Connect with us

CONSILIUL UE

UE adoptă cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri vizează aproape 200 de nave din „flota fantomă” de petroliere rusești

Published

on

© European Union 2025

Statele membre au adoptat marți cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei, vizând limitarea accesului acesteia la tehnologii militare esențiale și reducerea veniturilor din energie care alimentează războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Noul pachet sancționează sever „flota fantomă” de petroliere a Rusiei, operatorii acesteia, precum și un important producător rus de petrol.

„Această rundă de sancțiuni împotriva Rusiei este cea mai amplă de la începutul războiului, împreună cu noi sancțiuni hibride, legate de drepturile omului și de armele chimice. În acest al 17-lea pachet, includem Surgutneftegas – un gigant petrolier rus – precum și aproape 200 de nave din flota fantomă a Rusiei. În timp ce Putin simulează interesul pentru pace, mai multe sancțiuni sunt în lucru. Acțiunile Rusiei și cei care permit Rusiei se confruntă cu consecințe grave. Cu cât Rusia persistă mai mult în războiul său ilegal și brutal, cu atât răspunsul nostru va fi mai dur”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Comisia Europeană salută adoptarea de către Consiliu a celui de al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni ale UE sporesc costul pentru Rusia de a-și continua războiul, sporind presiunea asupra economiei sale deja tensionate și fragile. „Acesta este un semnal clar al sprijinului continuu și de neclintit al UE pentru Ucraina”, transmite instituția.

Citiți și: Ambasadorii UE au aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ursula von der Leyen: „Acest război trebuie să se încheie”

Potrivit comunicatului oficial, cel de al 17-lea pachet conține următoarele elemente-cheie:

Măsuri de anticircumvenție

UE a inclus pe listă 189 de nave suplimentare care fac parte din flota fantomă a petrolierelor sau care contribuie la veniturile energetice ale Rusiei, numărul total al navelor incluse pe listă ridicându-se la 342. Navele au fost identificate împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA). Acestea fac în prezent obiectul unei interdicții privind accesul în porturi și al unei interdicții privind furnizarea de servicii.

Listările navelor UE, împreună cu eforturile depuse de țări partenere precum Regatul Unit și SUA, reduc în mod semnificativ capacitatea Rusiei de a obține venituri din eludarea plafonului prețului petrolului, ceea ce face din ce în ce mai dificilă înlocuirea navelor sancționate.

În ansamblu, exportul de petrol a devenit mai complex și mai costisitor pentru Kremlin, deoarece aceste nave nu mai sunt capabile să funcționeze ca de obicei. Potrivit celor mai recente date ale Coaliției pentru plafonarea prețului petrolului, există o scădere a volumelor transportate și a numărului de nave care transportă petrol rusesc. De când UE a început să includă pe listă aceste nave, livrările de țiței din Rusia au scăzut cu 76 %.

Acest pachet adaugă, de asemenea, 31 de noi întreprinderi pe listă care oferă sprijin direct sau indirect complexului militar industrial al Rusiei sau care sunt implicate în eludarea sancțiunilor. Aceasta include 18 societăți stabilite în Rusia și 13 stabilite în țări terțe (6 Turcia, 3 Vietnam, 2 EAU, 1 Serbia și 1 Uzbekistan).

Listații suplimentare

Pachetul de astăzi include 75 de includeri suplimentare pe listă, inclusiv 17 persoane și 58 de entități, responsabile de acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Acestea fac în prezent obiectul înghețării activelor și al interdicției de a pune la dispoziție resurse economice, precum și – în cazul persoanelor fizice – al interdicțiilor de călătorie. Noile listări afectează în principal sectorul militar și cel al apărării din Rusia. Noile liste utilizează noi criterii legate de facilitatorii flotei fantomă și noile criterii pentru industria militară, ambele adoptate în cel de al 16-lea pachet. În plus, listările includ o companie rusă de transport maritim (Joint Stock Company Volga Shipping) importantă pentru generarea de venituri. În cele din urmă, noile liste vizează, de asemenea, actorii implicați în jefuirea patrimoniului cultural, precum și alte persoane care erau active în teritoriile ocupate.

Măsuri comerciale

Pachetul extinde și mai mult lista produselor cu dublă utilizare și a produselor tehnologice avansate care fac obiectul restricțiilor la export, cu scopul de a împiedica Rusia să utilizeze tehnologii-cheie, în special pentru utilizări militare, cum ar fi:

  • precursori chimici ai materialelor energetice. Există dovezi că acești precursori chimici sunt utilizați, direct sau indirect, drept propulsori pentru rachetele rusești. În consecință, în acest ambalaj au fost adăugate articole precum clorat de sodiu, clorat de potasiu, pulbere de aluminiu, pulbere de magneziu și pulbere de bor.
  • piese de schimb și componente pentru mașini-unelte de înaltă precizie pentru controlul numeric al computerului ( CNC ). În timp ce mașinile-unelte sunt deja în mare parte acoperite de sancțiuni deja în vigoare, piesele de schimb, cum ar fi șuruburile cu bile și codificatoarele, sunt esențiale pentru ca Rusia să își mențină baza industrială care deservește sistemul militar.

Prin restricționarea exporturilor acestor produse sensibile și prin supunerea lor la măsuri antieludare, cum ar fi interdicția de tranzit, va deveni mult mai dificil pentru Rusia să se aprovizioneze cu aceste resurse.

„Scutirea de SAKHALIN”

Cel de al 17-lea pachet include o prelungire a derogării de la plafonul prețului petrolului, care permite transportul de țiței originar din proiectul Sahalin-2 din Rusia cu nave către Japonia, pe baza preocupărilor legate de securitatea energetică. Prelungirea se acordă pentru o perioadă de un an, până la 28 iunie 2026.

Impactul sancțiunilor 

Sancțiunile UE rămân în centrul răspunsului UE la agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei. Acestea au un obiectiv clar – subminarea capacității Rusiei de a finanța și de a susține războiul său împotriva Ucrainei. Datele economice indică în mod clar faptul că sancțiunile UE funcționează.

Rusia își vinde acum resursele la un preț redus și cumpără ceea ce are nevoie la un preț ridicat, ceea ce are un impact negativ clar asupra economiei sale. Economia rusă funcționează aproape la capacitate maximă și se confruntă cu o inflație ridicată și în creștere, în prezent de peste 10 %, și se estimează că va ajunge la 9,3 % în 2025, depășind cu mult ținta sa de 4 %. Deficitul guvernului crește vertiginos, iar dobânzile sunt de 21%. De asemenea, Rusia s-a folosit în mod considerabil de Fondul său Național de Avuție pentru a-și finanța deficitul bugetar. Valoarea activelor lichide deținute de Fond este astăzi cu 65% mai mică decât înainte de război.

În plus, datorită sancțiunilor UE și G7 în domeniul energiei și politicii REPowerEU de diversificare a aprovizionării și de înlocuire a importurilor din Rusia, veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut de la 100 de miliarde de euro în 2022 la 22 de miliarde de euro în 2024. Aceasta este o reducere de aproape 80% în comparație cu înainte de război.

Prin restricții la export, economia rusă este împiedicată să aibă acces la bunuri cu dublă utilizare, tehnologii critice și bunuri industriale esențiale pentru efortul său de război, cum ar fi piese de schimb, utilaje și produse electronice. Rusia a pierdut peste 60 % din ceea ce a primit din comerțul cu UE înainte de război. 

UE menține o coordonare internațională puternică în ceea ce privește sancțiunile în cadrul G7 și cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune. În calitate de gardian al tratatelor UE, Comisia Europeană monitorizează aplicarea sancțiunilor UE de către statele membre ale UE.

CONSILIUL UE

UE adoptă noi tarife pentru produsele agricole și îngrășămintele din Rusia și Belarus: Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă a sa

Published

on

© European Union 2025

Consiliul Uniunii Europene a adoptat un regulament care impune noi tarife pentru restul produselor agricole și anumite îngrășăminte din Rusia și Belarus care nu au fost încă supuse unor taxe vamale suplimentare.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, scopul este de a reduce dependența UE de aceste importuri, precum și de a reduce veniturile Rusiei din exporturi, limitând astfel capacitatea acesteia de a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Punerea în aplicare a acestor tarife va fi monitorizată îndeaproape pentru a se asigura protecția industriei de îngrășăminte și a agricultorilor din UE. Creșterea tarifelor la îngrășăminte va avea loc treptat, pe parcursul unei perioade de tranziție de trei ani.

„Motto-ul președinției poloneze este <<Securitate, Europa!>>, iar aceste măsuri ne sporesc securitatea economică prin reducerea dependenței de Rusia. Reducem și mai mult veniturile din export ale Rusiei și, prin urmare, capacitatea acesteia de a-și finanța războiul brutal. Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă a sa”, a declarat subsecretarul de stat în cadrul Ministerului pentru dezvoltare economică și tehnologie din Polonia, responsabil pentru comerț, Michał Baranowski.

Odată cu intrarea în vigoare a legislației, tarifele UE se vor aplica tuturor produselor agricole din Rusia, deoarece alte produse agricole sunt deja supuse taxelor vamale.

Noile tarife se vor aplica produselor care reprezentau aproximativ 15% din toate importurile agricole din Rusia în 2023. În cazul îngrășămintelor, noile tarife se vor aplica anumitor produse pe bază de azot.

Pe lângă slăbirea economiei de război a Rusiei, noile tarife vor contribui la reducerea dependenței UE de Rusia și Belarus și vor stimula diversificarea și producția internă.

Acestea vor permite diversificarea aprovizionării, asigurând o aprovizionare stabilă cu îngrășăminte și, în mod esențial, menținerea accesibilității pentru agricultorii din UE.

Regulamentul intră în vigoare la 1 iulie.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre acordă echivalența UE pentru anumite importuri de semințe din Ucraina și Republica Moldova

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre au adoptat joi o decizie prin care se acordă Ucrainei și Republicii Moldova echivalența cu cerințele UE în ceea ce privește inspecțiile în câmp și standardele de producție a semințelor, potrivit comunicatului oficial.

În special, decizia acordă echivalența pentru semințele de sfeclă, floarea-soarelui, rapiță și soia produse și certificate în Ucraina și pentru semințele de plante furajere produse în Republica Moldova și certificate oficial de autoritățile acesteia, precum și în ceea ce privește inspecțiile în câmp relevante care sunt efectuate.

Echivalența confirmă faptul că procedurile naționale ale celor două țări oferă aceleași garanții pentru caracteristicile semințelor și normele privind examinarea, identificarea și controlul semințelor ca și cele aplicabile semințelor recoltate în UE.

În conformitate cu decizia adoptată joi, semințele din aceste specii produse în Ucraina și în Republica Moldova vor putea intra pe piața UE. Aceasta înseamnă că, la rândul lor, întreprinderile cu sediul în UE vor putea să își diversifice zonele de producție a semințelor. Noile norme vor contribui, de asemenea, la menținerea aprovizionării continue cu semințe de înaltă calitate în UE.

Decizia este o punere în aplicare tehnică a cerințelor existente și modifică Decizia 2003/17/CE, care acordă anumitor țări din afara UE echivalența în ceea ce privește inspecțiile în câmp și producția de semințe din anumite specii.

Decizia va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al UE.

Semințele recoltate în afara UE pot fi comercializate în UE numai dacă oferă aceleași garanții ca semințele certificate oficial din UE. Țările din afara UE care doresc să exporte către UE trebuie să îndeplinească aceleași criterii pentru caracteristicile, examinarea, identificarea, marcarea, controlul și ambalarea semințelor ca și semințele recoltate și controlate în UE. Certificarea cuprinde inspecții în câmp, eșantionarea și testarea semințelor.

Decizia 2003/17/CE a Consiliului acordă anumitor țări din afara UE echivalența în ceea ce privește inspecțiile în câmp și producția de semințe din anumite specii, asigurând o aprovizionare continuă cu semințe de înaltă calitate în UE.

Ucraina este inclusă pe lista acestor țări din 2020 în ceea ce privește semințele de cereale. În 2022, Ucraina a prezentat Comisiei o cerere ca semințele de sfeclă, de floarea-soarelui și de rapiță să fie, de asemenea, acoperite de echivalență. În 2023, Ucraina a prezentat o cerere suplimentară privind semințele de soia.

Din 2018, Republica Moldova este inclusă printre aceste țări din afara UE în ceea ce privește semințele de cereale, semințele de legume și semințele de plante oleaginoase și de plante pentru fibre. În 2022, Republica Moldova a prezentat Comisiei o cerere ca semințele de plante furajere să fie și ele acoperite de echivalență.

Laboratoarele de semințe ale țărilor solicitante sunt acreditate de Asociația Internațională pentru Testarea Semințelor. Aceasta oferă o asigurare suplimentară privind calitatea inspecțiilor și a semințelor produse în țările respective și conformitatea acestora cu legislația Uniunii.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Dezvoltarea industriei europene de apărare va fi una dintre prioritățile președinției daneze a Consiliului UE: O Europă capabilă să se protejeze este singura modalitate de a descuraja un potențial agresor

Published

on

© European Union 2025

Premierul danez Mette Frederiksen a anunțat miercuri că dezvoltarea industriei europene de apărare va reprezenta una dintre prioritățile președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, responsabilitate pe care o va prelua de la Polonia la 1 iulie, anunță EFE, citat de Agerpres.

„Avem suficient timp, motiv pentru care este prioritatea noastră ca guvern al Danemarcei și, de asemenea, ca următoare președinție rotativă”, a menționat aceasta într-o conferință susținută alături de cancelarul german Friedrich Merz, la Berlin, în cadrul căreia a solicitat ”să se producă din ce în ce mai rapid” armament.

„Trebuie să ne reconstruim industria europeană de apărare și, desigur, industria germană este esențială pentru noi. Reînarmați Europa și faceți-o rapid”, a subliniazt Frederiksen, conform Euronews.

O Europă capabilă să se protejeze este singura modalitate de a descuraja un potențial agresor, a afirmat ea, făcând aluzie la Rusia.

La rândul său, Merz a subliniat că oricine are o perspectivă suficient de clară trebuie să recunoască faptul că „Rusia este o amenințare la adresa securității” întregii alianțe NATO.

În apropierea summitului liderilor NATO de la Haga, cancelarul german a subliniat că „Rusia reprezintă un risc pentru securitatea de pe ambele maluri ale Atlanticului”. Merz a menționat că aliații urmează să discute la summit o creștere „istorică” a cheltuielilor pentru apărare, având în vedere amenințarea pe care Kremlinul o reprezintă pentru Europa.

„Vom consolida împreună pilonul european al NATO”, a spus Merz.

La 1 iulie, Danemarca va prelua președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Polonia, cu doar câteva zile după ce șefii de stat sau de guvern din cadrul NATO se vor fi întâlnit la Haga într-un summit important pentru viitorul finanțării Alianței.

Recent, secretarul general al NATO, Mark Rutte, sublinia într-un discurs susținut la Londra nevoia de pragmatism în definirea cheltuielilor pentru apărare, atrăgând atenția că Rusia ar putea fi folosită să folosească forța militară împotriva Alianței într-un termen de cinci ani.

Citiți și: “Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an

„Să nu ne amăgim singuri. Suntem cu toții pe flancul estic acum. Noua generație de rachete rusești se deplasează de mai multe ori mai repede decât viteza sunetului. Distanțele dintre capitalele europene se măsoară acum în minute. Nu mai există Est sau Vest – există doar NATO”, a subliniat el.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL9 hours ago

Guvernul României, ”pregătit” să intensifice cooperarea cu SUA în domeniul apărării și securității

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Cătălin Predoiu, la aniversarea a 40 de ani de la Acordul Schengen: România se bucură acum de apartenența la acest cadru esențial al integrării europene

ROMÂNIA9 hours ago

145 de ani de relații diplomatice România – SUA. Nicușor Dan: Sunt pregătit să colaborez cu președintele Trump pentru a atinge întregul potențial al parteneriatului nostru

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Ministrul Emil Hurezeanu: România și SUA, un parteneriat de 145 de ani, în care ”voința noastră comună rămâne neschimbată”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Poziția Franței privind situația din Orientul Mijlociu: Susținem pacea și stabilitatea, dar nu vrem un Iran dotat cu arme nucleare

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

G71 day ago

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

ENERGIE1 day ago

Burduja, la inaugurarea parcului fotovoltaic de la Albina, unul dintre cele mai mari din România: Adăugăm încă 60 MW pentru producția energetică verde, locală și accesibilă

INTERNAȚIONAL2 days ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL3 days ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

U.E.3 weeks ago

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

NATO3 weeks ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA3 weeks ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.4 weeks ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Trending