilor de externe din NATO, fie de discuții în persoană între secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman și ambasadorii țărilor NATO, respectiv ambasadorii țărilor Uniunii Europene.

Săptămâna 17-23 ianuarie a fost consacrată rundelor de întâlniri și discuții între liderii aliaților din NATO, între SUA și Uniunea Europeană, precum și între miniștrii de externe occidentali și Ucraina, în semn de susținere față de aceasta prin vizite ale șefilor diplomațiilor germană și americană la Kiev. Rundele de întâlniri diplomatice s-au încheiat pe 22 ianuarie, la Geneva, cu o întâlnire de “cod roșu diplomatic” între secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

România, vizată de pretențiile Rusiei. Bucureștiul și NATO au denunțat aceste solicitări

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Aceste pretenții au fost respinse, pe rând, de România și de Alianța Nord-Atlantică prin secretarul general adjunct și purtătorul de cuvânt.

Două devize: “Rusia nu are forța Occidentului unit” și “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”

Antony Blinken şi ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel.

Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”. 

Mai mult, șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul căRusia nu are forța Occidentului unit“. Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”.

Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană. Președintele Emmanuel Macron, care consideră că dialogul cu Rusia trebuie să continue fără naivitate, s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană. Între timp, miniștrii de externe europeni au adoptat un set de concluzii comune prin care au respins conceptul ”sferelor de influență” și au reafirmat că securitate europeană este indivizibilă, în timp ce România a propus organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina.

Nu în ultimul rând, președintele american Joe Biden și liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei au subliniat luni importanța unității transatlantice într-un “moment critic” pentru securitatea europeană și au precizat că orice nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea un cost ridicat, inclusiv prin “consolidarea securității pe flancul estic”.

Discuțiile diplomatice, în oglindă cu încordarea mușchilor militari

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Între timp, NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia. De asemenea, Pentagonul a anunțat că a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.

În ceea ce privește România și regiunea Mării Negre,președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina. Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România

Pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, și Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România, în timp ce Germania va trimite avioane de luptă la Marea Neagră, respingând solicitările Rusiei de retragere a forțelor NATO din România.

Continue Reading

NATO

Germania trimite avioane de luptă la Marea Neagră și respinge solicitările Rusiei de retragere a forțelor NATO din România: Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani

Published

on

© Eurofighter Typhoon/ Twitter

Ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, a anunțat miercuri seară că Forțele Aeriene Germane vor participa cu avioane Typhoon Eurofighter la misiunile de poliție aeriană ale NATO la Marea Neagră și în România, în timp ce a condamnat solicitările Rusiei privind retragerea trupelor NATO din România.

Germania se poziționează în continuare ferm alături de România“, a spus Gebauer, într-o declarație transmisă pe pagina de Facebook a Ambasadei Germaniei la București.

Potrivit acestuia, începând de la mijlocul lunii februarie, Forțele aeriene germane (Luftwaffe) vor participa cu avioane Eurofighter și soldați la misiunea de Poliție Aeriană Întărită a NATO în sudul flancului estic.

“Împreună cu Italia asigurăm securitatea spațiului aerian al NATO, ca parteneri de încredere, cu o contribuție vizibilă și de înaltă calitate. Aceasta reprezintă un semn clar al solidarității transatlantice și europene”, a mai precizat diplomatul.

După cum a precizat Peer Gebauer, Germania se va alătura Italiei, care începând cu decembrie anul trecut, pentru o perioadă de patru luni, asigură misiunile de poliție aeriană aliată printr-un detașament ormat din aproximativ 140 de militari şi patru aeronave Eurofighter Typhoon.

Este pentru a doua oară în ultimul an când Germania trimite avioane de luptă în România. În iunie 2021, Berlinul a desfășurat două avioane de luptă în România, care s-au alăturat forțelor aeriene britanice în apărarea spațiului aerian al NATO la Marea Neagră.

Ambasadorul Germaniei în România a făcut trimitere și la cerința Rusiei ca NATO să își retragă forțele din România, ca parte a propunerilor de securitate formulate de Moscova.

Solicitările privind retragerea trupelor NATO din România şi revenirea la situația din anul 1997 trebuie respinse cu fermitate. Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani. Apartenența României la NATO reprezintă o realizare esențială și nu poate fi pusă la îndoială de către terți. Suntem foarte îngrijorați de situația actuală în regiune. Atitudinea Rusiei nu reprezintă doar o amenințare la adresa Ucrainei, ci afectează securitatea întregii Europe. De aceea, o nouă încălcare a suveranității Ucrainei ar atrage după sine un răspuns european ferm și comun”, a mai afirmat Peer Gebauer.

România și celelalte țări care au aderat la NATO după 1997 sunt vizate de pretențiile de securitate al Federației Ruse, pe care Moscova le dorește negociate cu Washingtonul.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO. Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est. Poziția lui Geoană a fost urmată de o declarație remisă presei de purtătorul cuvânt al Alianței, Oana Lungescu, prin care NATO a respins categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și a denunțat ideea sferelor de influență.

Anunțul Germaniei privind desfășurarea de avioane în România vine pe fondul unor preocupări aliate privind comportamentul Germaniei, deși SUA au asigurat că Berlinul face “front unit” cu aliații.

Astfel, premierul Poloniei s-a declarat îngrijorat de reacţia Berlinului la concentrarea de forţe militare ruse în apropierea frontierei Rusiei cu Ucraina, după ce au apărut informaţii că Germania blochează Estonia să trimită Kievului artilerie de proveniență germană, refuzând să emită autorizațiile necesare. În schimb, ministrul german al apărării a promis sprijin prin instalarea unui spital de campanie în Ucraina, în timp ce prăpastia incertitudinii vis-a-vis de poziția Berlinului a fost adâncită după declaraţia de vineri a comandantului marinei germane – Kay-Achim Schönbach, care între timp a demisionat -, care a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ”merită probabil” respect şi că peninsula Crimeea ”niciodată nu va reveni înapoi” Ucrainei.

Însă, decizia Germaniei în ceea ce privește securitatea România vine să completeze o serie de anunțuri de ranforsări militare din partea unor alți aliați de calibru precum SUA și Franța.

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Continue Reading

NATO

Ministrul francez al forțelor armate vine la București la o săptămână după anunțul lui Emmanuel Macron privind o prezență militară a Franței în România sub egida NATO

Published

on

© France Diplomatie/ Flickr

Florence Parly, ministrul francez al Forțelor armate, va efectua o vizită la București în perioada 26-27 ianuarie, o vizită care urmează anunțului pe care președintele Emmanuel Macron l-a făcut săptămâna trecută, privind disponibilitatea Franței de a contribui la prezența militară a NATO în România, dar și a discuțiilor privind contractul dintre compania franceză Naval Group și Ministerul Apărării Naționale pentru construcția de corvete multifuncționale destinate Forțelor Navale Române.

Cu această ocazie, ministrul francez va fi primit de preşedintele Klaus Iohannis, de Premierul Nicolae Ciucă şi va avea o întrevedere cu ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, informează Ambasada Franței la București într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Discuțiile se vor axa în special pe aprofundarea relațiilor din domeniul apărării dintre cele două ţări, în cadrul Parteneriatului strategic, inclusiv în ceea ce privește cooperarea în materie de armament.

Ministrul francez va discuta, de asemenea, cu interlocutorii săi, despre misiunile din Sahel, prioritățile Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, precum și despre situația regională din Europa de Est, în contextul în care Franța și-a exprimat disponibilitatea de a-și consolida prezența în România, în cadrul misiunilor NATO.

Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie, confirmând anunțul făcut într-un discurs în fața forțelor militare franceze de către președintele Emmanuel Macron privind disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România

Acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Mai mult, la finalul ședinței CSAT de miercuri, președintele Klaus Iohannis a salutat din nou mesajele clare transmise inclusiv public de către președintele Statelor Unite Joe Biden și de către președintele Franței Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Statelor Unite și a Franței – parteneri strategici ai României – de a spori prezența în țara noastră, ca parte a răspunsului aliat la evoluțiile de securitate din regiune.

“În urma anunțurilor SUA și ale Franței, suntem în contact cu cei doi aliați pentru a stabili concret modalitățile de realizare pe teritoriul nostru a prezenței militare a celor doi parteneri”, a spus Iohannis.

În ceea ce privește anunțul pentru o prezență militară franceză în România, Parisul a dat semnale în acest sens în ultima perioadă.

O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. De asemenea, ca parte a prezenței militare franceze în regiune, Ministerul rus al Apărării a raportat în aceeași perioadă că trei avioane de vânătoare ruse au interceptat şi escortat trei avioane militare franceze care zburau în apropierea frontierelor Rusiei la Marea Neagră, fiind vorba de un Mirage-2000, un Rafale și un avion de alimentare în zbor C-135.

Anunțul lui Macron privind o prezență franceză în România sub umbrela NATO vine și după ce ministrul francez al apărării Florence Parly a avut pe 13 ianuarie, la Brest, o întrevedere cu omologul său român, Vasile Dîncu, pe agenda discuțiilor figurând teme de interes aliat și bilateral. De altfel, sub aspect militar și de înzestrare, România și Franța mai au un dosar de soluționat, cel al contractului pentru corvetele multirol pe care Naval Group, al cărei acționar majoritar este statul francez, ar trebui să le construiască pentru Forțele Navale Române.

Pe de altă parte, în cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.

Continue Reading

Facebook

NATO10 hours ago

NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

NATO11 hours ago

Germania trimite avioane de luptă la Marea Neagră și respinge solicitările Rusiei de retragere a forțelor NATO din România: Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană aprobă un ajutor de restructurare al României de până la 2,66 miliarde de euro pentru Complexul Energetic Oltenia

NATO14 hours ago

Ministrul francez al forțelor armate vine la București la o săptămână după anunțul lui Emmanuel Macron privind o prezență militară a Franței în România sub egida NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Marian-Jean Marinescu, distins cu Premiul de Excelență pentru contribuția la realizarea Mecanismului pentru Interconectare a Europei: România este o voce care trebuie să se audă mai puternic în UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava militează pentru calea diplomatică în vederea soluționării tensiunilor dintre Occident și Rusia privind Ucraina: România se bucură de solidaritatea UE și NATO

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

ROMÂNIA15 hours ago

AmCham: Includerea României în grupul țărilor cu care OCDE deschide discuțiile de aderare este un succes și deschide noi oportunități

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending