Connect with us

U.E.

UE va regândi relaționarea cu Turcia în decembrie, pe fondul provocărilor „complet inacceptabile” din Mediterana de Est și în relație cu Franța

Published

on

© European Union, 2020

UE va regândi relaționarea cu Turcia în decembrie, pe fondul provocărilor „complet inacceptabile” din Mediterana de Est și în relație cu Franța ale acesteia, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, după reuniunea prin videoconferință a liderilor europeni, joi, 29 octombrie. 

La summitul european de la începutul acestei luni, statele membre ale UE au fost de acord să revizuiască comportamentul Turciei în decembrie și au amenințat că vor impune sancțiuni dacă „provocările” lui Erdogan nu se opresc, se arată într-o declarație a Consiliului European.

Ne dorim foarte mult să oferim dialogului politic o șansă de a avansa către o stabilitate mai mare”, declara Michel după prima zi a summitului special de la începutul lui octombrie, precizând însă, că „suntem dispuși să utilizăm toate instrumentele de care dispunem în caz că este necesar”. 

Citiți și Mediterana de Est. Liderii UE decid o nouă strategie față de Turcia și avertizează Ankara cu sancțiuni: Ne dorim să oferim o șansă dialogului politic, dar nu permitem depășirea liniilor roșii

Am oferit o modalitate clară de a lucra pentru o agendă pozitivă cu Turcia. Până în prezent, Turcia nu a ales această cale. Condamnăm recentele acțiuni unilaterale din estul Mediteranei, provocările și retorica, care sunt complet inacceptabile. Vom avea ocazia de a reveni la acest subiect în decembrie”, a reamintit joi șeful Consiliului European. 

De asemenea, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au condamnat puternic atacurile teroriste care au avut loc în Franța, manifestându-și solidaritatea cu Franța în lupta împotriva terorismului și a extremismului violent, într-o declarație comună adoptată joi.

Noi, liderii europeni, suntem șocați și întristați de atacurile teroriste din Franța. Condamnăm în cel mai puternic mod posibil aceste atacuri care reprezintă atacuri asupra valorilor noastre comune. Suntem uniți și fermi în solidaritatea noastră cu Franța, cu poporul francez și cu Guvernul Franței – în lupta noastră comună și continuă împotriva terorismului și extremismului violent”, se arată în declarația Consiliului European.

Amintim că Franța a încurajat marți aliații UE să adopte măsuri împotriva Turciei după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a pus sub semnul întrebării sănătatea mintală a președintelui francez Emmanuel Macron și a cerut boicotarea bunurilor franceze, acuzându-l pe liderul francez că duce o „campanie a urii” împotriva musulmanilor din cauza sprijinului său faţă de caricaturile cu profetul Mahomed. La începutul aceleiași zile, Comisia Europeană avertiza că apartenența Turciei la UE este mai îndepărtată ca niciodată.

Turcia și Franța sunt ambii membri ai alianței militare NATO, dar relațiile bilaterale s-au tensionat puternic încă de anul trecut, în special din cauza sprijinului francez acordat miliţiilor kurde siriene şi a dezacordurilor cu privire la Libia şi incursiunile Turciei în Mediterana de Est. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a lansat un apel la crearea unui “fond european de suveranitate pentru a sprijini proiecte industriale” şi a face faţă Inflation Reduction Act (IRA), criticată de preşedintele francez Emmanuel Macron în cursul vizitei sale în SUA, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Uniunea Europeană este îngrijorată de câteva luni de efectele acestui plan de 420 de miliarde de dolari al preşedintelui american Joe Biden dedicat în mare parte climatului şi adoptat în vară, aflat în centrul unei recente vizite oficiale a lui Emmanuel Macron peste Atlantic.

Acest plan prevede, printre altele, reforme favorizând companiile stabilite în Statele Unite, în special în sectoarele vehiculelor electrice, bateriilor, tehnologiei, energiilor regenerabile şi chiar hidrogenului.

El “antrenează distorsiuni de concurenţă în detrimentul companiilor din Uniunea Europeană”, a afirmat Thierry Breton într-un interviu pentru Journal du dimanche (JDD), după ce a ameninţat la începutul lui noiembrie că “va merge în faţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului” pentru a-şi susţine argumentele.

“A fost deja creat un grup de lucru cu reprezentanţi ai Casei Albe şi Comisiei Europene”, a adăugat el.

Divergența majoră în relațiile dintre cele două maluri ale Atlanticului de Nord este reprezentată de măsurile economice “super agresive” ale administrației Biden pe care Macron le-a deplâns în timpul unei întâlniri cu membri ai Congresului american. Și ministrul de finanțe francez, Bruno Le Maire, membru al delegației președintelui francez în vizita la Casa Albă, criticase anterior ”cursa subvențiilor”, contrară ”tuturor regulilor comerțului internațional”, lansând un apel la un răspuns ” coordonat, unit şi puternic” al UE în fața SUA.

La întâlnirea de la Casa Albă, Joe Biden și Emmanuel Macron şi-au exprimat însă dorinţa de a “consolida parteneriatul SUA-UE în domeniul energiei curate şi al climei” şi s-au angajat să lucreze pentru a “sincroniza” abordările lor privind industria verde, după ce au existat fricţiuni legate de subvenţiile acordate de SUA pentru produsele “Made in USA”.

Biden a recunoscut existenţa unor “defecte tehnice” în Legea privind reducerea inflaţiei şi le-a atribuit amplorii legislaţiei, adoptată în august anul trecut, care prevede cea mai mare investiţie în tehnologii verzi din istoria SUA pentru a reduce emisiile cu 40% până în 2030.

Macron a insistat asupra necesităţii de a “resincroniza” agendele, astfel încât aceste stimulente să nu dăuneze Franţei şi Europei.

“Vom continua să creăm locuri de muncă în industria prelucrătoare din America, dar nu în detrimentul Europei“, a asigurat Joe Biden.

Continue Reading

U.E.

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Decizia prin care statele UE și țările G7 au convenit plafonarea prețului petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril reprezintă o hotărâre “care va afecta și mai mult veniturile Rusiei și îi va reduce capacitatea de a purta un război în Ucraina”, a declarat sâmbătă seară președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat această plafonare printr-un acord al UE, G7 şi Australiei, estimând că “nu este o decizie serioasă”, iar Ungaria a anunțat că este exceptată de acest acord.

“G7 și toate statele membre ale UE au luat o decizie care va afecta și mai mult veniturile Rusiei și îi va reduce capacitatea de a purta un război în Ucraina. De asemenea, această decizie ne va ajuta să stabilizăm prețurile globale la energie, de care vor beneficia țările din întreaga lume care se confruntă în prezent cu prețuri ridicate la petrol”, a declarat von der Leyen, potrivit unui comunicat.

Plafonul de preț a fost conceput special pentru a reduce și mai mult veniturile Rusiei, menținând în același timp stabilitatea piețelor energetice mondiale prin continuarea aprovizionării, a anunțat și Consiliul UE într-un comunicat.

Prin urmare, va contribui, de asemenea, la combaterea inflației și la menținerea stabilității costurilor energetice într-un moment în care costurile ridicate – în special prețurile ridicate ale combustibililor – reprezintă o mare preocupare în UE și în întreaga lume, arată sursa citată.

Plafonarea prețurilor va intra în vigoare după 5 decembrie 2022 pentru țiței și după 5 februarie 2023 pentru produsele petroliere rafinate. Plafonarea prețurilor prevede, de asemenea, o tranziție ușoară – nu se va aplica petrolului cumpărat peste plafonul de preț, care este încărcat pe nave înainte de 5 decembrie și descărcat înainte de 19 ianuarie 2023.

“Nu este o decizie serioasă să se stabilească o astfel de limită pentru preţul rusesc, este foarte confortabil pentru bugetul statului terorist”, a afirmat însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform preşedinţiei de la Kiev, scrie Agerpres.

Cursul barilului de petrol rus (ţiţei Ural) este în prezent în jur de 65 de dolari, puţin sub plafonul european. Cu toate acestea, Kremlinul a respins această plafonare.

Acest acord la nivel occidental, în general, și european, în special, vine după acordul din prima parte a anului, când țările UE au decis să impună un embargo asupra petrolului rusesc, exceptând însă țări precum Ungaria, care nu își putea obține țițeiul prin alte mijloace.

Astfel, potrivit ministrului de externe maghiar, Ungaria a fost scutită de aplicarea plafonării preţului la petrol.

 

Continue Reading

U.E.

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

Published

on

© Prawo i Sprawiedliwość

Preşedintele partidului conservator naţionalist la putere în Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a denunţat sâmbătă “dominaţia” Germaniei în Europa, acuzând-o că doreşte să realizeze prin metode paşnice “planurile pe care şi-a dorit cândva să le ducă la îndeplinire prin metode militare”, notează AFP.

Jaroslaw Kaczynski, considerat omul forte şi principalul strateg al dreptei la putere, obişnuit să atace Germania şi Uniunea Europeană, a ţinut un discurs la Legnica, în sud-vestul ţării, în cadrul turneului său în provincie în vederea alegerilor legislative prevăzute în toamna anului 2023, informează Agerpres.

El a declarat, potrivit agenţiei de presă PAP, că puterea Europei constă în cea a naţiunilor sale şi, în mare măsură, în cea a statelor suverane.

El a denunţat “situaţia de dominaţie, o situaţie în care, prin metode paşnice, unul din statele europene, astăzi cel mai mare după Rusia, îşi realizează planurile pe care şi-a dorit cândva să le ducă la îndeplinire prin metode militare. Este o cale care duce la criză şi nefericire. Nu numai a Poloniei, ci şi a Europei. Şi, de asemenea, a acestei ţări, Germania”, a spus Kaczynski.

În paralel cu retorica antigermană şi eurosceptică, despre care opoziţia poloneză crede că este cel puţin parţial legată de campania electorală, autorităţile poloneze au lansat recent o ofensivă diplomatică pentru a cere Germaniei reparaţii pentru cel de-Al Doilea Război Mondial, estimate de Varşovia la 1.300 miliarde de euro. Potrivit Germaniei, Polonia a renunţat la reparaţii de război în 1953 şi a confirmat în mai multe rânduri această renunţare.

În acest context, Varşovia a refuzat la sfârşitul lui noiembrie propunerea germană de a-i trimite sistemul de apărare antiaeriană Patriot, după căderea, soldată cu victime, a unei rachete în Polonia. Guvernul polonez a sugerat ca Germania să transfere acest echipament în Ucraina, reaminteşte AFP. 

Continue Reading

Facebook

NATO28 mins ago

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

U.E.33 mins ago

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

U.E.40 mins ago

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

U.E.54 mins ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE20 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA22 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA24 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G71 day ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending