Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ultima sesiunea plenară din legislatura 2014-2019. Eurodeputații vor dezbate și vor vota o nouă rezoluție privind situația statului de drept din România, țară ce asigură președinția Consiliului UE

Published

on

Corespondență din Strasbourg

În această săptămână are loc la Strasbourg ultima sesiune plenară din legislatura 2014-2019, iar europarlamentarii și înalții oficiali ai Parlamentului European se întâlnesc pentru ultima dată în perioada 15-18 aprilie, înaite de noile alegeri europene din 23-26 mai și vor dezbate subiecte de actualitate, precum statul de drept din România, drumuri mai sigure în Europa, noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate, votul final pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, viitorul Europei cu Primministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, protejarea consumatorilor împotriva practicilor înșelătoare și neloiale, dar nu în ultimul rând vor fi prezentate trei rapoarte ale europarlamentarilor români.

Episodul Brexit se află din nou pe agenda europarlamentarilor, aceștia vor discuta prelungirea statutului de membru al Regatului Unit și Implementarea și finanțarea bugetului general al UE pentru anul 2019 în legătură cu retragerea Regatului Unit din Uniune.

Statul de drept în România: dezbatere în plen

Sesiunea plenară va începe cu dezbaterea privind statul de drept din România, iar eurodeputații vor discuta alături de Comisia Europeană situația respectării principiilor statului de drept în România. În noiembrie anul trecut, Parlamentul European și-a exprimat preocuparea cu privire la recentele schimbări din sistemul judiciar, avertizând că ar putea pune în pericol separarea puterilor și ar submina lupta împotriva corupției. Eurodeputații vor evalua acum în plen evoluția situației din România în ultimele luni.

Citiți și: Cazul Kovesi repune pe agenda Parlamentului European situația statului de drept în România. PE va dezbate luni, 15 aprilie, situația statului de drept în țara noastră, la solicitarea grupului PPE

Această dezbatere din Parlamentul European va reprezenta cea de-a patra reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Drumuri mai sigure: vehiculele noi dotate cu tehnologii ce pot salva vieți

Elemente de siguranță, precum asistența inteligentă pentru controlul vitezei și sistemul avansat de frânare de urgență, vor trebui instalate în vehiculele noi începând din mai 2022. Vehiculele, camionetele, camioanele și autobuzele noi vor trebui să fie echipate cu elemente de siguranță menite să salveze vieți, conform unei noi legi convenite deja informal cu statele membre și care va fi votată marți de eurodeputați. Unul dintre aceste elemente obligatorii este sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei (ISA), care ar putea reduce cu 20% accidentele pe drumurile europene, potrivit estimărilor.

ISA va oferi unui conducător auto informații, bazate pe hărți și identificarea semnelor rutiere, atunci când acesta depășește limita de viteză. Sistemul nu este un dispozitiv de limitare a vitezei, iar conducătorul auto îl va putea dezactiva. Alte sisteme ce vor fi introduse în autovehiculele noi includ: sistem avansat de frânare de urgență; sistem avansat de avertizare cu privire la starea de distragere a atenției conducătorului auto; sistem de urgență de menținere a benzii de circulație; sistem de avertizare la deplasarea in marșarier; sistem antidemaraj cu etilotest; semnal de oprire de urgență; dispozitiv de înregistrare a datelor privind accidentele („cutie neagră”).

În 2018, 25.100 de persoane au decedat pe drumurile europene, iar 135.000 au fost rănite grav, potrivit datelor preliminare publicate de Comisia Europeană. 

Noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate

Cei care dezvăluie informații dobândite în context profesional asupra unor activități ilegale sau dăunătoare vor fi mai bine protejați de noi reglementări europene. Noile norme, convenite deja de negociatorii Parlamentului cu miniștrii UE și supuse la vot marți, conțin noi reglementări la nivel european pentru protecția avertizorilor de integritate. Acestea vor crea canale mai sigure pentru semnalarea încălcărilor dreptului european (în interiorul companiilor și autorităților publice), măsuri de protecție împotriva represaliilor precum intimidarea sau hărțuirea, și măsuri de sprijin cum ar fi consultanța juridică și accesul la informații privind proceduri și căi de atac. Scandalurile recente, de la LuxLeaks la Panama Papers și Cambridge Analytica, au demonstrat cât de important este rolul avertizorilor de integritate în detectarea și prevenția încălcării reglementărilor europene în detrimentul interesului public și a bunăstării sociale.

 

Vot final pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european

Noi măsuri de consolidare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă vor fi discutate și supuse la vot în plen miercuri. Modificările aduse Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) vizează rezolvarea deficiențelor actuale și o abordare mai adecvată asupra nevoilor actuale în materie de securitate și migrație. Modificările aduse agenției includ crearea unui nou corp permanent care să sprijine țările UE la fața locului în sarcinile de control la frontiere sau de returnare, precum și în lupta împotriva criminalității transfrontaliere. În 2021, personalul operațional va număra 5.000 de angajați, urmând ca până în 2027 corpul permanent să devina pe deplin operațional, cu 10.000 de angajați. Acesta va include, de asemenea, un grup de reacție rapidă pentru intervenții în situații de urgență.

 

Dezbatere asupra viitorului Europei cu Primministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš

Eurodeputații vor avea miercuri un schimb de opinii asupra viitorului Europei alături de Prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš. Domnul Kariņš va fi al douăzecilea șef de stat și de guvern din seria dezbaterilor europarlamentare pentru viitorul Europei din această legislatură. Krišjānis Kariņš a fost numit Prim-ministru în ianuarie 2019. Anterior, a fost membru al Parlamentului European începând cu 2009 („Jaunā Vienotība” (New Unity)/PPE). Imediat după dezbatere, președintele Antonio Tajani si domnul Kariņš se vor adresa presei.

 

Consumatorii vor fi mai bine protejați împotriva practicilor înșelătoare și neloiale

PE va vota miercuri reglementări actualizate privind protecția consumatorilor, pentru combaterea clasificărilor înșelătoare pe piețele online și standardelor duble de calitate a produselor. Piețele online și serviciile bazate pe comparație (de exemplu, Amazon, eBay, AirBnb, Skyscanner) vor trebui să facă publici principalii parametri care determină clasificarea ofertelor rezultate în urma unei căutări. Consumatorii vor trebui informați în mod clar cu privire la achiziționarea de bunuri sau servicii de la un comerciant sau de la o persoană privată.

Această nouă directivă, convenită provizoriu cu miniștrii UE, abordează, de asemenea, și problema așa-numitelor „standarde duble de calitate a produselor”, adică situațiile în care produsele comercializate sub aceeași marcă diferă din punct de vedere al compoziției sau caracteristicilor. Textul conține o clauză de revizuire care solicită Comisiei să evalueze situația după doi ani de la data intrării în vigoare a directivei, pentru a vedea dacă standardele duble de calitate a produselor trebuie adăugate pe „lista neagră” a practicilor comerciale neloiale. Această legislație modifică patru directive existente privind drepturile consumatorilor, cu privire la practicile comerciale neloiale, drepturile consumatorilor, clauzele contractuale incorecte și indicarea prețurilor. Reglementările fac parte din pachetul „Noile avantaje pentru consumatori”

 

Rapoarte ale deputaților români

Instituirea programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal – raportor Maria Grapini; proiect de rezoluție; vot marţi.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei, raportori Henna Virkkunen (EPP, Finlanda), Marian-Jean Marinescu (EPP, România) și Pavel Telička (ALDE, Cehia); vot miercuri.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) este implementat în baza Regulamentului (UE) nr.1316/2013 al Parlamentului şi Consiliului, și sprijină implementarea proiectelor de interes european, care vizează dezvoltarea și construcția unor infrastructuri și servicii noi, precum și modernizarea infrastructurilor și serviciilor existente în sectoarele: transport, telecomunicații, energie. În perioada de programare financiară 2014-2020, România are alocată o sumă de aproximativ 1,234 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura de transport,pentru proiectele finanțate în cadrul anvelopei Fondului de Coeziune.

Citiți și: Raportul eurodeputatului Marian-Jean Marinescu privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, votat de PE: ”Sunt pregătit să închei un acord cu Preşedinţia română a Consiliului UE până în aprilie 2019”

Proiect de rezoluție Instituirea programului Orizont Europa – stabilirea normelor sale de participare și de diseminare; raportor Dan Nica (S&D, România); fișă de procedură, proiect de rezoluție; și Programul de punere în aplicare a programului-cadru Orizont Europa, raportor Christian Ehler (EPP, Germania); dezbatere marți, vot miercuri.

Noul program Orizont Europa se va baza pe realizările și pe succesul programului pentru cercetare și inovare anterior (Orizont 2020) și va permite Uniunii Europene să se mențină în fruntea sectorului cercetării și inovării la nivel mondial. Orizont Europa este cel mai ambițios program pentru cercetare și inovare de până acum. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia propune alocarea a 100 de miliarde EUR pentru cercetare și inovare.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, organizatorul dezbaterii “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”: Ideile și soluțiile pe care le vom contura vor contribui la sănătatea economiei românești și a mediului

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European (PE), amintește că mai sunt doar trei zile până la “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”, „cel mai important eveniment dedicat implementării Acordului Verde European, din România”, într-o postare pe Facebook.

„Trebuie să înțelegem cu toții: politicieni, miniștri, reprezentați ai industriei și ai societății civile că nu mai avem timp de pierdut și trebuie să ne asumăm rapid un plan concret pentru implementarea măsurilor din Acordul Verde. Este o provocare la care trebuie să răspundem inteligent și responsabil. Urmează o perioadă cu oportunități financiare imense pentru România: peste 700 de milioane de euro, dar și cu măsuri mai puțin populare, însă necesare pentru dezvoltarea economiei verzi, cu zero emisii de carbon”, scrie eurodeputatul.

Evenimentul, organizat de Cristian Bușoi, în numele delegației PNL din PE, va fi găzduit de Camera de Comerț și Industrie a României joi, 20 februarie, începând cu ora 15:00.

Potrivit agendei, la eveniment vor fi prezenți prim – ministrul României, domnul Ludovic Orban, miniștri cu atribuții în implementarea Acordului Verde European, europarlamentarii Delegației PNL din Parlamentul European, reprezentanți ai industriilor direct vizate de Green Deal, precum și reprezentanți ai societății civile.

Dintre membrii delegației PNL din Parlamentul European, în cadrul dezbaterii vor avea intervenții eurodeputații Rareș Bogdan, președintele delegației României în grupul PPE, Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE și raportor al PE pentru finanțarea Pactului Ecologic European, respectiv Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism și președinte al Intergrupului Cer și Spațiu. 

„Am certitudinea că ideile și soluțiile care se vor contura în urma evenimentului “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții” vor duce la conturarea celui mai bun plan pentru ca România să devină o țară cu un mediu curat și o economie puternică”, mai transmite Cristian Bușoi.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Pro România, Corina Crețu: 70% din banii europeni care i se cuvin României, din 2014 așteaptă la Bruxelles să fie accesați

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a declarat, duminică, la Convenția anuală a PRO Romania, că 70% din banii europeni care i se cuvin României încă din 2014, așteaptă la Bruxelles să fie accesați.

”Stăteam cu orele, cu zeci de experți în primăria capitalei să ajutăm bucureștenii, în timp ce în Guvernul României, oamenii nu știau decât să o sape, cum să îi tragă preșul de sub picioare și să nu o lase să facă niciun proiect”, a explicat aceasta.

In discursul său, fostul Comisar european a avertizat că marile proiecte de infrastructură nu sunt depuse și că viitorul buget european include, potrivit formulei aflate pe masa liderilor UE, tăieri masive din Politica de coeziune.

“Știți foarte bine, eu am plecat după 29 de ani din PSD și vreau să lămuresc acest lucru. Pe mine Victor Ponta m-a pus comisar european, a declarat, in debutul diacursului sau, Corina Cretu.

”Victor Ponta, într-adevăr, prim-ministru PSD, m-a propus comisar european. Scrisoarea către Comisia Europeană este semnată de primul ministru. Mă întorc la ce spunea Gabi Firea, atunci când ai o dilemă de conștiință, te gândești la cei care se revendică. Sunt cel puțin două mii de oameni care de-a lungul timpului mi-au spus că m-au pus comisar european. Te gândești la ei sau la oamenii care aveau nevoie de dezvoltare, de un nivel de trai mai bun? Ca om care am văzut câte șanse s-au ratat, după 29 de ani de PSD, credeți că mi-a fost ușor să plec? Și să părăsesc o funcție de 18.000 de euro pe lună înainte de termen? Am plecat pentru că mie mi-a fost rușine să mai spun că mai sunt în PSD”, a menționat Corina Crețu.

Nu pot să uit că am alocat banii pentru metroul din București, 250 de milioane de euro în februarie 2017

”La insistențele mele și ale CE, în final, ultimul act pe care l-am semnat a fost centura Bucureștiului, după doi ani de tergiversări. Exact acum trei ani am semnat pentru metrou, iar Drumul Taberei este și acum dat peste cap. Haideți să fim serioși. Și-au bătut joc de oportunitățile pe care le-am avut de la Uniunea Europeană. Pentru că, domnule Tăriceanu nu e nicio conspirație mondială împotriva României”, a subliniat deputatul european în mesajul său.

Corina Cretu și-a depus mandatul pe biroul lui Juncker, fostul președinte al Comisiei Europene, pentru a bloca tăierile masive din bugetele pentru țările sărace ale Uniunii Europene

”Eu m-am dus cu mandatul pe masă la domnul președinte Junker când s-a făcut proiectul de buget pentru 2021-2027 și i-am spus că eu nu pot să merg în Parlamentul European și să prezint un buget care are tăieri masive pentru țările cele mai sărace, pentru că se introdusese un indicator pe migrații, care era un ”Robin Hood” în sens invers, care lua de la săraci și dădea la bogați”.

Jean-Claude Juncker a susținut propunerea și ideea fostului comisar european pentru politică regională, Corina Crețu

”Domnul Juncker mi-a dat dreptate și am revenit la metoda de calcul produsului intern brut pe cap de locuitor, astfel încât România, Bulgaria, Italia, Spania și Grecia, ar fi avut 8% în plus și aceasta este și acum propunerea Comisiei Europene, pe care nu o mai apară nimeni, cine apară propunerea Comisiei Europene care prevede creșteri?”

Nu voi vota un buget care taie 11 miliarde de euro din politica de coeziune. Nu ne putem bate joc de oameni și de țară

”Pe 20 februarie se va vota în Consiliul European, unde suntem reprezentați de președintele României, bugetul pentru 2021-2027 și sper să se reia negocierile, pentru că eu personal și sper că și ceilalți membri care sunt de la PPE sau socialiști sau din alte grupuri politice, vor vota împotrivă, pentru că acest buget care este propus acum, este un buget care taie 11 miliarde de euro din politica de coeziune, care afectează țările Est-europene, inclusiv România și vor fi bani din ce în ce mai puțini pentru exact ce avem nevoie mai mult: sănătate, transport, dezvoltare urbană.”

Corina Crețu subliniază ferm ca această propunere de buget nu va primi  votul ei dacă va ajunge să fie supusă la vot în Parlamentul European

”Eu nu voi vota acest proiect, dacă el va arăta așa și nu va fi măcar 1,1% din produsul intern brut al celor 27 state rămase în Uniunea Europeană, așa cum este propunerea comisiei Juncker. Nu ne putem bate joc de oameni și de țară. Vin multe multe decizii care vor trebui luate: pachetul de mobilitate, regimul transportatorilor care riscă să arunce toți tiriștii de pe piața europeană. Nu știu cine îi va apăra.”

Citiți și DOCUMENT Cum arată propunerea de buget al UE aflată pe masa lui Klaus Iohannis și a celorlalți lideri europeni: 18 miliarde de euro în plus pentru climă, agricultură și pescuit și 11 miliarde de euro mai puțini pentru coeziune

Corina Crețu a tras semnale de alarmă de la Bruxelles, atât în calitate de comisar european, cât și de europarlamentar: România are oportunități enorme în UE

”Vreau să spun că toate semnalele de alarmă de la Bruxelles pe care le-am făcut din calitate de europarlamentar sau comisar european, le-am făcut fără a mă gândi o singură secundă la mine. Nu am vrut decât să spun că România are oportunități enorme în UE și că nu trebuie să le irosească sub nicio formă. Nu văd ca România să aibă la ora actuală capacitatea de a depune proiecte de avengură”, susține aceasta.

Studiul de fezabilitate Târgu Mureș-Iasi nu a fost realizat, iar spitatelele regionale nu sunt depuse la Comisia Europeană

”Aș fi putut să tac și mi s-a spus, mi se spune în fiecare zi la Bruxelles de către colegii pe care i-am părăsit, că dacă aș fi tăcut, aș fi fost și acum Comisar European, dar nu, prefer să fiu aici printre dumneavoastră, să dorm cu conștiința împăcată și să știu că am făcut tot ce am putut, că am cerut studiu de fezabilitate pentru Târgu Mureș-Iasi, la care nici acum nu s-a găsit răspuns.”

”Că am semnat cu domnul Ponta în Programul European Regional pentru trei spitale regionale, pe care speram să le inaugurez în timpul mandatului meu, a durat trei ani să se stabilească amplansamentele, nici acum nu sunt depuse proiectele la Comisia Europeană, deci haideți să vedem realitatea.”

Din luna iulie, România nu a mai depus proiecte majore 

”Această va fi tragedia noastră, am avut resurse până acum, pe care nu le-am folosit, nu am avut proiecte, în iulie eu am semnat toate proiectele care erau depuse până la acea oră la Comisia Europeană. Nu am cunoștință că între timp s-au depus proiecte majore, din contră, informația mea este că s-au depus numai proiecte mici, care să satisfacă interesele primarilor și clientelei politice. Târgu Mureș-Iași este din nou pe dinafară, spitalele regionale nu sunt depuse, bani mulți care ar putea fi cheltuiți.”

Mai avem un singur an în care mai putem depune proiecte pentru perioada bugetară 2014-2020

”Nu văd ca România să aibă la ora actuală capacitatea de a depune proiecte de avengură. Dincolo de acest lucru, cred că ne-am fi aflat în altă situație dacă oamenii politici ar fi avut cu totul altă abordare, dacă nu s-ar fi vorbit atât despre statul paralel, procurori, putere. Acum se vorbește despre anticipate, despre jocurile politice din Parlament. Pe oamenii de rând nu îi interesează toate aceste lucruri, ei vor doar să trăiască mai bine.”

”Și tocmai, de aceea, de aproape un an de când am intrat în PRO România, alături de Victor Ponta și de alți lideri, am bătut țara în lung și în lat, pentru că am considerat important ca mesajul nostru să ajungă peste tot.”

Fața social-democrației românești poate fi schimbată prin PRO România

”Cred că mai ales noi, PRO România trebuie să facem asta, și responsabilitatea de a schimba fața social-democrației românești. Social-democrația în Europa, în ceea ce privește România este compromisă și noi trebuie să readucem prestigiul social-democrației.”

Fără politici social-democrate, disparitățile sociale și econimice între regiunile din România vor fi direct proporționale cu diferențele dintre România și restul Europei

”Suntem o țară săracă în care disparitățile sociale și economice între regiuni sunt în continuare foarte mari, iar fără politici social-democrate veritabile, echilibrate, aceste diferențe vor crește la fel cum vor crește dintre România și restul Europei. Reprezentarea adevăratelor doleanțe ale românilor, indiferent din ce colț al țării vin ele, este o datorie pentru orice politician social-democrat, pentru orice politician PRO România. Și stă în puterea PRO România să reconectăm cerințele românilor la agenda României. Nu ne va fi ușor. Eu cred că tot în noi stă baza, simt în fiecare zi că suntem înconjurați din toate colțurile. Uniți, trebuie să arătăm că suntem forța politică pe care românii o așteaptă de prea mult timp.”

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava, la Camera de Comerț Alba: Cu finanțări de peste 100 de milioane de euro până în 2023, n-avem motive să pierdem vremea. Primăria va trebui să treacă cu pași repezi la etapa șantierelor

Published

on

© Mircea Hava/ Facebook

Europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE), fost primar al Municipiului Alba Iulia, a participat sâmbătă la o reuniune organizată de Camera de Comerț din Alba, alături de oameni de afaceri locali și regionali, precizând că această întâlnire reprezintă un moment important pentru ca proiectele cu finanțare europeană pregătite în ultimul său mandat de edil ”să producă efecte”.

”E momentul în care șarja de proiecte scrise în ultimul meu mandat va produce efecte. Sunt mândru că, dincolo de contribuția efectivă a fiecărui albaiulian, am fost în fruntea unei ”gherile” de profesioniști, eficientă și aplaudată. E firesc să-l invoc pe Nicolaie Moldovan, dar și să le mulțumesc tuturor colegilor și celor cu care am colaborat ca primar. De la etapa contractelor semnate sau în curs de semnare, primăria va trebui să treacă cu pași repezi la cea a șantierelor. Cu cei peste 100 de milioane de euro puși în joc până în 2023, n-avem motive să pierdem vremea”, le-a transmis Hava oamenilor de afaceri din zonă, precizând că întâlnirea nu a fost ”una ornamentală” și ”nici un motiv de a gratula audiența”.

În intervenția sa, Mircea Hava a adăugat câteva repere din agenda sa de europarlamentar și i-a îndemnat pe oamenii de afaceri să mențină ritmul de dezvoltare.

”Mi-e clar că încă există limite în România și că trebuie, pe cât posibil, să ținem ritmul și să nu călcăm frâna. Legislația, lipsa forței de muncă, ne pot pune bețe-n roate dacă doar stăm și așteptăm să vină cineva să lucreze. Cred că proiectele europene pot fi puse în activitate de companii autohtone, care vor și știu să trateze cu seriozitate și implicare Alba Iulia. Sunt convins că banii europeni pot fi gestionați în folosul albaiulienilor și printr-o implicare totală a companiilor locale private. În ceea ce mă privește, la Alba Iulia, lucrurile au funcționat în paralel: viziune și maxim din ce a fost posibil în a transforma banii europeni în dezvoltare. O comUNITATE mică, care a acceptat provocări mari”, a mai arătat Hava, conform unei postări pe Facebook.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending