Connect with us

COMISIA EUROPEANA

NextGenerationEU: Comisia Europeană mobilizează 15 mld. euro pe piețele financiare în cadrul celei de-a doua tranzacții pentru sprijinirea redresării post-pandemie

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a mobilizat marți, 29 iunie, în cadrul celei de-a doua tranzacții NextGenerationEU, 15 miliarde de euro pentru a finanța redresarea Europei în urma crizei generate de coronavirus și a consecințelor acesteia, informează un comunicat. Tranzacția a fost realizată în două tranșe, constând într-o obligațiune de 9 miliarde EUR pe 5 ani, cu scadența la 6 iulie 2026, și o obligațiune de 6 miliarde EUR pe 30 de ani, cu scadența la 6 iulie 2051.

Ambele tranșe au atras un interes foarte mare din partea investitorilor din Europa și din întreaga lume. Tranzacția a fost suprasubscrisă de peste 11 ori, iar ofertele au depășit 170 miliarde de euro. Prin urmare, Comisia a obținut condiții foarte favorabile de stabilire a prețului, bazându-se pe succesul primei emisiuni NextGenerationEU de la începutul acestei luni și pe performanța excelentă a programului SURE.

„Este pentru a doua oară când Comisia apelează la piețe pentru a contracta împrumuturi în cadrul NextGenerationEU și am primit din nou un vot puternic de încredere din partea investitorilor noștri. Mă bucur că banii obținuți astăzi vor contribui la construirea unei Europe mai ecologice, mai digitale și mai reziliente”, a declarat Johannes Hahn, comisarul însărcinat cu bugetul și administrația. 

Aceasta este cea de-a doua tranzacție în cadrul programului NextGenerationEU, după obligațiunile pe 10 ani în valoare de 20 de miliarde EUR pe care Comisia le-a emis la 15 iunie 2021 în numele UE. Prima obligațiune a reprezentat cea mai mare emisiune de obligațiuni instituționale din Europa, cea mai mare tranzacție instituțională într-o singură tranșă și cea mai mare sumă pe care UE a strâns-o într-o singură tranzacție.

În urma tranzacției de astăzi, Comisia a mobilizat până în prezent 35 de miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. Fondurile vor fi utilizate acum pentru primele plăți în cadrul schemei, inclusiv în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și al diferitelor programe bugetare ale UE finanțate de NextGenerationEU.

Prima plată în cadrul NextGenerationEU a avut loc deja ieri. La 28 iunie, Comisia a plătit 800 de milioane de euro în cadrul programului REACT-EU. Acesta finanțează măsuri specifice pentru tranzițiile ecologice și digitale, pentru a aborda rapid consecințele negative ale epidemiei, de exemplu, prin investiții în eficiența energetică, ecologizarea urbană și digitalizare.

Până la sfârșitul anului 2021, Comisia se așteaptă să mobilizeze aproximativ 80 de miliarde EUR sub formă de obligațiuni, care vor fi completate de obligațiuni ale UE pe termen scurt, în conformitate cu planul de finanțare publicat în iunie 2021. Suma exactă atât a EU-Bonds, cât și a EU-Bills va depinde de nevoile precise de finanțare, iar Comisia își va revizui evaluarea inițială în toamnă. În acest fel, Comisia va putea finanța, în a doua jumătate a anului, toate granturile și împrumuturile planificate pentru statele membre în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, precum și să acopere nevoile politicilor UE care beneficiază de finanțare prin NextGenerationEU.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană este alături de România, iar cuvântul cheie este implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, a afirmat joi președinta executivului european, Ursula von der Leyen.

Vești bune pentru România: prima tranșă din fondurile NextGenerationEU. Împreună vom asigura tranziția verde și tranziția digitală, vom moderniza sistemul de sănătate și vom consolida administrația publică din România. Acum cuvântul-cheie este: implementare. Suntem alături de voi“, a scris von der Leyen, în limba română, pe Twitter.

 

Comisia Europeană a plătit joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru această țară în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF), informează executivului european într-un comunicat. Plata prefinanțării va contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor de investiții și de reformă prevăzute în planul de redresare și de reziliență al României.

România urmează să primească în total 29,2 miliarde EUR, constând în 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, pe durata de viață a planului său.

Acest anunț vine după ce Guvernul a aprobat la 10 noiembrie primele două documente pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Românieidouă memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România. De asemenea, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat la 27 noiembrie acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență între Comisia Europeană și România, de aproximativ 15 miliarde de euro.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este “axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare, sumă ce reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport al Comisiei Europene: România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA, înregistrând o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre au înregistrat în 2019 o pierdere de aproximativ 134 de miliarde de euro în venituri din taxa pe valoare adăugată (TVA), potrivit celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană.

Conform documentului, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, urmată de Grecia (25,8 %) și Lituania (23,5 %).

Această cifră reprezintă veniturile pierdute din cauza fraudei și evaziunii în domeniul TVA, a practicilor de evitare și optimizare a TVA, a falimentelor și a insolvențelor financiare, precum și din cauza erorilor de calcul și a erorilor administrative.

Cele mai mici deficite au fost înregistrate în Croația (1,0 %), Suedia (1,4 %) și Cipru (2,7 %). În termeni absoluţi, în 2019 cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (30,1 miliarde euro), Germania (23,4 miliarde euro), Franţa (13,858 miliarde euro) şi România (7,411 miliarde de euro).

Deși unele pierderi de venituri sunt imposibil de evitat, o serie de acțiuni decisive și măsuri de politică specifice ar putea aduce o schimbare reală, în special în ceea ce privește neconformitatea.

”În pofida tendinței pozitive înregistrate în ultimii ani, deficitul de încasare a TVA rămâne o preocupare majoră – în special având în vedere nevoile imense în materie de investiții pe care statele noastre membre trebuie să le abordeze în următorii ani. Cifrele din acest an corespund unei pierderi de peste 4 000 EUR pe secundă. Acestea sunt pierderi inacceptabile pentru bugetele naționale și înseamnă că cetățenii de rând și întreprinderile trebuie să compenseze deficitul prin alte impozite pentru a plăti pentru servicii publice vitale. Trebuie să depunem eforturi comune pentru a combate frauda în materie de TVA, o infracțiune gravă care afectează buzunarele consumatorilor, ne subminează sistemele de protecție socială și epuizează trezoreriile guvernamentale”, a transmis Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.

Principalele rezultate în 2019

În termeni nominali, deficitul global de încasare a TVA în UE a scăzut cu aproape 6,6 miliarde EUR, ajungând la 134 de miliarde de euro în 2019, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de scăderea de 4,6 miliarde de euro înregistrată în anul precedent. Deși deficitul global de încasare a TVA s-a îmbunătățit între 2015 și 2019, amploarea completă a impactului pandemiei de COVID-19 asupra cererii consumatorilor și, prin urmare, a veniturilor din TVA în 2020 este încă necunoscută.

În majoritatea statelor membre, variația absolută de peste an a deficitului de încasare a TVA a fost mai mică de 2 puncte procentuale. În ansamblu, ponderea deficitului de încasare a TVA a scăzut în 18 state membre. Pe lângă Croația și Cipru, cele mai semnificative scăderi ale deficitului de încasare a TVA s-au înregistrat în Grecia, Lituania, Bulgaria și Slovacia (între -3,2 și -2,2 puncte procentuale în aceste patru țări). Suedia, Finlanda și Estonia au obținut rezultate bune dintr-o perspectivă diferită: în aceste țări, autoritățile fiscale reușesc de ani de zile să limiteze pierderile de venituri din TVA la mai puțin de 5 % din valoarea TVA datorate. Cele mai mari creșteri ale deficitului de încasare a TVA au fost observate în Malta (+5,4 puncte procentuale), Slovenia (+3 puncte procentuale) și România (+2,3 puncte procentuale).

În urma eforturilor continue de îmbunătățire a situației atât la nivelul UE, cât și la nivel național, tendința pozitivă relativă a continuat în 2019, deficitul global de încasare a TVA în statele membre ale UE scăzând cu aproximativ 7 miliarde de euro în comparație cu anul precedent. UE a depus deja eforturi semnificative pentru a îmbunătăți modul de colectare a TVA.

În plus, Comisia Europeană a sprijinit statele membre să colaboreze mai eficient în cadrul rețelei Eurofisc, care este compusă din funcționari naționali din cele 27 de state membre și din Norvegia.

Începând din 2019, membrii rețelei utilizează în mod activ instrumentul de analiză a rețelelor de tranzacții (TNA) finanțat de UE pentru a face schimb rapid de date privind TVA și pentru a le prelucra în comun, permițându-le să detecteze automat frauda transfrontalieră în domeniul TVA într-un stadiu mult mai timpuriu. În 2022, Comisia va lansa, de asemenea, propuneri legislative pentru modernizarea în continuare a sistemului de TVA, inclusiv consolidarea rețelei Eurofisc.

Deficitul de încasare a TVA este relevant atât pentru UE, cât și pentru statele membre, întrucât TVA are o contribuție importantă atât la bugetul UE, cât și la bugetele naționale. Studiul aplică o metodologie descendentă în ceea ce privește consumul, folosind datele din conturile naționale pentru estimarea deficitelor de încasare a TVA. Deficitul de încasare a TVA se calculează ca diferența dintre TVA datorată și veniturile reale din TVA și, ca atare, reprezintă veniturile din TVA pierdute în comparație cu un calcul teoretic al TVA.

Pierderile de venituri din TVA au un impact extrem de negativ asupra cheltuielilor pe care administrațiile publice le alocă bunurilor și serviciilor publice de care depindem cu toții, cum ar fi școlile, spitalele și transporturile.

În același timp, TVA neîncasată ar putea avea și un efect pozitiv, întrucât statele membre depun eforturi pentru a acoperi datoria contractată în timpul redresării inițiale în urma pandemiei de COVID-19 sau pentru a ridica nivelul ambițiilor în materie de finanțare a combaterii schimbărilor climatice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România să transpună Directiva privind eficiența energetică în ordinea juridică națională

Published

on

©European Union, 2020

Comisia Europeană a deschis proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva României și Greciei pentru netranspunerea Directivei de modificare privind eficiența energetică [Directiva (UE) 2018/2002] în ordinea juridică națională.

Această directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice, având un obiectiv obligatoriu pentru UE pentru anul 2030 de cel puțin 32,5 %.

Statele membre trebuiau să pună în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 25 octombrie 2020 cel târziu. Nici Grecia și nici România nu au informat Comisia Europeană cu privire la dispozițiile adoptate pentru transpunerea directivei.

Ca urmare, în noiembrie 2020 a fost trimisă o scrisoare de punere în întârziere ambelor state membre, iar avizele motivate sunt trimise în prezent, având în vedere că nicio măsură de transpunere nu a fost comunicată Comisiei. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Comisia Europeană a propus în urmă cu o săptămână mai multe modificări la directiva privind eficiența  eficienţa energetică a clădirilor, care vor fi discutate pe 14 decembrie, a anunţat Gaspard Demur, team leader în cadrul DG Energy, Comisia Europeană, în cadrul Forumului ”România Eficientă – Clădirile în contextul Fit for 55.”

Astfel, Comisia Europeană a propus o nouă ţintă de creştere a eficienţei energetice cu 9% până în 2030.

Strategia privind valul de renovări ale clădirilor, prezentată de Comisia Europeană la mijlocul lunii octombrie a anului trecut, contribuie astfel la atingerea neutralității climatice, stimulând, în egală măsură, redresarea economică și reducerea sărăciei energetice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO7 mins ago

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

COMISIA EUROPEANA16 mins ago

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

CONSILIUL UE21 mins ago

Consiliul UE a adoptat noua PAC, o politică agricolă mai echitabilă, mai ecologică și bazată mai mult pe performanță pentru perioada 2023-2027

COMISIA EUROPEANA35 mins ago

Raport al Comisiei Europene: România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA, înregistrând o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA

COMISIA EUROPEANA37 mins ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România să transpună Directiva privind eficiența energetică în ordinea juridică națională

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Infringement: România, vizată de CE pentru că nu a pus în aplicare normele UE privind „testul de proporționalitate” anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României pentru neamenajarea spațiului maritim, încălcarea normelor privind calificările profesionale și denunțarea tratatelor bilaterale de investiții

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România și alte șapte țări membre să transpună normele UE de combatere a fraudei împotriva bugetului Uniunii Europene

ROMÂNIA2 hours ago

Schimb de replici România – Rusia la OSCE: Bogdan Aurescu califică drept “eronată” poziția lui Serghei Lavrov conform căreia sistemul antirachetă al NATO din România poate fi folosit pentru lovituri ofensive

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 day ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA4 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending