Statele membre au adoptat marți cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei, vizând limitarea accesului acesteia la tehnologii militare esențiale și reducerea veniturilor din energie care alimentează războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Noul pachet sancționează sever „flota fantomă” de petroliere a Rusiei, operatorii acesteia, precum și un important producător rus de petrol.

„Această rundă de sancțiuni împotriva Rusiei este cea mai amplă de la începutul războiului, împreună cu noi sancțiuni hibride, legate de drepturile omului și de armele chimice. În acest al 17-lea pachet, includem Surgutneftegas – un gigant petrolier rus – precum și aproape 200 de nave din flota fantomă a Rusiei. În timp ce Putin simulează interesul pentru pace, mai multe sancțiuni sunt în lucru. Acțiunile Rusiei și cei care permit Rusiei se confruntă cu consecințe grave. Cu cât Rusia persistă mai mult în războiul său ilegal și brutal, cu atât răspunsul nostru va fi mai dur”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Comisia Europeană salută adoptarea de către Consiliu a celui de al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni ale UE sporesc costul pentru Rusia de a-și continua războiul, sporind presiunea asupra economiei sale deja tensionate și fragile. „Acesta este un semnal clar al sprijinului continuu și de neclintit al UE pentru Ucraina”, transmite instituția.

Citiți și: Ambasadorii UE au aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ursula von der Leyen: „Acest război trebuie să se încheie”

Potrivit comunicatului oficial, cel de al 17-lea pachet conține următoarele elemente-cheie:

Măsuri de anticircumvenție

UE a inclus pe listă 189 de nave suplimentare care fac parte din flota fantomă a petrolierelor sau care contribuie la veniturile energetice ale Rusiei, numărul total al navelor incluse pe listă ridicându-se la 342. Navele au fost identificate împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA). Acestea fac în prezent obiectul unei interdicții privind accesul în porturi și al unei interdicții privind furnizarea de servicii.

Listările navelor UE, împreună cu eforturile depuse de țări partenere precum Regatul Unit și SUA, reduc în mod semnificativ capacitatea Rusiei de a obține venituri din eludarea plafonului prețului petrolului, ceea ce face din ce în ce mai dificilă înlocuirea navelor sancționate.

În ansamblu, exportul de petrol a devenit mai complex și mai costisitor pentru Kremlin, deoarece aceste nave nu mai sunt capabile să funcționeze ca de obicei. Potrivit celor mai recente date ale Coaliției pentru plafonarea prețului petrolului, există o scădere a volumelor transportate și a numărului de nave care transportă petrol rusesc. De când UE a început să includă pe listă aceste nave, livrările de țiței din Rusia au scăzut cu 76 %.

Acest pachet adaugă, de asemenea, 31 de noi întreprinderi pe listă care oferă sprijin direct sau indirect complexului militar industrial al Rusiei sau care sunt implicate în eludarea sancțiunilor. Aceasta include 18 societăți stabilite în Rusia și 13 stabilite în țări terțe (6 Turcia, 3 Vietnam, 2 EAU, 1 Serbia și 1 Uzbekistan).

Listații suplimentare

Pachetul de astăzi include 75 de includeri suplimentare pe listă, inclusiv 17 persoane și 58 de entități, responsabile de acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Acestea fac în prezent obiectul înghețării activelor și al interdicției de a pune la dispoziție resurse economice, precum și – în cazul persoanelor fizice – al interdicțiilor de călătorie. Noile listări afectează în principal sectorul militar și cel al apărării din Rusia. Noile liste utilizează noi criterii legate de facilitatorii flotei fantomă și noile criterii pentru industria militară, ambele adoptate în cel de al 16-lea pachet. În plus, listările includ o companie rusă de transport maritim (Joint Stock Company Volga Shipping) importantă pentru generarea de venituri. În cele din urmă, noile liste vizează, de asemenea, actorii implicați în jefuirea patrimoniului cultural, precum și alte persoane care erau active în teritoriile ocupate.

Măsuri comerciale

Pachetul extinde și mai mult lista produselor cu dublă utilizare și a produselor tehnologice avansate care fac obiectul restricțiilor la export, cu scopul de a împiedica Rusia să utilizeze tehnologii-cheie, în special pentru utilizări militare, cum ar fi:

• precursori chimici ai materialelor energetice. Există dovezi că acești precursori chimici sunt utilizați, direct sau indirect, drept propulsori pentru rachetele rusești. În consecință, în acest ambalaj au fost adăugate articole precum clorat de sodiu, clorat de potasiu, pulbere de aluminiu, pulbere de magneziu și pulbere de bor.
• piese de schimb și componente pentru mașini-unelte de înaltă precizie pentru controlul numeric al computerului ( CNC ). În timp ce mașinile-unelte sunt deja în mare parte acoperite de sancțiuni deja în vigoare, piesele de schimb, cum ar fi șuruburile cu bile și codificatoarele, sunt esențiale pentru ca Rusia să își mențină baza industrială care deservește sistemul militar.

Prin restricționarea exporturilor acestor produse sensibile și prin supunerea lor la măsuri antieludare, cum ar fi interdicția de tranzit, va deveni mult mai dificil pentru Rusia să se aprovizioneze cu aceste resurse.

„Scutirea de SAKHALIN”

Cel de al 17-lea pachet include o prelungire a derogării de la plafonul prețului petrolului, care permite transportul de țiței originar din proiectul Sahalin-2 din Rusia cu nave către Japonia, pe baza preocupărilor legate de securitatea energetică. Prelungirea se acordă pentru o perioadă de un an, până la 28 iunie 2026.

Impactul sancțiunilor 

Sancțiunile UE rămân în centrul răspunsului UE la agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei. Acestea au un obiectiv clar – subminarea capacității Rusiei de a finanța și de a susține războiul său împotriva Ucrainei. Datele economice indică în mod clar faptul că sancțiunile UE funcționează.

Rusia își vinde acum resursele la un preț redus și cumpără ceea ce are nevoie la un preț ridicat, ceea ce are un impact negativ clar asupra economiei sale. Economia rusă funcționează aproape la capacitate maximă și se confruntă cu o inflație ridicată și în creștere, în prezent de peste 10 %, și se estimează că va ajunge la 9,3 % în 2025, depășind cu mult ținta sa de 4 %. Deficitul guvernului crește vertiginos, iar dobânzile sunt de 21%. De asemenea, Rusia s-a folosit în mod considerabil de Fondul său Național de Avuție pentru a-și finanța deficitul bugetar. Valoarea activelor lichide deținute de Fond este astăzi cu 65% mai mică decât înainte de război.

În plus, datorită sancțiunilor UE și G7 în domeniul energiei și politicii REPowerEU de diversificare a aprovizionării și de înlocuire a importurilor din Rusia, veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut de la 100 de miliarde de euro în 2022 la 22 de miliarde de euro în 2024. Aceasta este o reducere de aproape 80% în comparație cu înainte de război.

Prin restricții la export, economia rusă este împiedicată să aibă acces la bunuri cu dublă utilizare, tehnologii critice și bunuri industriale esențiale pentru efortul său de război, cum ar fi piese de schimb, utilaje și produse electronice. Rusia a pierdut peste 60 % din ceea ce a primit din comerțul cu UE înainte de război. 

UE menține o coordonare internațională puternică în ceea ce privește sancțiunile în cadrul G7 și cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune. În calitate de gardian al tratatelor UE, Comisia Europeană monitorizează aplicarea sancțiunilor UE de către statele membre ale UE.

Ambasada Statelor Unite la București a transmis marți primul mesaj din partea SUA cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale din România, subliniind că partea americană așteaptă cu interes să colaboreze cu președintele Nicușor Dan și cu noul guvern al României.

“Așteptăm cu interes să colaborăm cu Nicușor Dan, în calitate de președinte al României, și cu noul guvern, pentru a promova prioritățile noastre comune, precum apărarea, energia și parteneriatele comerciale“, a transmis Ambasada SUA, într-un mesaj pe Facebook.

Mesajul din partea SUA, similar cu stilul asumat și de Marea Britanie, respectiv la nivel de reprezentanță diplomatică, vine în contextul în care relațiile dintre Washington și București, aflate la nivel de parteneriat strategic, se află într-o situație dificilă după decizia SUA de a retrage România din programul Visa Waiver, dar și după criticile vicepreședintelui american JD Vance privind anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut.

Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.

Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea tuturor voturilor, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%).

Victoria lui Nicușor Dan a fost salutată de lideri din întreaga Europă, de la liderii instituțiilor UE – președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola – la președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul polonez Donald Tusk, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez și șefa guvernului italian Giorgia Meloni.

În același timp, președintele francez Emmanuel Macron a fost primul lider european care l-a sunat pe Nicușor Dan pentru a-l felicita. “În pofida numeroaselor încercări de manipulare, românii au ales în această seară democrația, statul de drept și Uniunea Europeană”, a spus Macron.

Luni, președintele ales al României a mai avut discuții telefonice cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut marți o convorbire telefonică cu omologul său finlandez, Alexander Stubb, în care cei doi lideri au discutat despre ultimele contacte diplomatice cu partenerii internaționali, inclusiv despre convorbirea recentă cu președintele SUA, Donald Trump, a anunțat Administrația Prezidențială de la Kiev.

Zelenski a subliniat că cel mai important lucru este ca diplomația orientată spre pace să fie bine coordonată și axată pe rezultate concrete.

Citiți și Trump, după discuția cu Putin: Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile. I-am informat pe Zelenski și pe liderii europeni. Vaticanul este interesat să găzduiască negocierile

Cei doi șefi de stat au exprimat un punct de vedere comun potrivit căruia Rusia încearcă să câștige timp pentru a continua războiul și ocupația teritoriilor ucrainene. În acest context, președintele ucrainean a accentuat importanța presiunii internaționale asupra Moscovei pentru a o forța să-și schimbe comportamentul. El a subliniat că sancțiunile contează și și-a exprimat recunoștința pentru punerea lor în aplicare de comunitatea internațională.

Totodată, liderul de la Kiev a reafirmat că Ucraina este convinsă că războiul trebuie să se încheie la masa negocierilor, dar a atras atenția că aceste discuții trebuie să fie bazate pe propuneri clare și realiste. El a adăugat că Ucraina este pregătită pentru orice format de negociere care oferă rezultate, iar dacă Rusia continuă să facă cereri nerealiste și să submineze progresul, trebuie să existe consecințe dure.

Conform comunicatului oficial, președintele Ucrainei urmează să aibă, în cursul zilei, și alte discuții cu partenerii internaționali, într-un efort susținut de coordonare diplomatică pentru obținerea unei păci durabile.