Connect with us

U.E.

Ungaria va contesta decizia Parlamentului European de a activa Articolul 7: Nu a fost altceva decât o răzbunare meschină

Published

on

Decizia Parlamentului European, reunit miercuri în sesiune plenară la Strasbourg, de a activa articolul 7 al Tratatului de la Lisabona împotriva Ungariei reprezintă o ”răzbunare meschină” a politicienilor pro-imigraţie la adresa Budapestei, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, relatează Reuters, citat de Agerpres.

FOTO: hungarytoday.hu

Szijjarto a afirmat că Ungaria va căuta mijloace legale pentru a contesta decizia, deoarece abţinerile nu au fost luate în considerare şi acest lucru, a spus el, a schimbat rezultatul votului.

”Decizia de astăzi (miercuri) a Parlamentului European nu a fost altceva decât o răzbunare meschină a politicienilor pro-imigraţie împotriva Ungariei”, a spus Szijjarto.

”Hotărârea a fost luată în mod fraudulos şi contravine normelor relevante prevăzute de tratatele europene”, a mai spus şeful diplomaţiei ungare.

Parlamentul European a votat cu largă majoritate raportul Sargentini și astfel a activat articolulul 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona pentru că a încălcat valorile UE.

Propunerea a primit 448 de voturi pentru şi 197 împotrivă. Pentru ca propunerea să fie adoptată, a fost nevoie să fie susţinută de o majoritate absolută a eurodeputaţilor, adică 376 de voturi pentru şi două treimi din voturile exprimate.

Viktor Orban și-a apărat ieri țara în cadrul sesiunii Parlamentului European în ședința în care se discuta statul de drept din Ungaria, precizând că UE vrea să pedepsească Ungaria doar pentru că a fost grănicerul european.

„Condamnați Ungaria pentru că nu vrea să fie o țară de migranți”, a precizat acesta în fața europarlamentarilor care l-au acuzat că valorile europene nu sunt luate în considerare de guvernul ungar și că limitează democrația.

„Știu că v-ați hotărât deja, știu că o majoritate va aproba raportul și că nu vă voi schimba părerea. Am venit aici și știu că nu veți condamna un guvern, ci o țară care este membră a națiunilor creștine de peste 1000 de ani. Veți denunța Ungaria care s-a răsculat și a luptat cu cea mai mare armată din lume, Armata Roșie. Ungaria a luptat și și-a deschis granițele pentru RDG. Ungaria a luptat pentru libertate și democrație. Aceia care acuză democrația sunt cei care nu au avut de rezistat împotriva comunismului. Pentru unguri libertatea, democrația și Europa sunt chestiuni legate e onoare. Raportul este o insultă la adresa Ungariei”, a spus el în cadrul unui dezbaterii.

Membrii Parlamentului European au dezbătut ieri pe marginea activării Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene privind suspendarea dreptului de vot al Budapestei în cadrul Consiliului Uniunii Europene. La dezbatere a participat premierul maghiar Viktor Orban, expunându-și poziția cu privire la modul în care a fost realizat acel raport, pe care l-a considerat eronat și a spus că acesta „conține 37 de erori factuale”.

Îngrijorările principale ale Parlamentului sunt legate de:

• funcţionarea sistemului constituţional şi electoral,

• independenţa judiciară,

• corupţia şi conflictele de interese,

• protecţia datelor personale,

• libertatea de exprimare,

• libertatea academică,

• liberatatea de religie,

• libertatea de asociere,

• dreptul la tratament egal,

• drepturile persoanelor aparţinând unor minorităţi, incluzând comunitatea Roma şi comunitatea evreiască,

• drepturile fundamentale ale migranţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor,

• drepturile economice şi sociale.

Citiți și:

 VIDEO Viktor Orban, în fața PE pentru a îi convinge pe europarlamentari să nu suspende dreptul de vot al Budapestei în cadrul Consiliului UE: Aceia care acuză democrația sunt cei care nu au avut de rezistat împotriva comunismului

Budapesta, în fața unui vot decisiv în Parlamentul European. Eurodeputații dezbat astăzi ”raportul Sargentini” în care este solicitată activarea articolului 7 împotriva Ungariei

Statul de drept este un principiu-cheie în statele democratice și Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană menționează respectarea statului de drept ca fiind una dintre valorile pe care se întemeiază UE. O încălcare a valorilor UE justifică o reacție la nivelul UE – reacție  prevăzută de procedura de la Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Ce urmează?

