Ministrul apărării Vasile Dîncu a precizat, miercuri, că autoritățile române nu poartă discuții momentan cu Ucraina pentru trimiterea de arme, însă a subliniat că România sprijină umanitar această țară, relatează Agerpres.
Ministrul apărării naționale a participat marți, 26 aprilie, la prima reuniune a Grupului Consultativ în domeniul Apărării privind Ucraina (Ukraine Defense Consultative Group), găzduită în Baza Aeriană Ramstein, Germania, de către secretarul american al apărării, Lloyd J. Austin III.
„S-a discutat în primul rând despre nevoile specifice pe care le are Ucraina în acest moment, despre coordonare şi despre solidaritate. Nu s-au luat decizii concrete, dar au fost decizii importante pentru viitor. Nu numai în acest moment în care trebuie sprijinită Ucraina în faţa unei invazii, ci trebuie să vedem ce vom face în viitor în această zonă, în lume, în general. (…) Suntem cel mai important hub umanitar şi nu avem în acest moment discuţii legate de arme, de trimiterea de material letal”, a spus Dîncu, la Cercul Militar Naţional, unde participă la împachetarea cadourilor pentru veteranii de război din România și din Republica Moldova.
În context, Dîncu a declarat că delegaţia română a avut ocazia să se întâlnească cu principalii actori ai apărării din Ucraina, cu ministrul ucrainean Oleksii Reznikov şi cu colaboratorii săi cei mai importanţi, prilej cu care a exprimat solidaritatea deplină cu Ucraina și a transmis disponibilitatea de a menține un dialog constant și deschis ori de câte ori va fi necesar.
„O vizită normală, mi se pare firesc să fim şi noi acolo, să dăm un exemplu de solidaritate. România, însă, a dat din prima zi a războiului semne de solidaritate şi gesturi concrete de solidaritate. Acest gest al delegaţiei noastre a completat, să spunem aşa, ajutorul pe care îl dăm, printr-o întâlnire simbolică, acolo, la Kiev, cu prietenii noştri din Ucraina”, a afirmat Vasile Dîncu.
Potrivit MApN, oficialul român a prezentat, de asemenea, demersurile efectuate la nivel național în ceea ce privește modalitățile concrete de susținere a Ucrainei. A evidențiat, astfel, rolul extrem de important al hub-ului logistic umanitar de la Suceava, folosit în mod eficient de mai multe state. Până la acest moment, prin Hub-ul de la Suceava au fost operaționalizate 30 de misiuni umanitare pentru sprijinirea directă și rapidă a statului ucrainean, puternic afectat de agresiunea militară rusă.
Referitor la evoluția conflictului, ministrul apărării a reiterat sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în granițele sale recunoscute internațional, a condamnat atrocitățile comise în orașele și satele Ucrainei și a evidențiat nevoia urgentă de deschidere și funcționare necondiționată a unor culoare umanitare.
Ministrul apărării naționale a participat marți, 26 aprilie, la prima reuniune a Grupului Consultativ în domeniul Apărării privind Ucraina (Ukraine Defense Consultative Group), găzduită în Baza Aeriană Ramstein, Germania, de către secretarul american al apărării, