Corespondență din Strasbourg

În această săptămână are loc la Strasbourg ultima sesiune plenară din legislatura 2014-2019, iar europarlamentarii și înalții oficiali ai Parlamentului European se întâlnesc pentru ultima dată în perioada 15-18 aprilie, înaite de noile alegeri europene din 23-26 mai și vor dezbate subiecte de actualitate, precum statul de drept din România, drumuri mai sigure în Europa, noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate, votul final pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, viitorul Europei cu Primministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, protejarea consumatorilor împotriva practicilor înșelătoare și neloiale, dar nu în ultimul rând vor fi prezentate trei rapoarte ale europarlamentarilor români.

Episodul Brexit se află din nou pe agenda europarlamentarilor, aceștia vor discuta prelungirea statutului de membru al Regatului Unit și Implementarea și finanțarea bugetului general al UE pentru anul 2019 în legătură cu retragerea Regatului Unit din Uniune.

Statul de drept în România: dezbatere în plen

Sesiunea plenară va începe cu dezbaterea privind statul de drept din România, iar eurodeputații vor discuta alături de Comisia Europeană situația respectării principiilor statului de drept în România. În noiembrie anul trecut, Parlamentul European și-a exprimat preocuparea cu privire la recentele schimbări din sistemul judiciar, avertizând că ar putea pune în pericol separarea puterilor și ar submina lupta împotriva corupției. Eurodeputații vor evalua acum în plen evoluția situației din România în ultimele luni.

Citiți și: Cazul Kovesi repune pe agenda Parlamentului European situația statului de drept în România. PE va dezbate luni, 15 aprilie, situația statului de drept în țara noastră, la solicitarea grupului PPE

Această dezbatere din Parlamentul European va reprezenta cea de-a patra reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Drumuri mai sigure: vehiculele noi dotate cu tehnologii ce pot salva vieți

Elemente de siguranță, precum asistența inteligentă pentru controlul vitezei și sistemul avansat de frânare de urgență, vor trebui instalate în vehiculele noi începând din mai 2022. Vehiculele, camionetele, camioanele și autobuzele noi vor trebui să fie echipate cu elemente de siguranță menite să salveze vieți, conform unei noi legi convenite deja informal cu statele membre și care va fi votată marți de eurodeputați. Unul dintre aceste elemente obligatorii este sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei (ISA), care ar putea reduce cu 20% accidentele pe drumurile europene, potrivit estimărilor.

ISA va oferi unui conducător auto informații, bazate pe hărți și identificarea semnelor rutiere, atunci când acesta depășește limita de viteză. Sistemul nu este un dispozitiv de limitare a vitezei, iar conducătorul auto îl va putea dezactiva. Alte sisteme ce vor fi introduse în autovehiculele noi includ: sistem avansat de frânare de urgență; sistem avansat de avertizare cu privire la starea de distragere a atenției conducătorului auto; sistem de urgență de menținere a benzii de circulație; sistem de avertizare la deplasarea in marșarier; sistem antidemaraj cu etilotest; semnal de oprire de urgență; dispozitiv de înregistrare a datelor privind accidentele („cutie neagră”).

În 2018, 25.100 de persoane au decedat pe drumurile europene, iar 135.000 au fost rănite grav, potrivit datelor preliminare publicate de Comisia Europeană. 

Noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate

Cei care dezvăluie informații dobândite în context profesional asupra unor activități ilegale sau dăunătoare vor fi mai bine protejați de noi reglementări europene. Noile norme, convenite deja de negociatorii Parlamentului cu miniștrii UE și supuse la vot marți, conțin noi reglementări la nivel european pentru protecția avertizorilor de integritate. Acestea vor crea canale mai sigure pentru semnalarea încălcărilor dreptului european (în interiorul companiilor și autorităților publice), măsuri de protecție împotriva represaliilor precum intimidarea sau hărțuirea, și măsuri de sprijin cum ar fi consultanța juridică și accesul la informații privind proceduri și căi de atac. Scandalurile recente, de la LuxLeaks la Panama Papers și Cambridge Analytica, au demonstrat cât de important este rolul avertizorilor de integritate în detectarea și prevenția încălcării reglementărilor europene în detrimentul interesului public și a bunăstării sociale.

Vot final pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european

Noi măsuri de consolidare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă vor fi discutate și supuse la vot în plen miercuri. Modificările aduse Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) vizează rezolvarea deficiențelor actuale și o abordare mai adecvată asupra nevoilor actuale în materie de securitate și migrație. Modificările aduse agenției includ crearea unui nou corp permanent care să sprijine țările UE la fața locului în sarcinile de control la frontiere sau de returnare, precum și în lupta împotriva criminalității transfrontaliere. În 2021, personalul operațional va număra 5.000 de angajați, urmând ca până în 2027 corpul permanent să devina pe deplin operațional, cu 10.000 de angajați. Acesta va include, de asemenea, un grup de reacție rapidă pentru intervenții în situații de urgență.

Dezbatere asupra viitorului Europei cu Primministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš

Eurodeputații vor avea miercuri un schimb de opinii asupra viitorului Europei alături de Prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš. Domnul Kariņš va fi al douăzecilea șef de stat și de guvern din seria dezbaterilor europarlamentare pentru viitorul Europei din această legislatură. Krišjānis Kariņš a fost numit Prim-ministru în ianuarie 2019. Anterior, a fost membru al Parlamentului European începând cu 2009 („Jaunā Vienotība” (New Unity)/PPE). Imediat după dezbatere, președintele Antonio Tajani si domnul Kariņš se vor adresa presei.

Consumatorii vor fi mai bine protejați împotriva practicilor înșelătoare și neloiale

PE va vota miercuri reglementări actualizate privind protecția consumatorilor, pentru combaterea clasificărilor înșelătoare pe piețele online și standardelor duble de calitate a produselor. Piețele online și serviciile bazate pe comparație (de exemplu, Amazon, eBay, AirBnb, Skyscanner) vor trebui să facă publici principalii parametri care determină clasificarea ofertelor rezultate în urma unei căutări. Consumatorii vor trebui informați în mod clar cu privire la achiziționarea de bunuri sau servicii de la un comerciant sau de la o persoană privată.

Această nouă directivă, convenită provizoriu cu miniștrii UE, abordează, de asemenea, și problema așa-numitelor „standarde duble de calitate a produselor”, adică situațiile în care produsele comercializate sub aceeași marcă diferă din punct de vedere al compoziției sau caracteristicilor. Textul conține o clauză de revizuire care solicită Comisiei să evalueze situația după doi ani de la data intrării în vigoare a directivei, pentru a vedea dacă standardele duble de calitate a produselor trebuie adăugate pe „lista neagră” a practicilor comerciale neloiale. Această legislație modifică patru directive existente privind drepturile consumatorilor, cu privire la practicile comerciale neloiale, drepturile consumatorilor, clauzele contractuale incorecte și indicarea prețurilor. Reglementările fac parte din pachetul „Noile avantaje pentru consumatori”

Rapoarte ale deputaților români

Instituirea programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal – raportor Maria Grapini; proiect de rezoluție; vot marţi.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei, raportori Henna Virkkunen (EPP, Finlanda), Marian-Jean Marinescu (EPP, România) și Pavel Telička (ALDE, Cehia); vot miercuri.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) este implementat în baza Regulamentului (UE) nr.1316/2013 al Parlamentului şi Consiliului, și sprijină implementarea proiectelor de interes european, care vizează dezvoltarea și construcția unor infrastructuri și servicii noi, precum și modernizarea infrastructurilor și serviciilor existente în sectoarele: transport, telecomunicații, energie. În perioada de programare financiară 2014-2020, România are alocată o sumă de aproximativ 1,234 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura de transport,pentru proiectele finanțate în cadrul anvelopei Fondului de Coeziune.

Citiți și: Raportul eurodeputatului Marian-Jean Marinescu privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, votat de PE: ”Sunt pregătit să închei un acord cu Preşedinţia română a Consiliului UE până în aprilie 2019”

Proiect de rezoluție Instituirea programului Orizont Europa – stabilirea normelor sale de participare și de diseminare; raportor Dan Nica (S&D, România); fișă de procedură, proiect de rezoluție; și Programul de punere în aplicare a programului-cadru Orizont Europa, raportor Christian Ehler (EPP, Germania); dezbatere marți, vot miercuri.