Propunerea pentru o decizie a Consiliului va fi transmisă statelor membre ale UE. Acestea pot, cu o majoritate de patru cincimi, să determine existenţa unui risc clar pentru încălcarea valorilor europene în Ungaria. Înainte de a lua o decizie, Consiliul trebuie să audă poziţia autorităţilor din Ungaria iar Parlamentul va trebui să îşi dea consimţământul. Statele UE pot, de asemenea, să adreseze recomandări Ungariei pentru a contracara riscul.

Într-o etapă ulterioară, Consiliul European poate decide, în unanimitate şi cu consimţământul Parlamentului, existenţa încălcării grave şi persistente a statului de drept, democraţiei şi drepturilor fundamentale în Ungaria. Aceasta ar putea conduce la sancţiuni precum suspendarea dreptului de vot în Consiliu.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu: Măsurile excepționale luate de UE oferă tuturor firmelor românești șansa de relansare. Totul depinde de inteligența cu care va acționa Guvernul României

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Fostul președinte al României Traian Băsescu a comentat duminică într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook că setul de măsuri excepționate adoptate de instituțiile Uniunii Europene “garantează şanse aproape egale pentru toate statele”, iar în privința României ele oferă “cadrul de reglementare temporar” prin care firmele se pot relansa, cu condiția ca Guvernul să acționeze hotărât și inteligent.

Un Plan Marshall făcut de Europa, pentru Europa! Acţiunea coordonată a statelor UE. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat un set de măsuri excepţionale menit a stimula relansarea economică a Uniunii Europene după ce pandemia generată de coronavirus a oprit pur şi simplu economia Uniunii Europene”. a scris Băsescu, europarlamentar PMP și PPE.

El s-a referit astfel la planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro, la planul de 750 de miliarde de euro propus de Banca Centrală Europeană pentru datoriile publice, precum și la suspendarea temprară a Pactului de Stabilitate Și Creștere prin relaxarea regulilor bugetare, care în mod normal solicită ca ținta de deficit bugetar de 3% din PIB să nu fie depășită.

“La propunerea Comisiei Europene, prin Parlamentul European au fost modificate Regulamente (legi) ale Uniunii Europene, au fost aplicată clauza de salvgardare, au fost mobilizate cele două bănci ale Uniunii Europene, BCE şi BEI, au fost acordate derogări la utilizarea banilor europeni alocaţi statelor”, a mai arătat Băsescu, precizând că acesta este un cadru de reglementare temporar cu rolul de a răspunde coordonat la nivelul UE crizei economice majore generată de pandemia de coronavirus în Europa.

Potrivit lui Băsescu, toate aceste măsuri alcătuiesc un pachet de excepţii de la regulile care sunt impuse de tratatele Uniunii. 

“Practic se suspendă toate restricţiile care erau destinate a impune Statelor Membre o disciplină financiară şi fiscală care să genereze deficite bugetare mici, sub 3 la sută din PIB, grad de îndatorare sub 60 la sută din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1 la sută. Altfel spus, se suspendă până la 31.12.2020 „Pactul de Stabilitate şi Creştere” care prelua elemente din faimosul Tratat Fiscal (căruia îi mai spunem şi Ponta MTO) şi elemente din Criteriile de la Mastricht şi pachetul de 6 reglementări cunoscut sub numele de „six pac””, a adăugat actualul europarlamentar.

Fostul șef al statului precizează că toate aceste măsuri garantează şanse aproape egale pentru toate statele, indiferent că vorbim despre statele bogate sau statele sărace.

“Dacă ne referim la România, cadrul de reglementare temporar oferă tuturor societăţilor fie că sunt mici sau mari şansa de a se relansa. Totul depinde de hotărârea, abilitatea şi inteligenţa cu care va acţiona Guvernul României. Cheia relansării economice are un singur nume: lichidităţi pentru relansarea producţiei. Şi putem să-i mai dăm un nume: să existe comenzi (consum)”, a conchis Traian Băsescu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană anunță că va schimba proiectul de buget multianual al UE și promite “un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat sâmbătă că va propune o serie de schimbări pentru noul buget multianual al Uniunii Europene, proiect inițial propus de Comisia Juncker și blocat actualmente în negocierile dintre statele membre, pentru ca Uniunea Europeană să facă faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus.

“Pentru asigurarea relansării economice, Comisia va propune schimbări în proiectul de buget multianual pentru a face faţă consecinţelor crizei coronavirusului”, a afirmat Ursula von der Leyen într-un comunicat.

Șefa executivului european a adăugat că această schimbare “va include un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii în cadrul Uniunii prin solidaritate şi responsabilitate”. De asemenea, Comisia Europeană a precizat suplimentar că, în situația actuală, von der Leyen “nu exclude nicio opţiune în limitele tratatului”.

Anunțul lui von der Leyen vine în contextul în care negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 au rămas blocate în urma summitului european din 20-21 februarie, dar și în condițiile în care liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19. Această din urmă formulă de compromis a apărut după ce țările UE nu s-au putut înțelege asupra unei riposte economice comune puternice în faţa crizei sanitare fără precedent care foarte probabil va arunca Europa şi lumea întreagă în recesiune în acest an.

Italia și Spania, susținute de Franța au solicitat planuri și măsuri urgente pentru salvarea economiei, în timp ce Germania și Olanda s-au opus emiterii de obligațiuni guvernamentale. Ulterior, atât prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte, cât și președintele Franței Emmanuel Macron au criticat pozițiile cancelarului german Angela Merkel și prim-ministrului olandez Mark Rutte.

Dacă cei care au economii nu arată solidaritate cu celelalte țări, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun, a spus Macron, în vreme ce Conte a declarat că fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.

Pe de altă parte, liderii UE au căzut de acord joi pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu principiul unor ”investiții fără precedent”. În paralel, șefii de stat sau de guvern au salutat măsurile anunțate recent de Banca Centrală Europeană prin alocarea a 750 de miliarde de euro pentru datorii, planul de 37 de miliarde de euro al Comisiei Europene aprobat joi de Parlamentul European, flexibilizarea regulilor bugetare prin suspendarea prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere și permiterea ajutoarelor de stat sau contribuția Băncii Europene de Investiții.

În ce privește negocierile privind viitorul buget multianual, acestea sunt împotmolite după summitul din 20-21 februarie.

Statele UE au respins atunci documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprindae tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprindea tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker propusese la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27. În egală măsură, Parlamentul European a cerut o alocare 1,3% din venitul național brut al fiecărui stat membru și a avertizat că nu își va consimțământul pentru o propunere de buget care afectează agricultura, coeziunea și cercetarea.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

 

 

Continue Reading

U.E.

Premierul Albaniei, mesaj în italiană: ”În acest război nimeni nu poate învinge singur, suntem alături de surorile și frații noștri italieni”

Published

on

© Print Screen - Edi Rama video

Premierul Albaniei, Edi Rama, s-a alăturat Italiei în lupta cu pandemia și a trimis o echipă medicală albaneză formată din 30 de medici și asistente, relatează Euronews.

Discursului premierului albanez a fost preluat pe pagina de Facebook a premierului italian, Giuseppe Conte, în semn de mulțumire.

”Astăzi suntem cu toții italieni, iar în acest război nimeni nu poate învinge singur, suntem alături de surorile și frații noștri italieni”, a transmis emoționat premierul albanez.

Albania a trimis o echipă de 30 de medici și asistente în Italia, țara cea mai afectată din Europa, pe fondul pandemiei COVID-19. Medicii albanezi vor merge în regiunea Lombardia din Italia “pentru a-și ajuta colegii italieni”, a mai spus Rama.

Să nu uităm că în luna noiembrie a anului 2019, Albania a trecut prin momente dificile după ce a fost afectată de un cutremur de 6.3 grade pe scara richter, perioadă în care au murit 51 de persoane, alte 900 au fost rănite, iar ajutorul Uniunii Europene nu a întârziat să apară.

Echipe din Italia, România și Grecia au fost alături de autoritățile din Albania, iar Uniunea Europeană împreună cu donatorii  internaționali au strâns și au donat Albaniei 1.15 miliarde de euro pentru reconstrucția de după cutremur.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending