Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, despre noua politică de migrație și azil a UE: Reflectă un echilibru între responsabilitate și solidaritate în rândul statelor membre

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Urusula von der Leyen, salută noua politică de migrație și azil a Uniunii Europene prezentată astăzi de Executivul pe care îl conduce și definește această nouă politică drept un ”echilibru între responsabilitate și solidaritate” în rândul statelor membre.

”Pachetul pe care îl prezentăm astăzi reprezintă un nou început. Vrem să fim la înălțimea valorilor noastre. Europa trebuie să se îndepărteze de soluțiile ad hoc și să pună în aplicare un sistem de gestionare a migrației previzibil și fiabil. Sunt convinsă că propunerea Comisiei este o bază bună pentru aceasta. Acest pachet reflectă un echilibru echitabil și rezonabil între responsabilitate și solidaritate între statele membre, toți împărtășim beneficiile. Cu toții împărțim povara. Acest pachet reflectă, de asemenea, o abordare foarte pragmatică și realistă. Știm că trebuie să construim încrederea între statele membre și încrederea cetățenilor”, a transmis șefa Executivului European în timpul unei conferințe de presă la Bruxelles.

Potrivit Ursulei von der Leyen, pachetul reflectă complexitatea problemei, întrucât reunește toate aspectele legate de gestionarea frontierelor migrației și controlul azilului și integrărea migranților

De asemenea, propunerea Comisiei se bazează pe diferitele situații geografice, diferitele capacități și alegeri ale statelor membre europene, dar ia în considerare și faptul că presiunea asupra frontierelor noastre variază, iar acest lucru are ca rezultat un nou echilibru între responsabilitate și solidaritate.

În cadrul conferinței de presă, Ursula von der Leyen a făcut referire și la taberele de migranți din Grecia: „Cazul Moria este un memento foarte clar. Trebuie să găsim soluții durabile privind migrația. Și cu toții trebuie să ne intensificăm contribuțiile. Comisia Europeană este pregătită să le intensifice. Vrem să oferim asistență rapidă. Vom înființa un pilot comun cu autoritățile elene la Lesbos pentru gestionarea unui centru de recepție pentru a pune în aplicare acest lucru. Am decis astăzi un grup de lucru.”

Împreună trebuie să arătăm că Europa gestionează migrația într-un mod uman și eficient. Uniunea Europeană a dovedit deja în alte domenii că poate lua măsuri extraordinare pentru a concilia perspective divergente. Am creat o piață internă complexă. O monedă comună și un plan de redresare fără precedent pentru a ne reconstrui economiile. Este timpul să ne ridicăm la nivelul provocărilor de a gestiona migrația, cu un echilibru corect între solidaritate și responsabilitate”, a conchis Ursula von der Leyen.


Noul pachet propus astăzi de Comisia Europeană se bazează pe patru piloni:

1.Încredere sporită, bazată pe proceduri mai bune și mai eficiente

Primul pilon al abordării Comisiei privind consolidarea încrederii constă în proceduri mai eficiente și mai rapide. În special, Comisia propune introducerea unei proceduri integrate la frontieră, care include, pentru prima dată, o verificare premergătoare intrării, care implică stabilirea identității tuturor persoanelor care trec fără permisiune frontierele externe ale UE sau care au fost debarcate în urma unor acțiuni de căutare și salvare.

Această procedură va presupune, de asemenea, efectuarea de controale medicale și de securitate, prelevarea amprentelor digitale și înregistrarea în baza de date Eurodac. În urma verificării premergătoare intrării, persoanele pot fi direcționate către procedura adecvată: fie procedura la frontieră pentru anumite categorii de solicitanți, fie procedura obișnuită de azil. În cadrul acestei proceduri la frontieră se vor lua decizii prompte în materie de azil sau returnare, oferindu-se astfel fără întârziere un cadru predictibil persoanelor ale căror cazuri pot fi examinate rapid.

În același timp, toate celelalte proceduri vor fi îmbunătățite, vor face obiectul unei monitorizări mai stricte și vor primi un sprijin operațional sporit din partea agențiilor UE. Infrastructura digitală a UE pentru gestionarea migrației va fi modernizată pentru a reflecta și a sprijini aceste proceduri. 

 2. Partajarea echitabilă a responsabilității și solidaritate

Cel de al doilea pilon al pactului constă în partajarea echitabilă a responsabilității și solidaritate.Statele membre vor avea obligația să acționeze în mod responsabil și solidar. Fără excepție, fiecare stat membru trebuie să contribuie în mod solidar în momente de criză, să ajute la stabilizarea întregului sistem, să sprijine statele membre care se confruntă cu presiuni exercitate de migrație și să se asigure că Uniunea își îndeplinește obligațiile umanitare.

În ceea ce privește diferitele situații cu care se confruntă statele membre și presiunea fluctuantă exercitată de migrație, Comisia propune un sistem de contribuții flexibile din partea statelor membre. Aceste contribuții pot varia de la transferul solicitanților de azil din țara de primă intrare la asumarea responsabilității pentru returnarea persoanelor care nu au drept de ședere sau la diverse forme de sprijin operațional.

Noul sistem se bazează pe cooperare și pe tipuri flexibile de sprijin, care iau la început forma unor contribuții voluntare, contribuții mai stricte fiind însă obligatorii în perioadele în care statele membre se confruntă cu o presiune importantă exercitată de migrație, pe baza unei plase de siguranță.

Mecanismul de solidaritate va acoperi diverse situații, printre care și debarcarea persoanelor în urma unor acțiuni de căutare și salvare, presiunea exercitată de migrație, situațiile de criză sau alte circumstanțe specifice.

3. Schimbarea de paradigmă în cooperarea cu țările terțe

UE va urmări să promoveze parteneriate adaptate și reciproc avantajoase cu țările terțe.Acestea vor contribui la abordarea provocărilor comune, cum ar fi introducerea ilegală de migranți, și la dezvoltarea căilor de migrație legală și vor aborda chestiunea punerii în aplicare cu eficacitate a acordurilor și a mecanismelor de readmisie. UE și statele sale membre vor acționa în mod unitar, utilizând o gamă largă de instrumente pentru a sprijini cooperarea cu țările terțe în materie de readmisie.

4. O abordare cuprinzătoare

Pachetul prezentat astăzi va urmări, de asemenea, să impulsioneze un sistem european comun de returnare, pentru ca normele UE în domeniul migrației să devină mai credibile. Acest sistem va include un cadru juridic mai eficace, un rol mai important al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și al nou-numitului coordonator al UE în materie de returnare, o rețea de reprezentanți naționali urmând să asigure coerența la nivelul UE.

Sistemul propus va include, de asemenea, o guvernanță comună pentru migrație, cu o mai bună planificare strategică pentru a se asigura alinierea politicilor UE și a celor naționale, precum și o monitorizare sporită a gestionării migrației pe teren, pentru a consolida încrederea reciprocă.

Gestionarea frontierelor externe va fi îmbunătățită. Corpul permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, care ar trebui, conform planurilor, să fie trimis în teren începând cu 1 ianuarie 2021, va oferi un sprijin sporit oriunde va fi nevoie.

Societățile și economiile europene vor avea de câștigat de pe urma unei politici credibile privind migrația legală și integrarea. Comisia va lansa cu țări terțe cheie parteneriate pentru atragerea de talente, care vor corela nevoile și competențele de pe piața muncii a UE. Pactul va consolida relocarea și va promova alte soluții complementare, urmărind dezvoltarea unui model european de sponsorizare comunitară sau privată. Comisia va adopta, de asemenea, un nou plan de acțiune cuprinzător privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2024.

Etapele următoare

Acum este rândul Parlamentului European și al Consiliului să examineze și să adopte întregul set de acte legislative necesare pentru ca politica UE cu adevărat comună în domeniul migrației și azilului să devină realitate. Având în vedere caracterul urgent al situației locale din mai multe state membre, colegiuitorii sunt invitați ca, până la sfârșitul anului, să ajungă la un acord politic referitor la principiile de bază ale Regulamentului privind gestionarea azilului și a migrației și să adopte Regulamentul privind Agenția UE pentru Azil, precum și Regulamentul privind Eurodac. Directiva revizuită privind condițiile de primire, Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională și Directiva reformată privind returnarea ar trebui să fie, de asemenea, adoptate rapid, pe baza progreselor deja înregistrate din 2016 până în prezent.

Context

Propunerile prezentate ieri transpun în practică angajamentul asumat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice de a prezenta un nou pact privind migrația și azilul. Pactul se bazează pe consultări aprofundate cu Parlamentul European, cu toate statele membre, cu societatea civilă, cu partenerii sociali și cu mediul de afaceri și asigură un echilibru adecvat, care integrează perspectivele acestora.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și la menținerea nivelului de ocupare a forței de muncă.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în 2040.

A existat un interes foarte puternic din partea investitorilor în ceea ce privește acest instrument cu rating ridicat, iar obligațiunile au fost supralicitate de peste 13 ori mai mult, înregistrându-se o cerere record de 233 de miliarde de euro, lucru care a dus la crearea unor condiții avantajoase în materie de stabilire a prețurilor pentru ambele obligațiuni.

Comisia Europeană informează că ambele obligațiuni au fost emise în condiții atractive, reflectând nivelul ridicat al interesului suscitat. Prețul obligațiunii pe 10 ani a fost fixat la 3 puncte de bază peste ratele de swap intermediare.

Prețul obligațiunii pe 20 ani a fost fixat la 14 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Primele finale de emisiune nouă au fost estimate la 1 punct de bază pentru tranșa pe 10 ani și, respectiv, la 2 puncte de bază pentru tranșa pe 20 de ani, ambele valori fiind extrem de limitate, având în vedere cantitățile imprimate.

”Este vorba de condiții de tarifare atractive pentru cea mai mare emisiune de obligațiuni efectuată de Comisie până în momentul de față și de un început promițător al programului SURE. Condițiile în care Comisia contractează împrumuturi sunt transferate direct statelor membre care beneficiază de respectivele împrumuturi”, a explicat Executivul european în comunicatul mai sus amintit.

Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

În acest context, Comisia a anunțat la începutul acestei luni că va emite, sub formă de obligațiuni cu impact social, suma integrală a obligațiunilor în cadrul Instrumentului SURE al UE, care poate atinge până la 100 de miliarde de euro, și a adoptat Cadrul privind obligațiunile cu impact social, care a făcut obiectul unei evaluări independente.

Până în prezent, s-a decis că 17 state membre, între care și România, vor primi sprijin financiar în cadrul Instrumentului SURE, fondurile fiind menite să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a persoanelor încadrate în muncă. Sprijinul financiar va fi oferit sub formă de împrumuturi acordate de UE în condiții avantajoase statelor membre.

Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie, în special pentru lucrătorii independenți. De asemenea, Instrumentul SURE ar putea finanța unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, ce sunt menite să asigure revenirea în condiții de siguranță la o activitate economică normală.

Statele membre încă mai pot depune cereri oficiale pentru a beneficia de sprijinul acordat în cadrul Instrumentului SURE. Acesta are o capacitate financiară globală de până la 100 de miliarde de euro, fiind menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemie. Comisia a propus deja unui număr de 17 state membre un sprijin financiar în valoare de 87,8 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE trimite în Cehia primele 30 de ventilatoare medicale din rezerva strategică găzduită de România și alte cinci state membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei cereri de asistență din partea Cehiei, Uniunea Europeană va trimite imediat un prim lot de 30 de ventilatoare deținute în cadrul rescEU – rezerva europeană comună de echipamente medicale înființată la începutul acestui an pentru a ajuta țările afectate de pandemia de coronavirus și care este găzduită de 6 țări membre: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

