Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ultima sesiunea plenară din legislatura 2014-2019. Eurodeputații vor dezbate și vor vota o nouă rezoluție privind situația statului de drept din România, țară ce asigură președinția Consiliului UE

Published

on

Corespondență din Strasbourg

În această săptămână are loc la Strasbourg ultima sesiune plenară din legislatura 2014-2019, iar europarlamentarii și înalții oficiali ai Parlamentului European se întâlnesc pentru ultima dată în perioada 15-18 aprilie, înaite de noile alegeri europene din 23-26 mai și vor dezbate subiecte de actualitate, precum statul de drept din România, drumuri mai sigure în Europa, noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate, votul final pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, viitorul Europei cu Primministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, protejarea consumatorilor împotriva practicilor înșelătoare și neloiale, dar nu în ultimul rând vor fi prezentate trei rapoarte ale europarlamentarilor români.

Episodul Brexit se află din nou pe agenda europarlamentarilor, aceștia vor discuta prelungirea statutului de membru al Regatului Unit și Implementarea și finanțarea bugetului general al UE pentru anul 2019 în legătură cu retragerea Regatului Unit din Uniune.

Statul de drept în România: dezbatere în plen

Sesiunea plenară va începe cu dezbaterea privind statul de drept din România, iar eurodeputații vor discuta alături de Comisia Europeană situația respectării principiilor statului de drept în România. În noiembrie anul trecut, Parlamentul European și-a exprimat preocuparea cu privire la recentele schimbări din sistemul judiciar, avertizând că ar putea pune în pericol separarea puterilor și ar submina lupta împotriva corupției. Eurodeputații vor evalua acum în plen evoluția situației din România în ultimele luni.

Citiți și: Cazul Kovesi repune pe agenda Parlamentului European situația statului de drept în România. PE va dezbate luni, 15 aprilie, situația statului de drept în țara noastră, la solicitarea grupului PPE

Această dezbatere din Parlamentul European va reprezenta cea de-a patra reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Drumuri mai sigure: vehiculele noi dotate cu tehnologii ce pot salva vieți

Elemente de siguranță, precum asistența inteligentă pentru controlul vitezei și sistemul avansat de frânare de urgență, vor trebui instalate în vehiculele noi începând din mai 2022. Vehiculele, camionetele, camioanele și autobuzele noi vor trebui să fie echipate cu elemente de siguranță menite să salveze vieți, conform unei noi legi convenite deja informal cu statele membre și care va fi votată marți de eurodeputați. Unul dintre aceste elemente obligatorii este sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei (ISA), care ar putea reduce cu 20% accidentele pe drumurile europene, potrivit estimărilor.

ISA va oferi unui conducător auto informații, bazate pe hărți și identificarea semnelor rutiere, atunci când acesta depășește limita de viteză. Sistemul nu este un dispozitiv de limitare a vitezei, iar conducătorul auto îl va putea dezactiva. Alte sisteme ce vor fi introduse în autovehiculele noi includ: sistem avansat de frânare de urgență; sistem avansat de avertizare cu privire la starea de distragere a atenției conducătorului auto; sistem de urgență de menținere a benzii de circulație; sistem de avertizare la deplasarea in marșarier; sistem antidemaraj cu etilotest; semnal de oprire de urgență; dispozitiv de înregistrare a datelor privind accidentele („cutie neagră”).

În 2018, 25.100 de persoane au decedat pe drumurile europene, iar 135.000 au fost rănite grav, potrivit datelor preliminare publicate de Comisia Europeană. 

Noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate

Cei care dezvăluie informații dobândite în context profesional asupra unor activități ilegale sau dăunătoare vor fi mai bine protejați de noi reglementări europene. Noile norme, convenite deja de negociatorii Parlamentului cu miniștrii UE și supuse la vot marți, conțin noi reglementări la nivel european pentru protecția avertizorilor de integritate. Acestea vor crea canale mai sigure pentru semnalarea încălcărilor dreptului european (în interiorul companiilor și autorităților publice), măsuri de protecție împotriva represaliilor precum intimidarea sau hărțuirea, și măsuri de sprijin cum ar fi consultanța juridică și accesul la informații privind proceduri și căi de atac. Scandalurile recente, de la LuxLeaks la Panama Papers și Cambridge Analytica, au demonstrat cât de important este rolul avertizorilor de integritate în detectarea și prevenția încălcării reglementărilor europene în detrimentul interesului public și a bunăstării sociale.

 

Vot final pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european

Noi măsuri de consolidare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă vor fi discutate și supuse la vot în plen miercuri. Modificările aduse Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) vizează rezolvarea deficiențelor actuale și o abordare mai adecvată asupra nevoilor actuale în materie de securitate și migrație. Modificările aduse agenției includ crearea unui nou corp permanent care să sprijine țările UE la fața locului în sarcinile de control la frontiere sau de returnare, precum și în lupta împotriva criminalității transfrontaliere. În 2021, personalul operațional va număra 5.000 de angajați, urmând ca până în 2027 corpul permanent să devina pe deplin operațional, cu 10.000 de angajați. Acesta va include, de asemenea, un grup de reacție rapidă pentru intervenții în situații de urgență.

 

Dezbatere asupra viitorului Europei cu Primministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš

Eurodeputații vor avea miercuri un schimb de opinii asupra viitorului Europei alături de Prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš. Domnul Kariņš va fi al douăzecilea șef de stat și de guvern din seria dezbaterilor europarlamentare pentru viitorul Europei din această legislatură. Krišjānis Kariņš a fost numit Prim-ministru în ianuarie 2019. Anterior, a fost membru al Parlamentului European începând cu 2009 („Jaunā Vienotība” (New Unity)/PPE). Imediat după dezbatere, președintele Antonio Tajani si domnul Kariņš se vor adresa presei.

 

Consumatorii vor fi mai bine protejați împotriva practicilor înșelătoare și neloiale

PE va vota miercuri reglementări actualizate privind protecția consumatorilor, pentru combaterea clasificărilor înșelătoare pe piețele online și standardelor duble de calitate a produselor. Piețele online și serviciile bazate pe comparație (de exemplu, Amazon, eBay, AirBnb, Skyscanner) vor trebui să facă publici principalii parametri care determină clasificarea ofertelor rezultate în urma unei căutări. Consumatorii vor trebui informați în mod clar cu privire la achiziționarea de bunuri sau servicii de la un comerciant sau de la o persoană privată.

Această nouă directivă, convenită provizoriu cu miniștrii UE, abordează, de asemenea, și problema așa-numitelor „standarde duble de calitate a produselor”, adică situațiile în care produsele comercializate sub aceeași marcă diferă din punct de vedere al compoziției sau caracteristicilor. Textul conține o clauză de revizuire care solicită Comisiei să evalueze situația după doi ani de la data intrării în vigoare a directivei, pentru a vedea dacă standardele duble de calitate a produselor trebuie adăugate pe „lista neagră” a practicilor comerciale neloiale. Această legislație modifică patru directive existente privind drepturile consumatorilor, cu privire la practicile comerciale neloiale, drepturile consumatorilor, clauzele contractuale incorecte și indicarea prețurilor. Reglementările fac parte din pachetul „Noile avantaje pentru consumatori”

 

Rapoarte ale deputaților români

Instituirea programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal – raportor Maria Grapini; proiect de rezoluție; vot marţi.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei, raportori Henna Virkkunen (EPP, Finlanda), Marian-Jean Marinescu (EPP, România) și Pavel Telička (ALDE, Cehia); vot miercuri.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) este implementat în baza Regulamentului (UE) nr.1316/2013 al Parlamentului şi Consiliului, și sprijină implementarea proiectelor de interes european, care vizează dezvoltarea și construcția unor infrastructuri și servicii noi, precum și modernizarea infrastructurilor și serviciilor existente în sectoarele: transport, telecomunicații, energie. În perioada de programare financiară 2014-2020, România are alocată o sumă de aproximativ 1,234 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura de transport,pentru proiectele finanțate în cadrul anvelopei Fondului de Coeziune.

Citiți și: Raportul eurodeputatului Marian-Jean Marinescu privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, votat de PE: ”Sunt pregătit să închei un acord cu Preşedinţia română a Consiliului UE până în aprilie 2019”

Proiect de rezoluție Instituirea programului Orizont Europa – stabilirea normelor sale de participare și de diseminare; raportor Dan Nica (S&D, România); fișă de procedură, proiect de rezoluție; și Programul de punere în aplicare a programului-cadru Orizont Europa, raportor Christian Ehler (EPP, Germania); dezbatere marți, vot miercuri.

Noul program Orizont Europa se va baza pe realizările și pe succesul programului pentru cercetare și inovare anterior (Orizont 2020) și va permite Uniunii Europene să se mențină în fruntea sectorului cercetării și inovării la nivel mondial. Orizont Europa este cel mai ambițios program pentru cercetare și inovare de până acum. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia propune alocarea a 100 de miliarde EUR pentru cercetare și inovare.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, o nouă critică la adresa lui Manfred Weber și a popularilor europeni: Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”

Published

on

© Renew Europe/ Twitter

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, cel care și-a asumat săptămâna trecută anunțul că socialiștii și liberalii europeni nu îl vor susține pe Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, a criticat miercuri modul de funcționare al sistemului candidatului cap de listă (Spitzenkandidat),

În urma unor discuții avute la nivelul celui de-al treilea grup politic ca mărime din Parlamentul European, Cioloș a spus, într-o serie de postări pe Twitter că ”un sistem Spitzenkandidat democratic trebuie să fie validat de toți cetățenii Uniunii Europene, nu la o reuniune de partid în logica unor înțelegeri politice naționale”, în ceea ce poate fi considerat un nou atac politic la adresa candidaturii lui Manfred Weber pe care președintele francez și liderii liberali îl resping, invocându-i lipsa de experiență executivă la nivel înalt.

Cioloș a reluat, în context, narativului grupului ALDE, acum Renew Europe, cu privire la adoptarea listelor transnaționale în alegerile pentru Parlamentul European, un proiect intens susținut de liberalii europeni, dar care a fost eliminat din textul legislativ în care deputații europeni au votat, în februarie 2018, componența legislativului european în mandatul 2019-2024 prin redistribuirea mandatelor deținute de Marea Britanie.

 

Listele transnaționale sunt necesare. Să punem cetățenii în inima democrației europene. Listele transnaționale cresc șansele cetățenilor, consolidează transparența și legitimitatea democratică și creează partide europene reale”, a mai scris Dacian Cioloș, în contextul în care liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidat la șefia Comisiei, Manfred Weber, a transmis într-un editorial pentru Die Welt că respingerea procedurii Spitzenkandidat ar produce consecințe devastatoare pentru democrația europeană.

 

Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”. Înseamnă să lucrăm împreună, să construimă majorități solide, să cădem de acord asupra priorităților politice pentru a schimba Europa și pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Și înseamnă să alegem pe cel care întruchipează cel mai bine aceste priorități și nevoi”, a mai spus liderul Renew Europe.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Manfred Weber îi avertizează pe Emmanuel Macron și pe aliații săi: Nu distrugeți democrația europeană revenind la decizii în spatele ușilor închise. Unii radicali ar profita de acest lucru

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, germanul Manfred Weber, i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația. Într-un editorial publicat în Die Welt și citat de Politico Europe, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron

La câteva zile după ce liderii europeni au eșuat să ajungă la un compromis în privința numirii viitorilor lideri ai instituțiilor UE, iar Emmanuel Macron a declarat că procesul Spitzenkandidat este mort, Weber a utilizat acest prilej pentru a apăra candidatura sa și sistemul candidaților cap de listă. 

“Pentru Consiliul European, principiul Spitzenkandidat este presupus îngropat”, a scris Weber, cu cinci zile înainte ca liderii europeni să se reunească într-un nou summit, aflați sub presiunea identificării unei soluții pentru cele patru președinții – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant al UE.

Tot miercuri, Weber urmează să aibă o cină de lucru, la Berlin, cu cancelarul Angela Merkel, cu șefa CDU Annegret Kramp Karrenbauer și cu președintele PPE Joseph Daul pentru a defini o poziție comună, în contextul în care o potențială izolare a PPE pe arena decizională europeană – Consiliu și Parlament – face dificilă adoptarea unor decizii în direcția acestor numiri.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva. Abordările constructive, propunerile care au, de asemenea, șansa de a fi acceptate în Parlamentul European, sunt departe. O parte a Consiliului European dorește pur și simplu să șteargă ideea principiului Spitzenkandidat de pe agendă. Acest lucru ar însemna că rezultatele alegerilor ar fi irelevante“, a mai continua acesta, în condițiile în care presiunile asupra șefilor de stat sau de guvern pentru adoptarea unei decizii sunt majore, întrucât pe 2 iulie noul Parlament European se va constitui și trebuie să își aleagă conducerea.

Weber, pentru care PPE și-a reafirmat în trei rânduri sprijinul de neclintit, iar CDU a procedat la fel, a arătat că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

“Transparența și democrația ar fi lăsate la o parte”, a spus el, adăugând că consecințele pentru democrația europeană ar fi” devastatoare “.

“Unii radicali ar profita în mod inevitabil de acest lucru. Apoi, învinșii alegerilor europene vor deveni, brusc, câștigătorii”,

În timp ce a recunoscut că sistemul candidaților cap de listă nu este “perfect”, Weber a susținut că este cel mai bun mod de a democratiza UE în continuare.

“Dacă democratizarea Europei nu reușește, atunci UE poate fi, de asemenea, serios amenințată”, a mai arătat candidatul PPE, care a avut luni o întrevedere și cu Donald Tusk, președintele Consiliului European.

Liderii europeni au eșuat în a ajunge la un acord după ce în urma summitului informal din 28 mai au avut la dispoziție trei săptămâni pentru a-și armoniza pozițiile și a identifica un compromis viabil în direcția acestor numiri în care sunt în joc posturile celor patru președinți – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

După prima zi a summitului Consiliului European de săptămâna trecută, în care tratativele pentru adoptarea Agendei Strategice și pentru desemnarea liderilor instituțiilor UE au durat peste zece ore, liderii au decis să se întâlnească pe 30 iunie într-un nou summit la Bruxelles, dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE, iar pentru perioada intermediară i-au extins mandatul lui Donald Tusk să continue discuțiile cu Parlamentul European, cu liderii grupurilor politice și liderii naționali.

Impasul în tratative a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Social-democrații europeni și-au reafirmat sprijinul pentru ca prim-vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans să devină viitorul președinte al executivului european, în timp ce Renew Europe a readus în discuție numele comisarului Margrethe Vestager. În replică, liderii PPE și-au reconfirmat, pentru a treia oară, susținerea de neclintit pentru candidatura lui Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, candidat căruia președintele Franței, liderii social-democrați și cei liberali îi impută lipsa de experiență guvernamentală la nivel înalt.

Cu toate acestea, în conferința de presă de la finalul primei zi a summitului, președintele Consiliului European Donald Tusk a afirmat că niciun candidat nu a întrunit o majoritate în discuțiile dintre lideri.

În context, președintele francez Emmanuel Macron, cel care se opune unei numiri a lui Manfred Weber în funcția de președinte al Comisiei Europene, dar și procedurii care i-ar facilita o astfel de numire politicianului german, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE

Într-o declarație separată, cancelarul german Angela Merkel a spus că liderii l-au însărcinat pe Donald Tusk să se consulte cu Parlamentul European cu liderii de grupuri pentru a găsi o soluție acceptabilă de ambele părți.

În acest context politic tulbure, șefii de stat sau de guvern i-au extins lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, mandatul de a purta discuții politico-instituționale cu Parlamentul European și cu liderii grupurilor politice pentru a găsi un numitor comun: un ”pachet de nume” pentru a conduce instituțiile UE, respectând o ”ambiție autentică” a criteriilor paritare de gen, de geografie, de populație și de afiliere politică.

Continue Reading

Corina Crețu

Victor Ponta: Eurodeputații Corina Crețu și Mihai Tudose vor face parte din grupul Socialiștilor și Democraților Europeni din Parlamentul European

Published

on

© Pro Romania/Facebook

Comisarul Corina Creţu şi fostul prim-ministru Mihai Tudose vor face parte din grupul social-democraţilor din Parlamentul European, a anunțat, marți, liderul Pro România, Victor Ponta.

„Totul este bine când se termină cu bine / Corina Creţu şi Mihai Tudose sunt adevăraţi social-democraţi şi locul lor natural era în Grupul Social Democrat din Parlamentul European-mai ales că au fost acceptaţi fără să fie obligaţi să intre în Delegaţia PSD ! Totul în regulă, totul conform cu ceea ce au promis celor 600.000 de oameni care i-au votat!”, a scris Ponta pe pagina sa de Facebook și pe pagina de internet a partidului Pro România.

Fostul premier nu a ratat ocazia să critice atitudinea actualului lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, cel care s-a opus unei afilieri a eurodeputaților Pro România la noul grup centrist din hemiciclu, alcătuit din ALDE european, partidul președintelui francez Emmanuel Macron și Alianța 2020 USR PLUS.

Prin afilierea celor doi eurodeputați Pro România la grupul S&D din Parlamentul European, social-democrații vor ajunge la 154 de mandate în legislativul european, la 28 distanță de prima forță politică, grupul Partidului Popular European, devansând însă cu 46 de mandate grupul Renew Europe.

Apartenența Corinei Crețu, membru al Parlamentului European din 2007 până în 2014 din partea PSD și vicepreședinte al instituției înainte de a fi numită comisar european, și a fostului prim-ministru Mihai Tudose la grupul S&D este confirmată după aproape o lună de negocieri politice.

Imediat după alegerile europene, Victor Ponta a anunțat că a fost invitat să facă parte atât din grupul social-democraţilor europeni, cât şi din cel nou format de ALDE, En Marche şi Alianța USR PLUS din Parlamentul European.

Afilierea la grupul S&D a fost însă imposibilă în contextul în care Pro România s-a format ca o alternativă la PSD, singurul partid din România care aparține familiei socialiștilor europeni și care va da grupului S&D opt membri și un al nouălea după Brexit.

În ce ține de afilierea la Renew Europe, formațiunea lui Ponta nu a aderat formal la noul grup în care Alianța USR PLUS reprezintă principala forță din România, ci a încercat să activeze în cadrul acestei grupări ca urmare a afilierii la Partidul Democrat European, o formațiune politică europeană înființată în 2004 și care, în Parlamentul European, face parte în mod tradițional din grupul ALDE.

Noul grup Renew Europe a reacționat prompt și a transmis că afilierea Pro România la noul grup politic nu a fost aprobată, care are o delegație română puternică formată din Alianța 2020 USR PLUS.

În ce o privește pe comisarul Corina Crețu, care va demisiona curând din funcția de comisar european pentru politică regională pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat, aceasta a activat timp de șapte ani ca europarlamentar în cadrul grupului S&D și a participat în ultimii ani la majoritatea reuniunilor Partidului Socialist European, fie întruniri în cadrul congresului acestei familii politice europene, fie întâlniri în marja summiturilor Consiliului European.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending