Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

PE adoptă reguli temporare pentru a detecta abuzul sexual online asupra copiilor: Acum, Comisia trebuie să propună urgent o soluție pe termen lung

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Parlamentul European a aprobat un regulament temporar care le permite furnizorilor de servicii pe internet să continue să combată voluntar materialele online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, se arată în comunicatul Legislativului.

Datorită pandemiei, materialele online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor s-au înmulțit în mod îngrijorător. Cu 537 voturi pentru, 133 împotrivă și 24 abțineri, Parlamentul a aprobat un document legislativ care va asigura o protecție mai eficientă a copiilor împotriva abuzului sexual și a exploatării sexuale atunci când folosesc serviciile de webmail, chat și mesagerie.

Acordul la care s-a ajuns în aprilie prevede o derogare temporară de la articolul 5 alineatul (1) și articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2002/58/CE, care protejează confidențialitatea comunicațiilor și a datelor de trafic. Actul legislativ se va aplica maximum trei ani. Perioada de aplicare va fi mai scurtă dacă se aprobă între timp noi norme permanente pentru a combate abuzurile sexuale online asupra copiilor.

Potrivit noilor norme, furnizorii de servicii de e-mail, chat și mesagerie pe internet pot continua, dacă o doresc, să detecteze, să elimine și să raporteze voluntar abuzul sexual online asupra copiilor. Ei vor putea lua măsuri și împotriva grooming-ului online (manipularea și acostarea copiilor pe internet în scopuri sexuale). De asemenea, dacă suspectează că are loc un abuz, vor putea raporta acest fapt către autoritățile competente de aplicare a legii sau autoritățile judiciare ori către organizațiile care acționează în interes public împotriva abuzului sexual asupra copiilor.

Furnizorii de servicii vor trebui să folosească tehnologiile cel mai puțin intruzive pentru viața privată.

Materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor

Materialele online legate de abuzurile sexuale asupra copiilor sunt detectate folosind tehnologii specifice care scanează conținutul online, cum ar fi imagini și texte sau date de trafic. Pentru a detecta grooming-ul online se folosește tehnologia de „hashing” pentru imagini și videoclipuri și, respectiv, algoritmii de clasificare și inteligența artificială pentru a analiza textul sau datele de trafic.

Noile norme nu se vor aplica scanării comunicațiilor audio.

O protecție mai bună pentru datele cu caracter personal

Deputații europeni au insistat să se creeze proceduri adecvate și mecanisme reparatorii pentru a garanta că persoanele fizice pot depune plângeri în cazul în care consideră că li s-au încălcat drepturile. Autoritățile naționale de protecție a datelor vor putea supraveghea mai bine tehnologiile folosite de furnizorii de servicii prin evaluarea prealabilă a impactului și proceduri de consultare.

Raportoarea Birgit SIPPEL (S&D, Germania) a declarat următoarele după votare„Abuzul sexual asupra copiilor este o crimă îngrozitoare, care încalcă drepturile omului. Trebuie să-l prevenim mai eficient, să aducem făptașii în fața justiției și să-i sprijinim mai bine pe supraviețuitori. Acordul este un compromis între detectarea abuzului sexual online asupra copiilor și protejarea vieții private a utilizatorilor. Nu este perfect, dar e o soluție funcțională și temporară pentru următorii trei ani. Acum, Comisia trebuie să propună urgent o soluție pe termen lung. Aceasta trebuie să se inspire din garanțiile de protecție a datelor prevăzute de normele temporare și trebuie să garanteze că examinarea comunicațiilor private se face potrivit unor reguli cât mai specifice.”

Regulamentul mai trebuie să fie adoptat oficial de Consiliu, iar apoi va fi publicat în Jurnalul Oficial. El va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării.


Această modificare legislativă a fost necesară pentru a permite furnizorilor de servicii online să continue să aplice măsuri voluntare pentru a combate și preveni răspândirea pe internet a materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, după aplicarea deplină a Codului european al comunicațiilor electronice în decembrie 2020.

Comisia intenționează să propună în cursul anului 2021 o soluție permanentă pentru a aborda această problemă.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE, i-a solicitat miercuri președintelui francez Emmanuel Macron să rămână avocatul parcursului european al României în buna tradiție a prieteniei dintre România și Franța și să sprijine aderarea țării noastre la Spațiul Schengen.

Bogdan a vorbit în plenul Parlamentului European în cadrul dezbaterii dintre eurodeputați și Macron pe marginea priorităților președinției franceze a Consiliului UE, care și-a propus reformarea spațiului Schengen.

El și-a început discursul cu un recurs la istorie și la momentele în care Franța a sprijinit România.

“Încep prin a spune răspicat că România datorează enorm Franței, încă din veacul 19. De la istoricii Edgar Quinet și Julles Michelet, prieteni și susținători ai României, până la Napoleon al III-lea, fără de care nu am fi avut o dinastie. Fără Franța, modernitatea și modernizarea României ar fi durat mai mult. Vă suntem recunoscători. Generalul Henri Berthelot, i-a numit pe români „familie” și a contribuit la reorganizarea Armatei Române, iar asta ne-a ajutat să ne salvăm nu doar teritoriul, ci si identitatea națională. În ultimele 2 decenii, Franța a fost avocatul permanent al aderării României la UE. Vă mulțumim pentru sprijin!”, a spus Rareș Bogdan.

“Domnule președinte, interveniți încă o dată în istoria noastră! Îndatorați-ne încă o dată! Continuați tradiția prieteniei țărilor noastre și deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Spațiul Schengen!”, a insistat prim-vicepreședintele PNL.

Rareș Bogdan a amintit că România îndeplinește din 2011 toate condițiile tehnice de aderare, “dar este blocată pe criterii politice de neînțeles, este ținută, practic, la ușa Schengen”. Mai mult, a atenționat că “această situație nedreaptă față de români accentuează virulența manifestărilor extremiste” în România.

“Până anul trecut, România era excepția pozitivă, fără formațiuni parlamentare ostile UE. Astăzi, lucrurile se schimbă, din păcate. Situații vădit nedrepte, precum aceasta, alimentează din plin retorica antioccidentală. România devine un poligon de încercare pentru populism extremist antieuropean, pentru antisemitism. Noi, românii, vă cerem sprijinul și contăm pe el! Fiți fratele nostru mai mare, așa cum a fost în istorie, țara dvs pentru noi, într-o Europă a valorilor și a solidarității! Schengen este prioritatea zero pentru România Europeană. Nu abandonați România în afara zonei Schengen. Vive la France! Vive la Roumanie! Vive L’Europe!”, a adăugat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

„Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Citiți și Ambasadoarea Franței: Președinția franceză la Consiliul UE va depune toate eforturile pentru a primi România în spațiul Schengen

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Maros Sefcovic a pledat, în plenul PE, pentru dezvoltarea producției de semiconductori în Europa: Trebuie să ne făurim propriul destin

Published

on

© European Union 2021

Vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, a luat cuvântul în plenul Parlamentului European de la Strasbourg după discursul președintelui francez, Emmanuel Macron, iar cu acest prilej a pledat  pentru dezvoltarea producției de semiconductori în Europa pentru a reduce dependența de alte state

„Avem un program de redresare solid prin intermediul NextGenerationEu de 800 miliarde de euro, bani folosiți nu doar pentru a lăsa pandemia în urmă, ci și pentru a investi  în viitorul nostru durabil și digital. Salut faptul că Franța consideră că independența strategică și reziliența lanțului de aprovizionare sunt o prioritate pentru președinția sa. Trebuie să ne îndreptăm spre noi domenii și să ne făurim propriul destin, asigurându-ne că avem o viziune pe termen lung. Trebuie să permitem companiilor și pieței unice să beneficieze la maxim de pe urma noilor oportunități. Dorim să aducem acasă tehnologiile care ne permit să construim semiconductori aici, în UE. Asta vom face prin Actul european privind cipurile pe care îl vom prezenta în următoarele săptămâni”, a declarat  Maros Sefcovic.

 

Vicepreședintele Comisiei Europene a subliniat că Legea serviciilor digitale este adevăratul pilon pentru strategia digitală europeană. El a precizat că UE va limita puterea giganților, astfel încât să poată asigura o concurență loială, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, „deoarece IMM-urile sunt cele care stimulează inovarea în Europa și cele care își asumă responsabilitățile sociale”.

Reamintim că Franţa intenţionează să investească opt miliarde de euro în aşa-numitele proiecte importante de interes european comun (PIIEC) din domeniile bateriilor, semiconductorilor, hidrogenului şi sănătăţii. 

Comisia Europeană a relaxat recent regulile stricte cu privire la acordarea de ajutoare de stat pentru proiectele importante de interes european comun (PIIEC), care implică mai multe state membre şi pot contribui în mod semnificativ la realizarea strategiilor UE în domenii precum tranziţia energetică şi cea digitală.

Problema semiconductorilor s-a transformat într-o adevărată criză la nivel mondial, iar dependența Europei de Asia a necesitat repoziționări din partea decidenților UE. Astfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în discursul său privind Starea Uniunii că va prezenta o nouă inițiativă intitulată ”Act european privind cipurile” pentru a dezvolta capacitatea Uniunii Europene de producție și aprovizionare. În acest sens, Comisia Europeană a lansat la mijlocul lunii iulie alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor, prin care urmărește să determine capacitatea de proiectare și de producție necesară pentru producerea următoarei generații de procesoare și de componente electronice fiabile.

De asemenea, Maros Sefcovic a precizat în discursul său că președinția franceză a Consiliului UE  începe într-un context geopolitic agitat.

„Dacă ne uităm la vecinătatea noastră apropiată, la câteva ore de zbor de aici, arhitectura de securitate a Europei este pusă în pericol. Suntem pregătiți să luăm măsuri dacă este necesar. Am precizat clar că orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri severe.  Noi, europenii, vom face tot ceea ce ne stă în putere pentru a proteja un model al păcii și al guvernului democratic. Trebuie să întărim acest model și să îl protejăm în fața amenințărilor străine de la atacuri cibernetice la amenințări hibride, așa cum am văzut recent la granița cu Belarus”, a detaliat oficialul european.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Manfred Weber, către președintele Franței: Nord Stream 2 va trebui oprit, dacă va exista o escaladare militară în Ucraina

Published

on

© Manfred Weber - Twitter

Liderul Grupului PPE, Manfred Weber, a luat cuvântul în Parlamentul European de la Strasbourg după discursul președintelui Franței, Emmanuel Macron, iar cu acest prilej eurodeputatul german a criticat obisnuința liderilor UE, care dețin președinția Consiliului și vin în Parlamentul European unde susțin același discurs, devenind o „rutină plictisitoare”. 

„La fiecare șase luni primim aici, în această cameră, o nouă președinție. Angela Merkel a fost aici. Premierul Youngja, prim-ministrul Costa. Pentru un prim-ministru este probabil interesant să fie aici și să prezinte idei pe scena europeană. Pentru noi este un fel de rutină și, uneori, chiar trebuie să spun, un fel de rutină plictisitoare, pentru că la fiecare șase luni auzim aceleași lucruri importante de pe ordinea de zi”, a subliniat Manfred Weber la începutul discursului său. 

În intervenția sa, Manfred Weber a făcut referire la probleme principale de pe scena politică internațională, dar și despre marile provocări ale UE în vecinătatea sa. 

„Nord Stream 2 va trebui oprit, dacă va exista o escaladare militară în Ucraina”, a adăugat acesta. 

De asemenea, europarlamentarul PPE a cerut ca pe probleme de politică externă să nu se mai folosească votul în unanimitate în Consiliul European: „Cred că este evident că este nevoie acum de cineva în Consiliu care să se ducă și să le spună că trebuie să oprească votul în unanimitate pe probleme de afaceri externe, dar cine va face acest lucru?”

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI24 mins ago

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

CONSILIUL UE24 mins ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

COMISIA EUROPEANA27 mins ago

Maros Sefcovic a pledat, în plenul PE, pentru dezvoltarea producției de semiconductori în Europa: Trebuie să ne făurim propriul destin

CONSILIUL EUROPEAN45 mins ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.60 mins ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Manfred Weber, către președintele Franței: Nord Stream 2 va trebui oprit, dacă va exista o escaladare militară în Ucraina

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European: Putem să avem o politică de vecinătate mai bună, iar UE poate deveni o putere care să asigure echilibrul

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL UE24 mins ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN45 mins ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.60 mins ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

RUSIA23 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

Advertisement

Team2Share

Trending