Comisia Europeană a propus marți elaborarea unor norme pentru emiterea de obligațiuni ”verzi” pe care companiile și statele vor fi încurajate să le respecte, însă ONG-urile și parlamentarii ecologiști consideră acest proiect prea vag, anunță AFP, citat de Agerpres.
”Standardul european pentru obligaţiuni verzi” pe care îl recomandă Bruxellesul ar constitui ”un etalon pe piaţă, răspunzând nevoii investitorilor de a avea un instrument fiabil şi solid”, a subliniat comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness.
Potrivit unui comunicat al Executivului european, strategia UE de finanțare a tranziției către o economie durabilă, ce vine în sprijinul acestor obligațiuni ”verzi” se bazează pe patru piloni: tranziție, incluziune, reziliență și perspectivp globală.
”Această strategie va ajuta economia să devină una sustenabilă. Ne dorim mai mult sprijin pentru etapele intermediare. De exemplu, luăm în calcul o taxonomie intermediară care să fie complementară taxonomiiei verzi existente, iar acest lucru ne-ar permite să dezvoltăm obligațiuni de tranziție. Strategia va crea, de asemenea, un cadru financiar durabil favorabil incluziunii. Acest lucru presupune că trebuie să includem IMM-urile și investitorii. Prin urmare, analizăm ipotecile și împrumuturile ecologice. Să nu uităm de investițiile sociale, mergând dicolo de climă. După cum am mai spus, schimbările climatice reprezintă un risc pentru stabilitatea financiară. Strategia analizează modul în care se poate îmbunătăți reziliența sectorului financiar și modul în care acesta poate contribui la sustenabilitate. În cele din urmă, strategia, urmărește o perspectivă globablă, asigurându-se că activitatea internațională este atât coerentă, cât și ambițioasă. Uniunea Europeană este lider în acest domeniu, în ceea ce privește finanțarea durabilă, dar dorim să implicăm mai multe țări, deoarece adevărul este că Europa nu va rezolva singură criza climatică”, a explicat Mairead McGuinness.
NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.
Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.
Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.
Mecanismul mai sus amintit este completat de asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), care dispune de un buget de 47,5 miliarde de euro.
Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei. Fondurile vor fi direcționate către:
- Fondul european de dezvoltare regională (FEDR);
- Fondul social european (FSE);
- Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).
Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană, în numele UE, va împrumuta de pe piețele de capital circa 150 de miliarde de euro anual între jumătatea anului 2021 și 2026, UE urmând să devină astfel unul dintre cei mai mari emitenți în euro.
Citiți și:
NextGenerationEU: Comisia Europeană mobilizează 15 mld. euro pe piețele financiare în cadrul celei de-a doua tranzacții pentru sprijinirea redresării post-pandemie
În condiţiile în care UE intenţionează să-şi reducă emisiile de dioxid de carbon cu 55% până în 2030, în raport cu nivelurile din anul 1990, ”fondurile publice nu vor fi suficiente pentru a atinge acest obiectiv, fiind nevoie de sectorul privat” şi deci de a favoriza aceste investiţii verzi, a subliniat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetăţenilor, Valdis Dombrovskis.
