Șefi de state și de guvern din toată Europa au reacționat imediat după anunțul morții Papei Francisc, la vârsta de 88 de ani, în a doua zi de Paște, evocând personalitatea, vocația și valoarea spirituală și simbolică a pontificatului său, situat între compasiune, smerenie și progresism și considerat unul al apărării celor săraci și suferinzi.

“Astăzi, lumea deplânge moartea Papei Francisc. El a inspirat milioane de oameni, mult dincolo de Biserica Catolică, prin smerenia și dragostea sa atât de pură pentru cei mai puțin norocoși. Gândurile mele sunt alături de toți cei care simt această pierdere profundă. Fie ca ei să găsească alinare în ideea că moștenirea Papei Francisc va continua să ne ghideze pe toți către o lume mai dreaptă, mai pașnică și mai plină de compasiune”, a scris, pe X, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Today, the world mourns the passing of Pope Francis.

He inspired millions, far beyond the Catholic Church, with his humility and love so pure for the less fortunate.

My thoughts are with all who feel this profound loss.

May they find solace in the idea that Pope Francis’… pic.twitter.com/FiI6SASNl8

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 21, 2025

Născut la 17 decembrie 1936, la Buenos Aires, sub numele de Jorge Mario Bergoglio, Papa Francisc a murit luni, în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani, fiind primul Suveran Pontif latino-american din istorie.

“De la Buenos Aires la Roma, Papa Francisc a dorit ca Biserica să aducă bucurie și speranță celor mai săraci dintre săraci. Să unească oamenii între ei și cu natura. Fie ca această speranță să învie neîncetat dincolo de el. Soția mea și cu mine trimitem gândurile noastre tuturor catolicilor și lumii îndurerate”, a scris și președintele francez Emmanuel Macron, pe X.

De Buenos Aires à Rome, le Pape François voulait que l’Église apporte la joie et l’espoir aux plus pauvres. Qu’elle unisse les Hommes entre eux et avec la nature. Puisse cette espérance ressusciter sans cesse au-delà de lui.

À tous les Catholiques,… pic.twitter.com/oFKBJwaweH

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 21, 2025

“Papa Francisc s-a întors la casa Tatălui”, a scris și premierul italian Giorgia Meloni, dedicându-i un adevărat obituar.

“Această veste ne întristează profund, pentru că ne lasă un mare om și un mare pastor. Am avut privilegiul de a mă bucura de prietenia sa, de sfaturile sale și de învățăturile sale, care nu au lipsit niciodată chiar și în vremuri de încercare și suferință. În meditațiile de pe Calea Crucii, ne-a amintit de puterea darului, care face ca totul să înflorească din nou și este capabil să împace ceea ce în ochii omului este ireconciliabil. Și a cerut lumii, încă o dată, curajul unei schimbări de direcție, pentru a merge pe o cale care „nu distruge, ci cultivă, repară, păzește”. Noi vom merge în această direcție, pentru a căuta calea păcii, a urmări binele comun și a construi o societate mai dreaptă și mai echitabilă. Moștenirea sa nu va fi pierdută. Îl salutăm pe Sfântul Părinte cu o inimă plină de tristețe, dar știm că acum se află în pacea Domnului”, a adăugat Meloni.

Papa Francesco è tornato alla casa del Padre. Una notizia che ci addolora profondamente, perché ci lascia un grande uomo e un grande pastore. Ho avuto il privilegio di godere della sua amicizia, dei suoi consigli e dei suoi insegnamenti, che non sono mai venuti meno neanche nei… pic.twitter.com/pkRco1tgD3

— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) April 21, 2025

Mesaje au fost transmise și de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Costa a declarat că se alătură “milioanelor de oameni din întreaga lume care plâng moartea Sanctității Sale Papa Francisc”, referindu-se la Suveranul Pontif ca fiind “profund plin de compasiune” și căruia îi păsa de marile provocări globale ale timpului nostru, precum migrația, schimbările climatice, inegalitățile, pacea.

I join the many millions across the globe who mourn the death of His Holiness Pope Francis.

He was deeply compassionate. He cared about the great global challenges of our time —migration, climate change, inequalities, peace— as well as the everyday struggles of the one and all.…

— António Costa (@eucopresident) April 21, 2025

Roberta Metsola a subliniat că Europa deplânge trecerea în neființă a Sanctității Sale Papa Francisc.

“Zâmbetul său contagios a cucerit inimile a milioane de oameni din întreaga lume”, a spus ea, descriindu-l drept “Papa oamenilor” care va rămâne în amintire pentru dragostea sa pentru viață, speranța pentru pace, compasiunea pentru egalitate și justiție socială.

Europe mourns the passing of His Holiness Pope Francis.

His contagious smile captured millions of people’s hearts across the globe.

‘The People’s Pope’ will be remembered for his love for life, hope for peace, compassion for equality & social justice.

May he rest in peace 🇪🇺🇻🇦 pic.twitter.com/LsqYREynVP

— Roberta Metsola (@EP_President) April 21, 2025

Viitorul cancelar german Friedrich Merz și-a exprimat luni “profunda tristețe” după moartea Papei Francisc, omagiind memoria unui om “ghidat de umilință și credința în mila lui Dumnezeu”.

Papa Francisc “va rămâne în amintirea noastră prin angajamentul său neobosit față de cei mai vulnerabili membri ai societății, pentru dreptate și reconciliere”, a mai scris cancelarul desemnat pe platforma X.

Der Tod von Papst Franziskus erfüllt mich mit großer Trauer. Franziskus wird in Erinnerung bleiben für seinen unermüdlichen Einsatz für die Schwächsten der Gesellschaft, für Gerechtigkeit und Versöhnung. Demut und der Glaube an die Barmherzigkeit Gottes leiteten ihn dabei. Damit…

— Friedrich Merz (@_FriedrichMerz) April 21, 2025

Premierul spaniol Pedro Sanchez s-a declarat luni întristat de moartea papei Francisc, salutând angajamentul acestuia “pentru pace, justiție socială și cei mai vulnerabili” într-un mesaj difuzat pe rețeaua X.

Lamento el fallecimiento del Papa Francisco. Su compromiso con la paz, la justicia social y los más vulnerables deja un legado profundo.

Descanse en paz.

— Pedro Sánchez (@sanchezcastejon) April 21, 2025

“Suntem profund întristați să aflăm de moartea Sanctității Sale Papa Francisc. Eforturile sale neobosite de a promova o lume mai echitabilă pentru toți vor lăsa o moștenire de durată. În numele poporului Regatului Unit, transmit sincerele mele condoleanțe întregii Biserici Catolice”, a afirmat și premierul britanic Keir Starmer.

Citiți și Papa Francisc a încetat din viață la vârsta de 88 de ani, în a doua zi de Paște (Vatican)

Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul.

Francisc, care a fost episcop al Romei și suveran al Sfântului Scaun, a devenit papă după ce predecesorul său Benedict al XVI-lea a demisionat. Decesul său a fost anunțat de cardinalul Kevin Farrell, șambelan al Vaticanului.

Suveranul Pontif a murit în a doua zi de Paște, nu înainte de a-și face apariția duminică, în prima zi de Paște, în Piața Sfântul Petru pentru a-i binecuvânta pe credincioși.

Jorge Mario Bergoglio s-a născut pe 17 decembrie 1936, la Buenos Aires, Argentina, într-o familie de imigranți italieni. A fost hirotonit preot în ordinul iezuit în anul 1969. În perioada 1973-1979, a fost principalul lider al acestui ordin în Argentina. A devenit episcop auxiliar de Buenos Aires în 1992 și arhiepiscopul acestui oraș în 1998. A fost numit cardinal în 2001 de papa Ioan Paul al II-lea.

Papa Francisc a fost al 266-lea episcop al Romei, papă al Bisericii Catolice și suveran al Sfântului Scaun, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor, fiind primul papă non-european după Papa Grigore al III-lea, primul papă sud-american din istorie și primul papă iezuit.

Afectat de o îndelungă sensibilitate pulmonară

Papa a fost internat la Spitalul Policlinic Agostino Gemelli vineri, 14 februarie 2025, după ce a suferit o bronșită timp de mai multe zile. Situația clinică a Papei Francisc s-a agravat treptat, iar medicii i-au diagnosticat pneumonie bilaterală marți, 18 februarie. După 38 de zile de spitalizare, regretatul Papă s-a întors la reședința sa de la Vatican, Casa Santa Marta, pentru a-și continua recuperarea.

În 1957, la vârsta de 20 de ani, Jorge Mario Bergoglio a suferit o intervenție chirurgicală în țara sa natală, Argentina, pentru a i se îndepărta o porțiune de plămân care fusese afectată de o infecție respiratorie severă.

Pe măsură ce a îmbătrânit, Papa Francisc a suferit frecvent crize de boli respiratorii, anulând chiar o vizită planificată în Emiratele Arabe Unite în noiembrie 2023 din cauza gripei și a inflamației pulmonare.

Pașii după decesul Papei Francisc

În aprilie 2024, răposatul Papă Francisc a aprobat o ediție actualizată a cărții liturgice pentru riturile funerare papale, care va ghida slujba funerară care nu a fost încă anunțată.

Constatarea decesului a avut loc în capelă, mai degrabă decât în camera în care a murit, iar trupul său este pus imediat în interiorul sicriului. Potrivit arhiepiscopului Diego Ravelli, maestru al ceremoniilor apostolice, răposatul Papă Francisc a cerut ca riturile funerare să fie simplificate și concentrate pe exprimarea credinței Bisericii în Trupul înviat al lui Hristos.

Odată cu moartea Papei Francisc, anunțată luni de Vatican, Biserica Romano-Catolică va începe ritualurile elaborate, pline de tradiție, care marchează sfârșitul unei papalități și conduc la începutul celei următoare, relatează Reuters.

Cele mai multe sunt guvernate de o constituție cunoscută sub numele de Universi Dominici Gregis, aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996 și revizuită de Papa Benedict al XVI-lea în 2007 și 2013.

Un cardinal cunoscut sub numele de camerlengo (șambelan), în prezent cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, va conduce afacerile ordinare ale Bisericii Romano-Catolice, care numără aproape 1,4 miliarde de membri, în timpul perioadei cunoscute sub numele de “sede vacante” (scaunul gol).

2013 – 2025: Necrologul Papei Francisc, un pontif care a zguduit Biserica Catolică (Reuters și Associated Press)

De la primul său salut în calitate de papă – un „Buonasera” („Bună seara”) remarcabil de normal – până la îmbrățișarea refugiaților și a celor defavorizați, Francisc a indicat un ton foarte diferit pentru papalitate, punând accentul pe umilință în detrimentul orgoliului pentru o Biserică Catolică afectată de scandaluri și acuzații de indiferență, relatează Associated Press.

După acea noapte ploioasă din 13 martie 2013, Jorge Mario Bergoglio, născut în Argentina, a adus o gură de aer proaspăt într-o instituție veche de 2.000 de ani, care își văzuse influența scăzând în timpul mandatului tulbure al Papei Benedict al XVI-lea, a cărui demisie surpriză a dus la alegerea lui Francisc.

Spre surprinderea multora dintre comentatorii din Biserica Romano-Catolică, Bergoglio a fost ales papă cu prilejul conclavului desfășurat în martie 2013, după demisia papei Benedict al XVI-lea. Ș-a ales numele Francisc în semn de omagiu față de sfântul Francisc din Assisi, punând astfel în evidență angajamentul său față de subiecte precum sărăcia, pacea și grija față de mediu, subliniază Reuters.

A fost primul suveran pontif provenit din afara continentului european în ultimii 1.300 ani, primul din America Latină și primul iezuit care a ajuns papă. Iezuiții sunt cunoscuți pentru preocuparea pentru educație și justiție socială, care includ activități alături de cei săraci și marginalizați.

A evitat multe dintre capcanele tradiționale ale papalității, preferând să trăiască într-o casă modernă din Vatican și nu în grandioasele apartamente papale din Palatul Apostolic. A redus garderoba papală, purta un ceas din plastic și prefera să fie transportat într-o mașină simplă, de familie.

A intrat în dezacord cu conservatorii, care, încă de la început, n-au fost mulțumiți de stilul său informal. Aceștia au obiectat împotriva apelurilor lansate de papa Francisc ca Biserica să devină mai primitoare pentru persoanele din comunitate LGBT și pentru catolicii divorțați, precum și în ceea ce privește restricțiile impuse asupra utilizării liturghiei tradiționale latine.

Apoi Francisc, papa periferiilor, iubitor de mulțime și globe-trotter, realizând 47 de călătorii în afara Italiei, vizitând peste 65 de state și teritorii, însumând peste 465.000 de kilometri. Cu toate acestea, nu a revenit niciodată în Argentina.

De-a lungul celor doisprezece ani petrecuți în fruntea Bisericii Catolice, eforturile Papei Francisc pentru un mai mare sentiment de unitate între toate Bisericile creștine au fost evidente prin cuvintele și faptele sale, într-o veritabilă diplomație ecumenică. Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului a devenit în 2013 primul patriarh ecumenic care a fost prezent la slujba inaugurală a unui episcop al Romei, respectiv Papa Francisc. În 2016, Suveranul Pontif s-a întâlnit la Havana, în Cuba, cu patriarhul Kirill al Rusiei, o întrevedere descrisă drept un eveniment ecumenic istoric întrucât a fost prima întâlnire între un papă și un patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse.

El a navigat prin realitatea fără precedent de a conduce o religie universală prin pandemia de coronavirus dintr-un Vatican închis. El a implorat lumea să folosească COVID-19 ca o oportunitate de a regândi cadrul economic și politic care, în opinia sa, i-a întors pe bogați împotriva săracilor.

“Ne-am dat seama că suntem pe aceeași barcă, cu toții fragili și dezorientați”, a spus Francisc într-o Piață Sfântul Petru goală în martie 2020. Dar el a subliniat, de asemenea, că pandemia a arătat necesitatea ca “noi toți să vâslim împreună, fiecare dintre noi având nevoie de alinarea celuilalt”.

Cu un pontificat reformist, a inițiat schimbări la Vatican, punând pe primul plan transparența, responsabilitatea și reforma financiară. Totodată a numit mai multe femei în funcții înalte în ierarhia Bisericii. Cu toate acestea, era considerat un lider dezorganizat, luând deseori prin surprindere oficialii de la Vatican prin comentariile sale improvizate și prin imprevizibilitate. În ciuda multelor sale eforturi întreprinse în acest sens, a avut dificultăți în a rezolva criza abuzurilor sexuale săvârșite de clerici.