Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ultima sesiunea plenară din legislatura 2014-2019. Eurodeputații vor dezbate și vor vota o nouă rezoluție privind situația statului de drept din România, țară ce asigură președinția Consiliului UE

Published

on

Corespondență din Strasbourg

În această săptămână are loc la Strasbourg ultima sesiune plenară din legislatura 2014-2019, iar europarlamentarii și înalții oficiali ai Parlamentului European se întâlnesc pentru ultima dată în perioada 15-18 aprilie, înaite de noile alegeri europene din 23-26 mai și vor dezbate subiecte de actualitate, precum statul de drept din România, drumuri mai sigure în Europa, noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate, votul final pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, viitorul Europei cu Primministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, protejarea consumatorilor împotriva practicilor înșelătoare și neloiale, dar nu în ultimul rând vor fi prezentate trei rapoarte ale europarlamentarilor români.

Episodul Brexit se află din nou pe agenda europarlamentarilor, aceștia vor discuta prelungirea statutului de membru al Regatului Unit și Implementarea și finanțarea bugetului general al UE pentru anul 2019 în legătură cu retragerea Regatului Unit din Uniune.

Statul de drept în România: dezbatere în plen

Sesiunea plenară va începe cu dezbaterea privind statul de drept din România, iar eurodeputații vor discuta alături de Comisia Europeană situația respectării principiilor statului de drept în România. În noiembrie anul trecut, Parlamentul European și-a exprimat preocuparea cu privire la recentele schimbări din sistemul judiciar, avertizând că ar putea pune în pericol separarea puterilor și ar submina lupta împotriva corupției. Eurodeputații vor evalua acum în plen evoluția situației din România în ultimele luni.

Citiți și: Cazul Kovesi repune pe agenda Parlamentului European situația statului de drept în România. PE va dezbate luni, 15 aprilie, situația statului de drept în țara noastră, la solicitarea grupului PPE

Această dezbatere din Parlamentul European va reprezenta cea de-a patra reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Drumuri mai sigure: vehiculele noi dotate cu tehnologii ce pot salva vieți

Elemente de siguranță, precum asistența inteligentă pentru controlul vitezei și sistemul avansat de frânare de urgență, vor trebui instalate în vehiculele noi începând din mai 2022. Vehiculele, camionetele, camioanele și autobuzele noi vor trebui să fie echipate cu elemente de siguranță menite să salveze vieți, conform unei noi legi convenite deja informal cu statele membre și care va fi votată marți de eurodeputați. Unul dintre aceste elemente obligatorii este sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei (ISA), care ar putea reduce cu 20% accidentele pe drumurile europene, potrivit estimărilor.

ISA va oferi unui conducător auto informații, bazate pe hărți și identificarea semnelor rutiere, atunci când acesta depășește limita de viteză. Sistemul nu este un dispozitiv de limitare a vitezei, iar conducătorul auto îl va putea dezactiva. Alte sisteme ce vor fi introduse în autovehiculele noi includ: sistem avansat de frânare de urgență; sistem avansat de avertizare cu privire la starea de distragere a atenției conducătorului auto; sistem de urgență de menținere a benzii de circulație; sistem de avertizare la deplasarea in marșarier; sistem antidemaraj cu etilotest; semnal de oprire de urgență; dispozitiv de înregistrare a datelor privind accidentele („cutie neagră”).

În 2018, 25.100 de persoane au decedat pe drumurile europene, iar 135.000 au fost rănite grav, potrivit datelor preliminare publicate de Comisia Europeană. 

Noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate

Cei care dezvăluie informații dobândite în context profesional asupra unor activități ilegale sau dăunătoare vor fi mai bine protejați de noi reglementări europene. Noile norme, convenite deja de negociatorii Parlamentului cu miniștrii UE și supuse la vot marți, conțin noi reglementări la nivel european pentru protecția avertizorilor de integritate. Acestea vor crea canale mai sigure pentru semnalarea încălcărilor dreptului european (în interiorul companiilor și autorităților publice), măsuri de protecție împotriva represaliilor precum intimidarea sau hărțuirea, și măsuri de sprijin cum ar fi consultanța juridică și accesul la informații privind proceduri și căi de atac. Scandalurile recente, de la LuxLeaks la Panama Papers și Cambridge Analytica, au demonstrat cât de important este rolul avertizorilor de integritate în detectarea și prevenția încălcării reglementărilor europene în detrimentul interesului public și a bunăstării sociale.

 

Vot final pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european

Noi măsuri de consolidare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă vor fi discutate și supuse la vot în plen miercuri. Modificările aduse Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) vizează rezolvarea deficiențelor actuale și o abordare mai adecvată asupra nevoilor actuale în materie de securitate și migrație. Modificările aduse agenției includ crearea unui nou corp permanent care să sprijine țările UE la fața locului în sarcinile de control la frontiere sau de returnare, precum și în lupta împotriva criminalității transfrontaliere. În 2021, personalul operațional va număra 5.000 de angajați, urmând ca până în 2027 corpul permanent să devina pe deplin operațional, cu 10.000 de angajați. Acesta va include, de asemenea, un grup de reacție rapidă pentru intervenții în situații de urgență.

 

Dezbatere asupra viitorului Europei cu Primministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš

Eurodeputații vor avea miercuri un schimb de opinii asupra viitorului Europei alături de Prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš. Domnul Kariņš va fi al douăzecilea șef de stat și de guvern din seria dezbaterilor europarlamentare pentru viitorul Europei din această legislatură. Krišjānis Kariņš a fost numit Prim-ministru în ianuarie 2019. Anterior, a fost membru al Parlamentului European începând cu 2009 („Jaunā Vienotība” (New Unity)/PPE). Imediat după dezbatere, președintele Antonio Tajani si domnul Kariņš se vor adresa presei.

 

Consumatorii vor fi mai bine protejați împotriva practicilor înșelătoare și neloiale

PE va vota miercuri reglementări actualizate privind protecția consumatorilor, pentru combaterea clasificărilor înșelătoare pe piețele online și standardelor duble de calitate a produselor. Piețele online și serviciile bazate pe comparație (de exemplu, Amazon, eBay, AirBnb, Skyscanner) vor trebui să facă publici principalii parametri care determină clasificarea ofertelor rezultate în urma unei căutări. Consumatorii vor trebui informați în mod clar cu privire la achiziționarea de bunuri sau servicii de la un comerciant sau de la o persoană privată.

Această nouă directivă, convenită provizoriu cu miniștrii UE, abordează, de asemenea, și problema așa-numitelor „standarde duble de calitate a produselor”, adică situațiile în care produsele comercializate sub aceeași marcă diferă din punct de vedere al compoziției sau caracteristicilor. Textul conține o clauză de revizuire care solicită Comisiei să evalueze situația după doi ani de la data intrării în vigoare a directivei, pentru a vedea dacă standardele duble de calitate a produselor trebuie adăugate pe „lista neagră” a practicilor comerciale neloiale. Această legislație modifică patru directive existente privind drepturile consumatorilor, cu privire la practicile comerciale neloiale, drepturile consumatorilor, clauzele contractuale incorecte și indicarea prețurilor. Reglementările fac parte din pachetul „Noile avantaje pentru consumatori”

 

Rapoarte ale deputaților români

Instituirea programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal – raportor Maria Grapini; proiect de rezoluție; vot marţi.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei, raportori Henna Virkkunen (EPP, Finlanda), Marian-Jean Marinescu (EPP, România) și Pavel Telička (ALDE, Cehia); vot miercuri.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) este implementat în baza Regulamentului (UE) nr.1316/2013 al Parlamentului şi Consiliului, și sprijină implementarea proiectelor de interes european, care vizează dezvoltarea și construcția unor infrastructuri și servicii noi, precum și modernizarea infrastructurilor și serviciilor existente în sectoarele: transport, telecomunicații, energie. În perioada de programare financiară 2014-2020, România are alocată o sumă de aproximativ 1,234 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura de transport,pentru proiectele finanțate în cadrul anvelopei Fondului de Coeziune.

Citiți și: Raportul eurodeputatului Marian-Jean Marinescu privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, votat de PE: ”Sunt pregătit să închei un acord cu Preşedinţia română a Consiliului UE până în aprilie 2019”

Proiect de rezoluție Instituirea programului Orizont Europa – stabilirea normelor sale de participare și de diseminare; raportor Dan Nica (S&D, România); fișă de procedură, proiect de rezoluție; și Programul de punere în aplicare a programului-cadru Orizont Europa, raportor Christian Ehler (EPP, Germania); dezbatere marți, vot miercuri.

Noul program Orizont Europa se va baza pe realizările și pe succesul programului pentru cercetare și inovare anterior (Orizont 2020) și va permite Uniunii Europene să se mențină în fruntea sectorului cercetării și inovării la nivel mondial. Orizont Europa este cel mai ambițios program pentru cercetare și inovare de până acum. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia propune alocarea a 100 de miliarde EUR pentru cercetare și inovare.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu a votat în Parlamentul European pentru inițiativa de angajare a tinerilor: ”Suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) salută rezoluția Parlamentului European prin care solicită creșterea fondurilor alocate Inițiativei pentru angajarea tinerilor – Youth Employment Initiative, rezoluție pe care a și votat-o în cadrul sesiunii plenare.

”Șomajul în rândul tinerilor este una dintre marile probleme ale Uniunii Europene și ale României. Pentru a veni în sprijinul lor, suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili cetățeni și din păcate, mulți tineri sunt vulnerabili în fața acestui recul economic”,  a menționat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Rezoluția a fost votată cu 55 de voturi pentru, 128 împotrivă și 10 abțineri, solicitând măsuri radicale pentru a atenua șomajul în rândul tinerilor, potrivit comunicatului oficial. 

”Prin aprobarea acestei propuneri a Comisiei Europene în plenul Parlamentului European, bugetul programului dedicat reducerii șomajului în rândul tinerilor a fost suplimentat cu peste 28 milioane euro, astfel încât bugetul final pentru anul 2020 ajunge la 145 milioane euro”, mai explică Marian-Jean Marinescu.

Potrivit deputatului european, ”pandemia coronavirus a generat atât o criză de sănătate, cât și una economică, care afectează puternic piața muncii.”

Fondurile sunt alocate pentru a le oferi tinerilor posibilitatea de a-și continua educația prin stagii de ucenicie, training sau alte forme de profesionalizare, precum și pentru găsirea unui loc de muncă.

Prin intermediul NextGenerationEU și al viitorului buget al UE, Comisia a propus deja oportunități semnificative de finanțare din partea UE pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Cel puțin 22 de miliarde euro ar trebui să fie cheltuite pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor.

Citiți și: Comisia Europeană lansează noi măsuri pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: Cel puțin 22 de miliarde de euro ar trebui cheltuite pentru viitoarea generație

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii militează pentru o ”Uniune Europeană a sănătății” și solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Aceasta ar trebui să includă standarde minime comune pentru asistența medicală de calitate, pe baza testelor de rezistență a sistemelor de sănătate ale statelor membre pentru a identifica punctele slabe și a verifica dacă sunt pregătite pentru o posibilă resurgență a COVID-19.

Rezoluția solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății, pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a consolida coordonarea operațională la nivelul UE și pentru a monitoriza constituirea și utilizarea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale.

Viitoarea strategie farmaceutică a UE trebuie să conțină măsuri pentru ca medicamentele esențiale să fie disponibile imediat în Europa. Trebuie instituite lanțuri de aprovizionare diversificate, pentru a garanta accesul la prețuri accesibile în orice moment.

Eurodeputații au salutat noul program UE de 9.4 miliarde EUR dedicat domeniului sănătății (EU4Health), considerând necesitatea investițiilor și angajamentelor pe termen lung.

De asemenea, sceștia solicită instituirea unui fond UE dedicat consolidării infrastructurii spitalicești și a serviciilor de sănătate. În plus, trebuie consolidate agențiile europene de sănătate, ECDC și EMA, precum și cercetarea comună în domeniul sănătății.

Având în vedere continuarea crizei provocate de COVID-19, eurodeputații și-au reiterat, de asemenea, solicitarea de a se asigura un acces rapid, echitabil, egal și la prețuri accesibile, pentru toate persoanele din întreaga lume, la viitoarele vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, când acestea vor fi disponibile.

Achizițiile publice comune ale UE trebuie să fie utilizate în mod mai sistematic pentru a evita concurența dintre statele membre atunci când este în joc sănătatea publică.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Continue Reading

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni: PES: Criza COVID confirmă nevoia de asistență medicală la prețuri accesibile și de calitate pentru toți

Published

on

© European Union, 2018

Garantarea accesului universal la asistență medicală de calitate și accesibilă trebuie să fie o prioritate pentru UE, a spus familia politică social-democrată din Europa, în urma adoptării unei declarații privind asistența medicală în cadrul unei reuniuni a președinției Partidului Socialiștilor Europeni (PES).

Declarația evidențiază faptul că criza sanitară COVID-19 a expus consecințele negative ale austerității și deficiențele și limitele actuale ale sistemelor publice de sănătate și îngrijire din statele membre. Aceste sisteme trebuie consolidate și modernizate prin investiții în forța de muncă și infrastructură și printr-o mai bună coordonare a politicilor de sănătate la nivelul UE.

Președintele PES, Serghei Stanishev, a declarat:

„Familia noastră politică a înțeles întotdeauna că asistența medicală de calitate, accesibilă pentru toți, este piatra de temelie a unei societăți civilizate. Am luptat pentru a stabili sisteme de sănătate naționale și regionale puternice și eficiente în primul rând. Criza COVID-19 a arătat că trebuie să ne reînnoim eforturile. Trebuie să continuăm să fim îndrăzneți pentru a oferi răspunsuri progresive la problemele de sănătate ale cetățenilor. Trebuie să lucrăm pentru a obține asistență medicală la prețuri accesibile și de calitate pentru toți. Astfel construim o Europă socială pentru toată lumea. Universalitatea și accesibilitatea vor fi asigurate numai prin instituții publice de sănătate și îngrijire puternice și bine finanțate, care investesc în formarea și bunăstarea medicilor, asistenților medicali și a tuturor celorlalți care lucrează în asistență medicală. Aceste servicii, precum și persoanele care le furnizează sunt coloana vertebrală a statelor noastre ale bunăstării. Aceștia au salvat Europa de la catastrofa provocată de COVID-19. Merită recunoștința noastră, dar mai mult decât atât, merită un angajament solid față de viitorul lor. Pentru asta se luptă social-democrații.”

Declarația adoptată de președinția PES – Asistență medicală accesibilă și de calitate pentru toți – prezintă propuneri progresive privind asistența medicală.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending