Fundamentele democratice ale societăților noastre sunt sub presiunea influenței pe care platformele de social media o exercită asupra opiniilor politice și a comportamentelor utilizatorilor, potrivit unui nou raport al Joint Research Centre al Comisiei Europene.
Raportul consacrat tehnologiei și democrației analizează influența tehnologiilor online asupra comportamentului politic și a procesului de luare a deciziilor.
Aproape 48% dintre europeni folosesc social media în fiecare zi sau aproape în fiecare zi și interacționează inclusiv din perspectivă politică, arată raportul, subliniind că platformele social media sunt supuse unei limitată supravegheri publice și guvernanțe democratice, care pot avea un impact uriaș asupra societăților.
“Platformele de socializare sunt instrumente valoroase care ne ajută să ne conectăm între noi și să ne implicăm în democrațiile noastre. Dar sunt folosite și pentru a răspândi mesaje polarizante și informații înșelătoare, care ne pot împiedica capacitatea de a lua decizii politice în cunoștință de cauză. Acest nou raport caracterizează aceste provocări, oferind dovezi solide care să ne ajute să întreprindem acțiunile corecte pentru a proteja un viitor democratic și participativ în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a declarat, în context, comisarul european pentru inovație, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.
Raportul dezvăluie presiunea pusă pe fundamentele societăților democratice din cauza influenței rețelelor sociale și a efectelor acestora asupra opiniilor politice și a comportamentelor noastre. Acesta subliniază provocările cheie, cum ar fi platformele care profită de informațiile colectate despre personalitățile utilizatorilor pentru a capta și păstra atenția lor sau folosind tehnici comportamentale pentru a încuraja oamenii să se angajeze și să împărtășească în mod constant informațiile lor.
O constatare importantă arată că utilizatorii nu sunt adesea familiarizați cu datele pe care le furnizează și cu modul în care sunt utilizate.
În cele din urmă, raportul indică algoritmi complecși, care selectează informațiile pe care utilizatorii le văd online, care sunt adesea opace și nu sunt bine înțelese și pot încuraja discursul polarizat sau ne pot împiedica să primim informații fiabile.
Studiul preîntâmpină mai multe inițiative importante, anunțate de Comisia Europeană, și care abordează probleme ce apar la nivelul rețelelor de socializare: Actul legislativ privind serviciile digitale și Planul de acțiune pentru democrația europeană.
La data de 2 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat consultarea publică referitoare la Actul Legislativ privind Serviciile Digitale. Consultarea vizează aspecte relevante pentru economia și societatea digitală cum ar fi siguranța online, libertatea de exprimare, corectitudinea și condițiile de concurență echitabile.
Conform celor prezentate, atât în programul politic al Președintelui von der Leyen, cât și în Comunicarea privind Conturarea viitorului digital al Europei, actualizarea cadrului legislativ pentru serviciile digitale reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Comisiei Europene pentru următoarea perioadă.
Actul privind serviciile digitale vizează două direcții de acțiune: un set de măsuri ex-ante care să asigure un mediu concurențial adecvat în rândul platformelor online și un set de reguli care să aducă un grad mai mare de integrare la nivelul Pieței Interne pentru serviciile digitale. Noile reglementări vor contribui la asigurarea respectării drepturilor fundamentale, la protejarea cetățenilor Uniunii Europene în mediul online, asigurând un ecosistem echitabil pentru întreprinderile europene, care se pot dezvolta pentru a deveni cât mai competitive la nivel global.
În ce-l privește, scopul planului de acțiune privind democrația europeană este de a se asigura că cetățenii pot participa la sistemul democratic prin luarea de decizii informate, fără interferențe și manipulări ilegale. Planul de acțiune se va baza, de asemenea, pe lecțiile învățate din criza COVID-19 și va include măsuri privind: integritatea electorală, libertatea presei, pluralismul media și dezinformare.
