Connect with us

U.E.

Ursula von der Leyen și Antonio Costa vor participa la funeraliile Papei Francisc, programate pentru sâmbătă

Published

on

© Ursula von der Leyen / X

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, vor participa la funeraliile Papei Francisc, programate pentru sâmbătă, 26 aprilie. 

Vaticanul a anunțat că ceremonia va avea loc sâmbătă, în Basilica Sfântul Petru, începând cu ora locală 10:00 (11:00, ora României).

Printre liderii politici care și-au anunțat până acum participarea la funeraliile Papei Francisc, decedat luni la vârsta de 88 de ani, se numără Ilie Bolojan, Donald Trump, Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski și Javier Gerardo, președintele Argentinei, țara natală a Suveranului Pontif.

Șefi de state și de guvern din toată Europa au reacționat imediat după anunțul morții Papei Francisc, în a doua zi de Paște, evocând personalitatea, vocația și valoarea spirituală și simbolică a pontificatului său, situat între compasiune, smerenie și progresism și considerat unul al apărării celor săraci și suferinzi.

„Astăzi, lumea deplânge moartea Papei Francisc. El a inspirat milioane de oameni, mult dincolo de Biserica Catolică, prin smerenia și dragostea sa atât de pură pentru cei mai puțin norocoși. Gândurile mele sunt alături de toți cei care simt această pierdere profundă. Fie ca ei să găsească alinare în ideea că moștenirea Papei Francisc va continua să ne ghideze pe toți către o lume mai dreaptă, mai pașnică și mai plină de compasiune”, a scris, pe X, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, Antonio Costa a declarat că se alătură „milioanelor de oameni din întreaga lume care plâng moartea Sanctității Sale Papa Francisc”, referindu-se la Suveranul Pontif ca fiind “profund plin de compasiune” și căruia îi păsa de marile provocări globale ale timpului nostru, precum migrația, schimbările climatice, inegalitățile, pacea.

Citiți și: Papa Francisc a încetat din viață la vârsta de 88 de ani, în a doua zi de Paște (Vatican)

Papa Francisc a murit luni la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul. Suveranul Pontif a trecut în neființă în a doua zi de Paște, nu înainte de a-și face apariția duminică, în prima zi de Paște, în Piața Sfântul Petru pentru a-i binecuvânta pe credincioși în tradiționala “Urbi et Orbi”.

Decesul său a fost anunțat de cardinalul Kevin Farrell, șambelan al Vaticanului.

“Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț moartea Sfântului Părinte Francisc. În această dimineață, la ora 7.35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și Bisericii Sale. El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați. Cu imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive infinite a Dumnezeului Unic și Treimic”, a anunțat Vaticanul, într-un comunicat.

Născut la 17 decembrie 1936, la Buenos Aires, sub numele de Jorge Mario Bergoglio, Papa Francisc a fost al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor, fiind primul papă non-european după Papa Grigore al III-lea, primul papă sud-american din istorie și primul papă iezuit.

Jorge Mario Bergoglio s-a născut într-o familie de imigranți italieni. A fost hirotonit preot în ordinul iezuit în anul 1969. În perioada 1973-1979, a fost principalul lider al acestui ordin în Argentina. A devenit episcop auxiliar de Buenos Aires în 1992 și arhiepiscopul acestui oraș în 1998. A fost numit cardinal în 2001 de papa Ioan Paul al II-lea.

Francisc, care a fost episcop al Romei, șef al Bisericii Catolice și suveran al Vaticanului, a devenit papă după ce predecesorul său Benedict al XVI-lea a demisionat.

Vaticanul a publicat luni seară certificatul de deces în care a anunțat că Papa Francisc a murit în urma unui accident vascular cerebral care a provocat o comă și o insuficiență cardio-circulatorie ireversibilă.

În seara morții Sfântului Părinte, Sala de Presă a Sfântului Scaun a publicat testamentul regretatului pontif, care a dispus să fie înmormântat în bazilica Santa Maria Maggiore, nu departe de icoana Fecioarei Maria ”Salus Populi Romani” din Roma.

Pontiful argentinian a cerut ca mormântul să fie simplu, direct în pământ, și să fie inscripționat cu cuvântul ”Franciscus”.

COMISIA EUROPEANA

În viitorul buget al UE, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central, anunță Ursula von der Leyen: Vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale

Published

on

© European Union, 2025/Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți, în cadrul Conferinței Anuale privind Bugetul UE 2025, că noul buget european va avea o structură revizuită și va fi axat pe „parteneriate naționale și regionale pentru investiții și reforme”.

„Noul buget va fi construit pe o nouă structură. Acesta va fi axat pe parteneriate naționale și regionale pentru investiții și reforme. Aceste parteneriate vor fi modelate de prioritățile europene”, a declarat Ursula von der Leyen.

 

De asemenea, Ursula von der Leyen a afirmat că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor avea un rol esențial în bugetul UE. Șefa Comisiei Europene a subliniat că aceste politici vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale, reafirmând astfel angajamentul Uniunii față de sprijinirea regiunilor și a fermierilor,

„Permiteți-mi să fiu clară. În următorul nostru buget, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central. Modernizate și mai bine adaptate la provocările actuale. Regiunile noastre și fermierii noștri vor fi întotdeauna în centrul Uniunii noastre”, a subliniat von der Leyen.

În cadrul discursului președinta Comisiei Europene a transmis un mesaj ferm privind necesitatea reformării profunde a cadrului bugetar multianual al Uniunii Europene. Oficialul a subliniat că bugetul actual, adoptat în 2020, „a fost proiectat pentru o lume care nu mai există” și că viitorul buget trebuie să răspundă unei realități în continuă schimbare, marcate de crize multiple, accelerarea progresului tehnologic și instabilitate geopolitică.

La începutul lunii, în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, a subliniat importanța unei politici de coeziune modernizate, construită pe principii de parteneriat și guvernanță descentralizată, ca element central al viitorului cadru financiar multianual (CFM).

De asemenea, oficialul a declarat că protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene impune menținerea fermă a unor mecanisme-cheie, precum cel de condiționalitate legat de respectarea statului de drept.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE speră la o „reacție puternică” din partea SUA, în cazul în care Rusia continuă să refuze o încetare a focului, afirmă șefa diplomației europene

Published

on

© European Union, 2025

Uniunea Europeană se așteaptă la o „reacție puternică” din partea Statelor Unite, în cazul în care Rusia continuă să respingă apelurile pentru o încetare a focului în Ucraina, a declarat marți dimineață șefa diplomației europene, Kaja Kallas, la sosirea la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre UE.

„SUA au declarat că dacă Rusia nu acceptă o încetare a focului necondiționată, vor exista consecințe. Vrem, deci, să vedem aceste consecințe”, a declarat ea cu puțin timp înainte de începerea reuniunii în format CAE (Consiliul Afaceri Externe), potrivit Agerpres.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care participă la reuniunea miniștrilor apărării din UE, a declarat că este „foarte pozitiv” că administrația SUA este implicată în efortul de pace în Ucraina, dar a subliniat că este crucial ca și statele europene și Ucraina să fie consultate.

Andris Spruds, ministrul apărării din Letonia, a declarat la sosirea la reuniune că ajutorul pentru Ucraina este foarte important pentru ca Ucraina să poată negocia de pe o poziție de forță. El susține că țara sa își face datoria din acest punct de vedere, instruind soldați ucraineni și alocând 0,25% din PIB-ul său pentru apărarea Ucrainei.

„Cea mai bună garanție de securitate este o armată ucraineană foarte bine antrenată și dotată”, a subliniat el.

Spruds a mai spus că Letonia este una dintre țările care vor să profite de inițiativele Comisiei Europene pentru a-și finanța investițiile în apărare, întrucât scopul său este să crească alocarea pentru cheltuieli militare de la 3,7% din PIB în prezent la 5% din PIB.

Președintele ameircan Donald Trump a declarat, luni, după discuția sa telefonică de două ore cu președintele rus Vladimir Putin că dialogul „a decurs foarte bine” și că Rusia și Ucraina „vor începe imediat negocierile pentru un armistițiu”, subliniind că i-a informat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe lideri europeni de conținutul discuției cu liderul rus și punctând că Vaticanul și-a exprimat interesul de a găzdui negocierile ruso-ucrainene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierii polonez și britanic Donald Tusk și Keir Starmer, precum și cancelarul german Friedrich Merz, au avut și vineri, la summitul Comunității Politice Europene de la Tirana, o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, după finalizarea rundei de discuții ruso-ucrainene de la Istanbul.

Discuțiile dintre delegațiile rusă și ucraineană s-au încheiat după doar 90 de minute de la debut. Reuniunea a reprezentat prima întâlnire față în față a reprezentanților Rusiei și Ucrainei din 2022, imediat după începerea invaziei la scară largă a Rusiei.

Înaintea reuniunii, așteptările privind un progres în negocierile de pace au fost reduse. Atunci, Donald Trump a declarat că nu vor exista progrese în această privință până când el și președintele rus Valdimir Putin nu se vor întâlni.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie, Franța și Canada condamnă deteriorarea situației umanitare din Gaza și cer Israelului să oprească operațiunile militare: „Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare”

Published

on

© UN Photo/Eskinder Debebe

Liderii Marii Britanii, Franței și Canadei au condamnat, într-o declarație comună publicată luni, deteriorarea gravă a situației umanitare din Gaza și au cerut Israelului să înceteze campania militară intensificată din enclava asediată.

Cei trei oficiali au denunțat nivelul „intolerabil” al suferinței umane și au criticat dur anunțul recent al autorităților israeliene privind permiterea unei cantități minime de alimente în teritoriu, considerându-l „total inadecvat”.

„Ne opunem ferm extinderii operațiunilor militare ale Israelului în Gaza. Nivelul de suferință umană din Gaza este intolerabil. Anunțul de ieri că Israelul va permite intrarea unei cantități minime de alimente în Gaza este total inadecvat. Facem apel la guvernul israelian să își oprească operațiunile militare din Gaza și să permită imediat intrarea ajutorului umanitar în Gaza. Acest lucru trebuie să includă colaborarea cu ONU pentru a asigura revenirea la livrarea de ajutoare în conformitate cu principiile umanitare. Facem apel la Hamas să elibereze imediat ostaticii rămași pe care îi dețin cu atâta cruzime de la 7 octombrie 2023”, au declarat aceștia. 

Citiți și: Mii de locuitori din Gaza ar putea muri de foame ”dacă nu se iau măsuri imediate”, avertizează lideri din șapte țări din Europa

Liderii  au denunțat refuzul Guvernului israelian de a permite accesul ajutorului umanitar esențial pentru populația civilă din Gaza, calificându-l drept inacceptabil și avertizând că această atitudine riscă să încalce dreptul umanitar internațional.

De asemenea, au condamnat ferm declarațiile recente ale unor membri ai Guvernului israelian, care sugerează că, în fața distrugerilor, civilii ar putea începe să se relocheze. Potrivit celor trei lideri, strămutarea forțată permanentă constituie o încălcare gravă a normelor internaționale.

„Israel a fost victima unui atac odioas pe 7 octombrie. Am susținut întotdeauna dreptul Israelului de a-și apăra cetățenii împotriva terorismului. Însă această escaladare este complet disproporționată. Nu vom rămâne pasivi în fața acestor acțiuni scandaloase ale guvernului Netanyahu. Dacă Israelul nu încetează noua ofensivă militară și nu ridică restricțiile privind ajutorul umanitar. Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare, inclusiv sancțiuni țintite”, au adăugat cei trei lideri.

Această intervenție comună, rară, a premierului britanic Keir Starmer, a președintelui francez Emmanuel Macron și a premierului canadian Mark Carney a stârnit o reacție dură din partea lui Benjamin Netanyahu, care i-a criticat pe cei trei lideri într-o declarație transmisă luni seara, scrie Politico Europe.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reacționat furios la adresa liderilor din Franța, Marea Britanie și Canada, după ce aceștia au amenințat cu impunerea unor „sancțiuni țintite”. 

„Cerând Israelului să pună capăt unui război defensiv pentru supraviețuirea noastră înainte ca teroriștii Hamas de la graniță să fie eliminați și solicitând, în același timp, crearea unui stat palestinian, liderii de la Londra, Ottawa și Paris oferă o recompensă uriașă pentru atacul genocidar asupra Israelului din 7 octombrie și încurajează comiterea altor atrocități de acest fel”, a scris Netanyahu pe rețelele sociale.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA3 minutes ago

Ministerul Energiei caută parteneri pentru realizarea studiului pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore în Marea Neagră

ROMÂNIA9 minutes ago

Ambasada SUA, prima reacție după victoria lui Nicușor Dan: Așteptăm cu interes să colaborăm cu președintele și cu noul guvern al României

ROMÂNIA36 minutes ago

Ministrul Simona Bucura-Oprescu, la sesiunea de formare privind mobilitatea forței de muncă: Trebuie să investim în încredere – între state, instituții, lucrători și angajatori

COMISIA EUROPEANA53 minutes ago

În viitorul buget al UE, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central, anunță Ursula von der Leyen: Vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Zelenski a discutat cu președintele Finlandei despre continuarea presiunii internaționale asupra Rusiei pentru a-și schimba comportamentul

INTERNAȚIONAL2 hours ago

UE speră la o „reacție puternică” din partea SUA, în cazul în care Rusia continuă să refuze o încetare a focului, afirmă șefa diplomației europene

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Marea Britanie, Franța și Canada condamnă deteriorarea situației umanitare din Gaza și cer Israelului să oprească operațiunile militare: „Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare”

U.E.3 hours ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Parlamentul Ungariei a aprobat o lege privind retragerea țării din Curtea Penală Internațională

ROMÂNIA4 hours ago

Ambasada SUA anunță retragerea din cariera diplomatică a lui Kathleen Kavalec. Adjunctul misiunii diplomatice, Michael Dickerson, va ocupa funcţia de Chargé d’affaires ad interim

U.E.3 hours ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

EDUCAȚIE20 hours ago

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

ROMÂNIA6 days ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA6 days ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA6 days ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.2 weeks ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA2 weeks ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Trending