“Cehia se confruntă acum cu una dintre cele mai dificile situații din Europa. Numărul de cazuri de coronavirus crește rapid. Și are nevoie de echipament medical pentru a trata pacienții din spitale. Nu ne lăsăm singuri prietenii europeni în aceste vremuri grele. Comisia Europeană mobilizează material medical prin mecanismul nostru de protecție civilă. Tocmai l-am sunat pe premierul Andrej Babiš pentru a-i spune că expediem rapid în Cehia un set de 30 de ventilatoare din rezerva noastră RescEU. Am creat această rezervă în timp record în primăvară, pentru a depozita materiale medicale esențiale pe care le putem trimite țărilor europene care au nevoie. Și suntem în legătură cu alte țări din UE, pentru a mobiliza mai multe ventilatoare pentru Republica Cehă. Suntem împreună în asta”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citat la rândul său în comunicat, comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a subliniat că “aceasta va fi prima dată când Comisia Europeană expediază ventilatoare din rezerva la nivelul UE”.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE este în contact permanent cu autoritățile din Cehia și mai multă asistență a UE poate fi canalizată în zilele următoare prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, provenind din statele membre. Pentru a acorda statelor membre timp pentru a-și evalua capacitatea de răspuns și luând în considerare gravitatea situației din Republica Cehă, UE a inițiat în mod proactiv desfășurarea rezervei medicale rescEU.

Capacitatea medicală strategică este o componentă a rezervei rescEU, care este mai amplă și include și alte capacități, precum mijloacele aeriene de stingere a incendiilor și capacitățile de evacuare medicală. Rezerva rescEU constituie elementul de ultimă instanță al mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care poate fi activat pentru toate tipurile de dezastre naturale și provocate de om. Statele membre ale UE, Regatul Unit (în perioada de tranziție), Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia participă la mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

Capacitatea rescEU poate include diferite tipuri de echipamente medicale, cum ar fi măști de protecție sau ventilatoare medicale utilizate în terapie intensivă și este completată în mod constant. Rezerva este găzduită de mai multe state membre care sunt responsabile de procurarea echipamentului. Comisia Europeană finanțează 100% din achiziții, inclusiv depozitarea și transportul. În prezent, 6 țări din UE găzduiesc rescEU: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, România a fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală, țara noastră trimițând apoi în țări precum Italia, Spania și Lituania stocuri de măști de protecție pentru a ajuta aceste state să gestioneze efectele pandemiei.

Gestul României a fost salutat și oferit drept exemplu de solidaritate atât de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și de comisarul european Janez Lenarčič.

Pe parcursul acestei crize fără precedent și prin intermediul mecanismului de protecție civilă, Comisia Europeană a mobilizat echipe medicale europene pentru Italia, compuse din asistenți medicali și medici, a ajutat la expedierea dezinfectanților, măștilor și ventilatoarelor în întreaga Europă, precum și la repatrierea a peste 80.000 de cetățeni europeni pe zborurile finanțate de UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația, într-o rezoluție adoptată joi cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri. 

Rezoluția îndeamnă Comisia să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

„Discriminarea la care sunt supuși cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români care călătoresc în SUA este inacceptabilă. Respectând principiul fundamental al solidarității între membrii UE, solicităm Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația europeană și să prezinte o propunere de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA. Va fi apoi la latitudinea Parlamentului și a Consiliului să evalueze consecințele politice ale acestei acțiuni”, a declarat Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru5 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, despre înscrierea pentru votul prin corespondență: Românii din străinătate ne-au demonstrat din nou că sunt foarte apropiați de „acasă”

U.E.5 hours ago

Eurobarometru: Situația economică, principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei de COVID-19

ROMÂNIA7 hours ago

România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internaţional în mod strict

Cristian Bușoi10 hours ago

Pactul Ecologic European: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: România trebuie să își seteze ținte curajoase, dar care să nu ducă la prăbușirea independenței energetice

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Parlamentul European organizează prima Săptămână Europeană a Egalității de Gen

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu UE în valoare de 4 mld. de euro pentru a reduce riscul de șomaj și pierderea veniturilor

ROMÂNIA11 hours ago

MApN: Încă doi militari români, răniți în Afganistan, vor fi transferați către Spitalul Militar ROL-3 din Baza Aeriană Bagram

NATO11 hours ago

Fregata “Regina Maria” participă la cea de-a treia misiune NATO din acest an pentru a descuraja potențiale amenințări în bazinul estic al Mediteranei

U.E.11 hours ago

Miniștrii mediului din UE, reuniți în Luxemburg, încearcă să ajungă la un acord cu privire la Legea Europeană a Climei

ROMÂNIA13 hours ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending