Connect with us

U.E.

Ungaria va contesta decizia Parlamentului European de a activa Articolul 7: Nu a fost altceva decât o răzbunare meschină

Published

on

Decizia Parlamentului European, reunit miercuri în sesiune plenară la Strasbourg, de a activa articolul 7 al Tratatului de la Lisabona împotriva Ungariei reprezintă o ”răzbunare meschină” a politicienilor pro-imigraţie la adresa Budapestei, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, relatează Reuters, citat de Agerpres.

FOTO: hungarytoday.hu

Szijjarto a afirmat că Ungaria va căuta mijloace legale pentru a contesta decizia, deoarece abţinerile nu au fost luate în considerare şi acest lucru, a spus el, a schimbat rezultatul votului.

”Decizia de astăzi (miercuri) a Parlamentului European nu a fost altceva decât o răzbunare meschină a politicienilor pro-imigraţie împotriva Ungariei”, a spus Szijjarto.

”Hotărârea a fost luată în mod fraudulos şi contravine normelor relevante prevăzute de tratatele europene”, a mai spus şeful diplomaţiei ungare.

Parlamentul European a votat cu largă majoritate raportul Sargentini și astfel a activat articolulul 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona pentru că a încălcat valorile UE.

Propunerea a primit 448 de voturi pentru şi 197 împotrivă. Pentru ca propunerea să fie adoptată, a fost nevoie să fie susţinută de o majoritate absolută a eurodeputaţilor, adică 376 de voturi pentru şi două treimi din voturile exprimate.

Viktor Orban și-a apărat ieri țara în cadrul sesiunii Parlamentului European în ședința în care se discuta statul de drept din Ungaria, precizând că UE vrea să pedepsească Ungaria doar pentru că a fost grănicerul european.

„Condamnați Ungaria pentru că nu vrea să fie o țară de migranți”, a precizat acesta în fața europarlamentarilor care l-au acuzat că valorile europene nu sunt luate în considerare de guvernul ungar și că limitează democrația.

„Știu că v-ați hotărât deja, știu că o majoritate va aproba raportul și că nu vă voi schimba părerea. Am venit aici și știu că nu veți condamna un guvern, ci o țară care este membră a națiunilor creștine de peste 1000 de ani. Veți denunța Ungaria care s-a răsculat și a luptat cu cea mai mare armată din lume, Armata Roșie. Ungaria a luptat și și-a deschis granițele pentru RDG. Ungaria a luptat pentru libertate și democrație. Aceia care acuză democrația sunt cei care nu au avut de rezistat împotriva comunismului. Pentru unguri libertatea, democrația și Europa sunt chestiuni legate e onoare. Raportul este o insultă la adresa Ungariei”, a spus el în cadrul unui dezbaterii.

Membrii Parlamentului European au dezbătut ieri pe marginea activării Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene privind suspendarea dreptului de vot al Budapestei în cadrul Consiliului Uniunii Europene. La dezbatere a participat premierul maghiar Viktor Orban, expunându-și poziția cu privire la modul în care a fost realizat acel raport, pe care l-a considerat eronat și a spus că acesta „conține 37 de erori factuale”.

Îngrijorările principale ale Parlamentului sunt legate de:

• funcţionarea sistemului constituţional şi electoral,

• independenţa judiciară,

• corupţia şi conflictele de interese,

• protecţia datelor personale,

• libertatea de exprimare,

• libertatea academică,

• liberatatea de religie,

• libertatea de asociere,

• dreptul la tratament egal,

• drepturile persoanelor aparţinând unor minorităţi, incluzând comunitatea Roma şi comunitatea evreiască,

• drepturile fundamentale ale migranţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor,

• drepturile economice şi sociale.

Citiți și:

 VIDEO Viktor Orban, în fața PE pentru a îi convinge pe europarlamentari să nu suspende dreptul de vot al Budapestei în cadrul Consiliului UE: Aceia care acuză democrația sunt cei care nu au avut de rezistat împotriva comunismului

Budapesta, în fața unui vot decisiv în Parlamentul European. Eurodeputații dezbat astăzi ”raportul Sargentini” în care este solicitată activarea articolului 7 împotriva Ungariei

Statul de drept este un principiu-cheie în statele democratice și Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană menționează respectarea statului de drept ca fiind una dintre valorile pe care se întemeiază UE. O încălcare a valorilor UE justifică o reacție la nivelul UE – reacție  prevăzută de procedura de la Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Ce urmează?

Propunerea pentru o decizie a Consiliului va fi transmisă statelor membre ale UE. Acestea pot, cu o majoritate de patru cincimi, să determine existenţa unui risc clar pentru încălcarea valorilor europene în Ungaria. Înainte de a lua o decizie, Consiliul trebuie să audă poziţia autorităţilor din Ungaria iar Parlamentul va trebui să îşi dea consimţământul. Statele UE pot, de asemenea, să adreseze recomandări Ungariei pentru a contracara riscul.

Într-o etapă ulterioară, Consiliul European poate decide, în unanimitate şi cu consimţământul Parlamentului, existenţa încălcării grave şi persistente a statului de drept, democraţiei şi drepturilor fundamentale în Ungaria. Aceasta ar putea conduce la sancţiuni precum suspendarea dreptului de vot în Consiliu.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Veteran al istoriei UE, Jean-Claude Juncker se îndreaptă spre ”Panteonul integrării europene”: ”Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa”

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost vineri, la finalul summitului Consiliului European, protagonistul unor momente încărcate deopotrivă de emoție și de istorie.

La capătul unui summit în care șefii de stat sau de guvern nu s-au ridicat total la nivelul mizelor de pe agendă, cu excepția aprobării acordului privind Brexit, precum extinderea UE sau viitorul buget european, lui Jean-Claude Juncker și lui Donald Tusk, președintele în exercițiu al Consiliului European, le-a fost adus un tribut pentru contribuția generată proiectului european.

Pentru Jean-Claude Juncker, momentul a fost cu totul special. Un colos al procesului de integrare europeană, șeful executivului UE a participat de-a lungul prodigioasei sale cariere politice la aproape 600 de reuniuni la nivel european, dintre care 147 de Consilii Europene în calitate de prim-ministru al Luxemburgului (1995-1998) și de președinte al Comisiei Europene (2014-2019).

Fost președinte al Eurogrupului, Juncker a participat la 164 de reuniuni în care a condus întrunirile miniștrilor de finanțe din țările membre ale zonei euro.

La finalul summitului european, Jean-Claude Juncker a fost salutat de cancelarul german Angela Merkel drept un “veteran al istoriei europene“. Merkel, la rândul ei o veterană a Consiliului European, fiind cancelar al Germaniei din anul 2005, l-a susținut puternic pe Jean-Claude Juncker pentru a ajunge președinte al Comisiei Europene în 2014.

Deși mandatul lui Juncker în fruntea Comisiei Europene nu se va încheia la 31 octombrie, așa cum era prevăzut inițial, întrucât votul de validare a Comisiei Ursulei von der Leyen în Parlamentul European a fost amânat din cauza respingerii de către eurodeputați a trei candidați pentru funcția de comisar european.

Cu excepţia unei crize politice și unei prelungiri a incertitudinii în jurul Comisiei Ursulei von der Leyen, Consiliul European din 17-18 octombrie a fost ultimul pentru Juncker. Viitorul summit european este prevăzut să aibă loc pe 12 şi 13 decembrie şi viitoarea Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, ar urma să-şi înceapă mandatul la 1 decembrie.

În conferința comună de presă tradițională pe care a susținut-o împreună cu Donald Tusk, un alt lider aflat în pragul retragerii de pe scena europeană, Juncker nu a ratat ocazia să califice decizia țărilor UE de a amâna începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania drept ”o gravă greșeală istorică” sau să își exprime scepticismul că viitorul Cadru Financiar Multianual va fi agreat la summitul din luna decembrie.

În schimb, în aplauzele sălii, cel care își merită pe deplin locul în ”Panteonul integrării europene”, a reușit să își ducă cu greu până la capăt o frază încărcată de emoție și cuvântată cu o voce tremurândă: ”Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa, mulţumesc!”.

El a salutat “complicitatea” sa cu Donald Tusk, preşedintele Consiliului European și fost premier polonez care, în 2014, devenea omul politic est-european în cea mai înaltă poziție ocupată vreodată în UE de un politician din această parte a continentului.

Tusk, care a primit la rândul său reverența cutumiară din partea liderilor europeni, i-a mulțumit lui Juncker pentru “prietenia noastră, loialitatea ta, solidaritatea ta şi pentru marea noastră cooperare”.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

Candidatura sa la șefia Comisiei Europene în 2014 nu venea însă doar pe fondul vastei experiențe de prim-ministru, președinte al Consiliului UE și actor în procesul integrării europene. Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a devenit primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro – gestionând această structură în două perioade complet diferite: 1) una în care Europa privea cu încredere spre viitor prin prisma succesului său economic și al bunăstării exportate către est și 2) una în care a fost slăbită, adâncită în decalaje și fisurată în interioul zonei euro de criza economico-financiară.

În 2014, alături de Martin Schulz (PES), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Verzi) sau Alexis Tsipras (Stânga Europeană), Jean-Claude Juncker (PPE) intra în procesul Spitzenkandidaten, prin care fiecare familie politică își prezenta propunerea de viitor șef al Comisiei, iar în cazul câștigării alegerilor de către o formațiune sau alta, candidatul propus de respectiva formațiune ar fi fost numit președinte al Comisiei.

Alegerile din 22-25 mai 2014 au fost unice în acest sens: pentru prima dată, candidații la președinția Comisiei erau nominalizați și le era permis astfel să prezintă programe electorale, să participe la manifestaății electorale și să dezbată între ei.

Pe parcursul mandatului său, Juncker a avut de înfruntat provocări majore precum criza datoriei Greciei, criza migrației sau gestionarea la nivel politic a negocierilor de retragere a Marii Britanii din UE. În schimb, Fondul European de Investiții Strategice pe care l-a lansat și care a fost supranumit ”Planul Juncker” a dat roade în impulsionarea economiei europene. De asemenea, în același interval, cooperarea UE-NATO a fost aprofundată, iar ambițiile UE în materie de apărare europeană și autonomie strategică au avansat.

În 2019, procedura prin care Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene nu a mai fost respectată de șefii de stat sau de guvern, procesul Spitzenkandidaten fiind devansat de opțiunea liderilor pentru negocieri politice în culise.

În loc de concluzii, o destăinuire… Tot a lui Jean-Claude Juncker….

La 2 iulie 2017, la ceremonia de omagiere a cancelarului reunificării Germaniei, Helmut Kohl, primele funeraliile europene organizate vreodată, președintele Comisiei Europene a amintit în necrologul său un episod de la finalul unui summit european din anii ’90.

Atunci, fostul mare cancelar german a salutat cu lacrimi în ochi decizia UE de a se extinde către Est la finalul anilor ’90. Ironic sau nu, liderii de astăzi, la ultimul Consiliu European al lui Jean-Claude Juncker, nu și-au asumat un consens pentru a deschide calea procedurilor de aderare pentru două state aspirante din Balcanii de Vest.

”Je resterai fier jusqu’à la fin de ma vie d’avoir pu servir l’Europe” (Jean-Claude Juncker, 18 octombrie 2019)

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), lecție despre funcționarea instituțiilor UE pentru 30 de tineri din organizația PNL Dolj, invitați la Bruxelles

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/Facebook

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a fost gazda la Bruxelles pentru 30 de tineri din organizația PNL Dolj, pe care i-a invitat în ,,capitala” Uniunii Europene pentru a împărtăși din experiențele sale ca membru al legislativului european.

 

,,Săptămâna aceasta, 30 de tineri din organizația PNL DOLJ au fost oaspeții mei în Parlamentul European. Au avut 3 zile pline, în care au aflat cum funcționează legislativul european, care este munca de zi cu zi a unui europarlamentar, care este relația cu celelalte instituții europene și, la fel de important, au vizitat cele mai frumoase locuri din Bruxelles! Sfatul meu pentru ei a fost să deschidă bine ochii și urechile și să învețe cât mai multe din această experiență!”, scrie Marian-Jean Marinescu pe pagina sa de Facebook.

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu încurajează autoritățile române să investească în turism pentru dezvoltarea regiunii strategice a Dunării, fondurile substanțiale acordate de UE în acest scop fiind aproape intacte

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politică regională, eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), reamintește că Dunărea are o importanță strategică pentru România și avertizează că, la finalul mandatului său de comisar, autoritățile cheltuieseră doar 10% din fondurile europene în valoare de peste 1 miliard de euro alocate de UE pentru dezvoltarea zonei, potrivit unei postări pe Facebook. Totodată, Corina Crețu încurajează autoritățile române să investească în turism ca parte a strategiei de dezvoltare a regiunilor mai puțin dezvoltate, deoarece acesta poate impulsiona dezvoltarea economiei locale, dar și a celei naționale. 

,,Strategia Dunării este un subiect mereu actual, care m-a preocupat în calitate de Comisar European, și la dezvoltarea căruia voi lucra în continuare. Pentru România, Dunărea are o importanță strategică, motiv pentru care am subliniat în repetate rânduri că Planul de acțiune SUERD (Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării) reprezintă șansa alinierii fondurilor europene pentru acest obiectiv. Colaborarea regională în diferite sectoare (transporturile, inovaţia, turismul) sunt vitale, iar România poate deveni un actor-cheie”, scrie fostul comisar european. 

 

Aceasta amintește că este suficient ca ,, o singură porţiune a Dunării” să nu funcționeze pentru ca ,,circulaţia pe întregul fluviu să fie compromisă”: ,, Acesta este motivul pentru care am lansat proiectul “Freeway Danube”, care şi-a asumat ca obiectiv creşterea navigabilităţii pe Dunăre și care urmărește rezultate concrete”, adaugă Corina Crețu.

Eurodeputatul mai menționează că proiectul privind Dunărea i-a fost întotdeauna foarte drag și l-a considerat a fi o prioritate, ,,pentru că reprezintă o șansă uriașă pentru țara noastră”:
,,Sper ca, pe viitor, România să conștientizeze și să utilizeze mai bine aceste oportunități”. 

În acest sens, Corina Crețu precizează că ar dori să știe cât cât anume din fondurile generoase acordate de Guvernul Ponta pentru această Strategie au fost realmente folosite.

,,În timpul mandatului meu, m-am întâlnit cu toți primarii care sunt implicați în Strategia Dunării. Sper să se ajunga la un consens, iar noul Guvern al României să preia urgent coordonarea acestui subiect, astfel încât din suma alocată României (peste 1 miliard EUR) să nu se piardă, banii să fie cheltuiți riguros, în beneficiul locuitorilor din zonă și al creșterii atractivității zonei, implicit a României. Până la predarea mandatului meu de Comisar European nu se cheltuiseră nici 10% din această sumă”, a spus comisarul european.

În context, fostul comisar european a reiterat importanța investițiilor în turism pentru impulsionarea regiunilor subdezvoltate, așa cum este cazul regiunii dunărene din România, într-o altă postare pe Facebook.

,,Având în vedere discuțiile privind viitorul Guvern, sper ca acesta (indiferent de componența sa politică) să înțeleagă relevanța turismului – dezvoltarea căruia ar avea un impact pozitiv atât asupra economiei, cât și asupra imaginii țării noastre. De aceea, cred că un portofoliu specific pe acest domeniu ar fi de bun augur pentru România”, explică Corina Crețu, care deplânge și lipsa de reprezentare adecvată la nivel guvernamental a țării noastre în reuniunile cu caracter european, pe tema turismului în statele membre SUERD.

,,Acum un an, participam la reuniunea miniştrilor responsabili pentru turism din statele membre ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Din păcate, România nu avea la acea oră un Ministru al Turismului, fiind reprezentată la un nivel guvernamental necorespunzător”. 

Prin urmare, ,,așa cum am făcut și în calitate de comisar european”, scrie aceasta, ,,încurajez și pe mai departe regiunile mai puţin dezvoltate să se axeze asupra investiţiilor în turism, ca parte a strategiei lor de dezvoltare”.

,,Investiţii de acest gen realizate cu fonduri europene, implementate în mod inteligent astfel încât să ţină cont de atuurile locale, pot contribui la dezvoltarea semnificativă a economiei locale, dar și a celei naționale”, explică fostul oficial al Comisiei Europene, care adaugă că ,,e important să înțelegem care sunt avantajele țării noastre și să le folosim la adevăratul lor potențial – ceea ce va contribui, sunt sigură, și la îmbunătățirea vieții oamenilor”. 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending