Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ultima sesiunea plenară din legislatura 2014-2019. Eurodeputații vor dezbate și vor vota o nouă rezoluție privind situația statului de drept din România, țară ce asigură președinția Consiliului UE

Published

on

Corespondență din Strasbourg

În această săptămână are loc la Strasbourg ultima sesiune plenară din legislatura 2014-2019, iar europarlamentarii și înalții oficiali ai Parlamentului European se întâlnesc pentru ultima dată în perioada 15-18 aprilie, înaite de noile alegeri europene din 23-26 mai și vor dezbate subiecte de actualitate, precum statul de drept din România, drumuri mai sigure în Europa, noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate, votul final pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, viitorul Europei cu Primministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, protejarea consumatorilor împotriva practicilor înșelătoare și neloiale, dar nu în ultimul rând vor fi prezentate trei rapoarte ale europarlamentarilor români.

Episodul Brexit se află din nou pe agenda europarlamentarilor, aceștia vor discuta prelungirea statutului de membru al Regatului Unit și Implementarea și finanțarea bugetului general al UE pentru anul 2019 în legătură cu retragerea Regatului Unit din Uniune.

Statul de drept în România: dezbatere în plen

Sesiunea plenară va începe cu dezbaterea privind statul de drept din România, iar eurodeputații vor discuta alături de Comisia Europeană situația respectării principiilor statului de drept în România. În noiembrie anul trecut, Parlamentul European și-a exprimat preocuparea cu privire la recentele schimbări din sistemul judiciar, avertizând că ar putea pune în pericol separarea puterilor și ar submina lupta împotriva corupției. Eurodeputații vor evalua acum în plen evoluția situației din România în ultimele luni.

Citiți și: Cazul Kovesi repune pe agenda Parlamentului European situația statului de drept în România. PE va dezbate luni, 15 aprilie, situația statului de drept în țara noastră, la solicitarea grupului PPE

Această dezbatere din Parlamentul European va reprezenta cea de-a patra reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Drumuri mai sigure: vehiculele noi dotate cu tehnologii ce pot salva vieți

Elemente de siguranță, precum asistența inteligentă pentru controlul vitezei și sistemul avansat de frânare de urgență, vor trebui instalate în vehiculele noi începând din mai 2022. Vehiculele, camionetele, camioanele și autobuzele noi vor trebui să fie echipate cu elemente de siguranță menite să salveze vieți, conform unei noi legi convenite deja informal cu statele membre și care va fi votată marți de eurodeputați. Unul dintre aceste elemente obligatorii este sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei (ISA), care ar putea reduce cu 20% accidentele pe drumurile europene, potrivit estimărilor.

ISA va oferi unui conducător auto informații, bazate pe hărți și identificarea semnelor rutiere, atunci când acesta depășește limita de viteză. Sistemul nu este un dispozitiv de limitare a vitezei, iar conducătorul auto îl va putea dezactiva. Alte sisteme ce vor fi introduse în autovehiculele noi includ: sistem avansat de frânare de urgență; sistem avansat de avertizare cu privire la starea de distragere a atenției conducătorului auto; sistem de urgență de menținere a benzii de circulație; sistem de avertizare la deplasarea in marșarier; sistem antidemaraj cu etilotest; semnal de oprire de urgență; dispozitiv de înregistrare a datelor privind accidentele („cutie neagră”).

În 2018, 25.100 de persoane au decedat pe drumurile europene, iar 135.000 au fost rănite grav, potrivit datelor preliminare publicate de Comisia Europeană. 

Noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate

Cei care dezvăluie informații dobândite în context profesional asupra unor activități ilegale sau dăunătoare vor fi mai bine protejați de noi reglementări europene. Noile norme, convenite deja de negociatorii Parlamentului cu miniștrii UE și supuse la vot marți, conțin noi reglementări la nivel european pentru protecția avertizorilor de integritate. Acestea vor crea canale mai sigure pentru semnalarea încălcărilor dreptului european (în interiorul companiilor și autorităților publice), măsuri de protecție împotriva represaliilor precum intimidarea sau hărțuirea, și măsuri de sprijin cum ar fi consultanța juridică și accesul la informații privind proceduri și căi de atac. Scandalurile recente, de la LuxLeaks la Panama Papers și Cambridge Analytica, au demonstrat cât de important este rolul avertizorilor de integritate în detectarea și prevenția încălcării reglementărilor europene în detrimentul interesului public și a bunăstării sociale.

 

Vot final pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european

Noi măsuri de consolidare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă vor fi discutate și supuse la vot în plen miercuri. Modificările aduse Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) vizează rezolvarea deficiențelor actuale și o abordare mai adecvată asupra nevoilor actuale în materie de securitate și migrație. Modificările aduse agenției includ crearea unui nou corp permanent care să sprijine țările UE la fața locului în sarcinile de control la frontiere sau de returnare, precum și în lupta împotriva criminalității transfrontaliere. În 2021, personalul operațional va număra 5.000 de angajați, urmând ca până în 2027 corpul permanent să devina pe deplin operațional, cu 10.000 de angajați. Acesta va include, de asemenea, un grup de reacție rapidă pentru intervenții în situații de urgență.

 

Dezbatere asupra viitorului Europei cu Primministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš

Eurodeputații vor avea miercuri un schimb de opinii asupra viitorului Europei alături de Prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš. Domnul Kariņš va fi al douăzecilea șef de stat și de guvern din seria dezbaterilor europarlamentare pentru viitorul Europei din această legislatură. Krišjānis Kariņš a fost numit Prim-ministru în ianuarie 2019. Anterior, a fost membru al Parlamentului European începând cu 2009 („Jaunā Vienotība” (New Unity)/PPE). Imediat după dezbatere, președintele Antonio Tajani si domnul Kariņš se vor adresa presei.

 

Consumatorii vor fi mai bine protejați împotriva practicilor înșelătoare și neloiale

PE va vota miercuri reglementări actualizate privind protecția consumatorilor, pentru combaterea clasificărilor înșelătoare pe piețele online și standardelor duble de calitate a produselor. Piețele online și serviciile bazate pe comparație (de exemplu, Amazon, eBay, AirBnb, Skyscanner) vor trebui să facă publici principalii parametri care determină clasificarea ofertelor rezultate în urma unei căutări. Consumatorii vor trebui informați în mod clar cu privire la achiziționarea de bunuri sau servicii de la un comerciant sau de la o persoană privată.

Această nouă directivă, convenită provizoriu cu miniștrii UE, abordează, de asemenea, și problema așa-numitelor „standarde duble de calitate a produselor”, adică situațiile în care produsele comercializate sub aceeași marcă diferă din punct de vedere al compoziției sau caracteristicilor. Textul conține o clauză de revizuire care solicită Comisiei să evalueze situația după doi ani de la data intrării în vigoare a directivei, pentru a vedea dacă standardele duble de calitate a produselor trebuie adăugate pe „lista neagră” a practicilor comerciale neloiale. Această legislație modifică patru directive existente privind drepturile consumatorilor, cu privire la practicile comerciale neloiale, drepturile consumatorilor, clauzele contractuale incorecte și indicarea prețurilor. Reglementările fac parte din pachetul „Noile avantaje pentru consumatori”

 

Rapoarte ale deputaților români

Instituirea programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal – raportor Maria Grapini; proiect de rezoluție; vot marţi.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei, raportori Henna Virkkunen (EPP, Finlanda), Marian-Jean Marinescu (EPP, România) și Pavel Telička (ALDE, Cehia); vot miercuri.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) este implementat în baza Regulamentului (UE) nr.1316/2013 al Parlamentului şi Consiliului, și sprijină implementarea proiectelor de interes european, care vizează dezvoltarea și construcția unor infrastructuri și servicii noi, precum și modernizarea infrastructurilor și serviciilor existente în sectoarele: transport, telecomunicații, energie. În perioada de programare financiară 2014-2020, România are alocată o sumă de aproximativ 1,234 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura de transport,pentru proiectele finanțate în cadrul anvelopei Fondului de Coeziune.

Citiți și: Raportul eurodeputatului Marian-Jean Marinescu privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, votat de PE: ”Sunt pregătit să închei un acord cu Preşedinţia română a Consiliului UE până în aprilie 2019”

Proiect de rezoluție Instituirea programului Orizont Europa – stabilirea normelor sale de participare și de diseminare; raportor Dan Nica (S&D, România); fișă de procedură, proiect de rezoluție; și Programul de punere în aplicare a programului-cadru Orizont Europa, raportor Christian Ehler (EPP, Germania); dezbatere marți, vot miercuri.

Noul program Orizont Europa se va baza pe realizările și pe succesul programului pentru cercetare și inovare anterior (Orizont 2020) și va permite Uniunii Europene să se mențină în fruntea sectorului cercetării și inovării la nivel mondial. Orizont Europa este cel mai ambițios program pentru cercetare și inovare de până acum. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia propune alocarea a 100 de miliarde EUR pentru cercetare și inovare.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Eurostat: Mai puţin de 40% dintre europeni știu că în mai vor avea loc alegeri pentru PE. Prin contrast, încrederea în UE a atins în prezent nivelul maxim din ultimii 30 de ani

Published

on

Cel mai recent sondaj al opiniei publice din UE, realizat la sfârșitul lunii februarie 2019, evidențiază un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, însă o treime dintre cetățeni nu sunt la curent cu evenimentele majore privind viitorul Europei, precum alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, potrivit unui comunicat.

Eurobarometrul din primăvara anului 2019, care măsoară atitudinea publică față de UE cu trei luni înainte de alegerile europene, arată că, în ciuda diferitelor provocări interne și externe ale UE din ultimii ani, sentimentul european de solidaritate nu pare să fi slăbit. Sprijinul continuu pentru aderarea la UE se bazează pe o credință puternică (68%) că țările UE au beneficiat în general de apartenența la UE – egalând cel mai înalt nivel înregistrat în 1983.

În plus, 61% dintre respondenți spun că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun. Această rată de aprobare se potrivește, de asemenea, cu un maxim record, măsurat în ultimul studiu Eurobarometru al Parlamentului din urmă cu șase luni și anterior înregistrat la acest nivel după căderea zidului Berlinului în 1989.

Sentimentele de incertitudine ale cetățenilor, parțial cauzate de provocările cu care se confruntă UE în ultimii ani, s-au accentuat, potrivit Eurostat: 27% dintre europeni, consideră că UE nu este nici ,,un lucru bun, nici un lucru rău”, înregistrând o creștere în 19 țări. În plus, în medie, 50% dintre respondenții din UE consideră că lucrurile nu merg în direcția corectă fie în UE, fie în propria țară. De asemenea, jumătate dintre respondenți (51%) consideră că vocea lor nu contează în UE.

Cu toate acestea, atunci când este vorba de a se face auziți, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, în februarie doar o treime dintre europeni știau că scrutinul va avea loc în mai și doar 5% ar putea preciza datele exacte. 35% dintre respondenți au indicat că aproape sigur vor vota și un procent suplimentar de 32% este încă indecis.

Prioritățile de campanie ale cetățenilor au evoluat în ultimele șase luni. Economia și creșterea economică (50%) și șomajul în rândul tinerilor (49%) se înscriu pe ordinea de zi, urmate de imigrație (44%) și schimbări climatice (43%).  54% dintre respondenți ar dori, de asemenea, consolidarea rolului Parlamentului European în viitor, în vederea abordării acestor aspecte transfrontaliere.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

VIDEO „Alege-ți viitorul”. Parlamentul European dă startul campaniei pentru alegerile europene, îndemnând cetățenii la un proces de reflecție asupra viitoarelor generații: Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă. Alege Europa în care vrei să cresc

Published

on

Parlamentul European a lansat joi mesajul oficial de campanie pentru alegerile europene care vor avea loc peste o lună, în luna mai, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Videoclipul are drept scop încurajarea participării la vot la următoarele alegeri europene, îndemnând la un proces de reflecție asupra viitoarelor generații, a căror viață va fi influențată de acest vot, într-un context european cel puțin complicat, marcat de ascensiunea forțelor populiste și de extremă dreapta, dar și de Brexit.

Pus în scenă de către titratul regizor Frédéric Planchon, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor.

Videoclipul este narat de o fetiță din Danermarca în vârstă de 11 ani. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, spune aceasta.

Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene.

Toate scenele de naştere sunt reale, însă cele de dinainte şi după au fost aranjate sau reacreate pentru a completa linia narativă.

În total, 15 viitori părinţi au fost filmaţi în Grecia (4 femei care nu sunt actriţe), Danemarca (6 femei şi rude, patru naşteri), Cehia (cinci femei actriţe însărcinate) şi Ungaria (4 femei care nu sunt actriţe). Videoclipul a fost filmat timp de 12 zile în cinci spitale din cele patru ţări.

De la început, realizatorii au avut ideea de a filma în cel puţin trei ţări din Europa, acoperind zona de nord, centru şi sud. Au fost alese spitalele care s-au arătat cele mai dornice să participe la proiect. Au fost contactate 20 de spitale din 13 ţări europene.

Începând cu 6 mai şi până pe 23 şi 26 mai, în funcţie de ziua în care vor avea loc alegerile în Europa, clipul va fi difuzat la TV şi în săli de cinema, şi va fi adaptat pentru radio El va fi prezentat, înaintea proiecţiilor de filme, în reţeaua Europa Cinemas, care cuprinde aproximativ 1.200 de săli în Uniunea Europeană.

„Choose Your Future” va fi subtitrat în toate limbile oficiale ale UE şi anumite dialecte, dar şi în arabă, chineză, rusă, hindi şi turcă.

Vor exista şi versiuni mai scurte: un spot TV de 30 de secunde, dublat în 32 de limbi, unul pentru cinema, de 35 de secunde, dublat de asemenea, şi unul pentru radio, de 20 de secunde, produs în 21 de limbi.

Tema solidarității (”suntem împreună”) se suprapune rezultatelor unui sondaj de opinie prin telefon realizat de Parlament în aprilie, potrivit căruia 80% dintre cetățenii UE susțin că ceea ce îi unește pe europeni este mai important decât ceea ce îi desparte. Negocierile asupra Brexit-ului au demonstrat existența incertitudinilor față de o eventuală separare și a riscurilor asociate ieșirii de sub aripa protectoare a Uniunii. Întrebați care sunt primele sentimente ce le vin în minte atunci când se gândesc la UE, majoritatea europenilor menționează speranța sau încrederea (55% în total), în timp ce incertitudinea legată de viitorul Europei este sentimentul predominant pentru o treime din europenii intervievați. Dintre români, 70% au un sentiment pozitiv față de UE (40% speranță, 30% încredere).

Dezbaterea asupra Brexit-ului a arătat de asemenea cât de strânse au devenit relațiile dintre țările membre de-a lungul anilor de cooperare reciprocă, precum și multitudinea de avantaje ce derivă din calitatea de membru al unui club larg. Aceste avantaje sunt de multe ori evidente doar când ne aflăm în situația de a le pierde. Potrivit ultimelor cifre ale Eurobarometrului (din februarie 2019), două treimi dintre europeni (68%) cred că UE a adus avantaje țării lor (tabelul 3), în timp ce 61% susțin că apartenența la UE este un lucru pozitiv. Dintre români, 57% consideră că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun, în creștere semnificativă față de 49% în septembrie 2018. De asemenea, 72% dintre români (față de 64% în septembrie 2018) cred că România a beneficiat de pe urma calității de membră UE.

În același timp, presiunile externe din partea unor țări terțe fac și mai necesară solidaritatea între statele membre, în dorința de a-și menține influența și de a avea o poziție puternică în noua ordine mondială. Studiul Eurobarometru arată că cetățenii sunt cel mai mult interesați de situația economiei, de posibilitățile de angajare, de migrație, de schimbări climatice și de lupta împotriva terorismului, toate acestea indicând nevoia de o mai bună cooperare și acțiune comună.

Cum va arăta Europa în viitor este în mâna celor care vor merge la vot în alegerile europene de pe 23-26 mai. Chiar dacă Eurobarometrul de la sfârșitul lui februarie arată că mai mult de o treime din cetățenii europeni sunt convinși că vor ieși la vot (35%; 30% în România), o altă treime (32%; 34% în România) rămân nesiguri de prezența la scrutin. În cazul tinerilor cu drept de vot, chiar dacă au în mod consecvent o atitudine pozitivă față de UE (74%), numai 21 % vor ieși cu siguranță la vot, în timp ce 34% nu sunt încă hotărâți.

Alegerile europarlamentare vor avea loc în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 23 – 26 mai. Campania va începe pe 26 aprilie.

Pe 15 mai, candidaţii principali vor participa la o dezbatere la Bruxelles, iar alegerile vor începe pe 23 mai, în Olanda, şi vor fi încheiate în Italia, unde, pe 26 mai, urnele vor fi închise la ora locală 22.00. În România, sunt programate pentru 26 mai.

Data de 2 iulie va fi prima zi a noului Parlament European.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda anunță măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de radierea din Oficiul Național al Registrului Comerțului

Published

on

©️ Daniel Buda/ Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) a anunțat miercuri măsuri de sprijin pentru fermierii care au fost afectați de radierea din Oficiul Național al Registrului Comerțului și a dat asigurări că finanțarea proiectelor pe fonduri europene va fi continuată.

”Cu puțin timp în urmă, am semnalat în spațiul public și am transmis o adresă Ministrului Agriculturii, Petre Daea, cu privire la riscul ca mii de fermieri să intre în faliment și să piardă milioane de euro din fonduri europene pe fondul radierii PFA-urilor și întreprinderilor individuale. Oficiul Registrului Comerţului a radiat mii de persoane fizice autorizate şi întreprinderi individuale al căror număr de activităţi aferente codurilor CAEN este mai mare decât cel impus de Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale. La data de 17 ianuarie 2019, a expirat perioada de 2 ani pe care persoanele fizice autorizate (PFA) şi întreprinderile individuale (II) au avut-o la dispoziţie pentru a solicita oficiului registrului comerţului înregistrarea menţiunilor referitoare la obiectul de activitate”, a scris Buda pe Facebook.

Candidat al PNL pentru un nou mandat în Parlamentul European, Daniel Buda a precizat că în urma scrisorii transmise ministrului Agriculturii, acesta din urmă l-a informat că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură au dispus soluţionarea cu celeritate a situaţiei apărute.

„Astfel, ambele agenţii, au demarat acţiuni de comunicare şi sprijinire a tuturor fermierilor afectaţi de radierea din ONRC prin efectul legii, după cum urmează:

1) AFIR a decis ca beneficiarii menţionaţi să procedeze la autorizarea în Registrul Comerţului într-un termen de maximum 14 zile lucrătoare de la primirea Notificării de Informare din partea OJFIR/CRFIR (în funcţie de tipul proiectului) pentru a primi date noi de identificare (denumire PFA/ÎI, număr nou de înmatriculare la registrul Comerţului, CUI diferit de cel existent în sistem etc) pentru a fi repuşi în drepturi prin încheierea de acte adiţionale la contractele / deciziile de finanţare existente. Astfel, în scopul evitării neimplementării proiectelor finanţate şi a rezilierii contractelor/deciziilor de finanţare, cu dezangajarea sumelor aferente acestora şi recuperarea eventualelor sume deja plătite, s-a emis Nota cu nr. AM242286 /AFIR7387 /25.03.2019 privind metodologia aplicabilă întocmirii de acte  adiţionale/note de aprobare aferente contractelor de finanţare/deciziilor încheiate cu beneficiari PNDR.

2) APIA a trimis înştiinţări tuturor fermierilor care au depus cereri unice de plată şi care au fost radiaţi prin efectul legii 182/2016 începând cu 18.03.2019, ca în termen de 15 zile de la data radierii la ONRC, să depună la Centrele Judeţene/Locale ale APIA, o declaraţie privind radierea, certificatul de radiere, forma de organizare actuală (PF, II, IF, PFA) contul actual şi documentele aferente noii forme de organizare eliberate de ONRC. Prin această măsură, APIA pregăteşte partea documentară a modificării procedurilor operaţionale de gestionare a cererilor unice de plată. Partea documentară va fi urmată de modificări în sistemul informatic IACS. Astfel, APIA va depune toate diligenţele necesare în vederea autorizării la plată a fermierilor care, prin efectul legii, şi-au schimbat datele de indentificare la ONRC”, a detaliat Buda.

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) este membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, în Delegația la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Muntenegru. Totodată este membru supleant în Comisia pentru dezvoltare regională, în Comisia pentru afaceri juridice, în Delegația pentru relațiile cu Israel și în Delegația la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana.

Activitatea europarlamentarului este disponibilă aici.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending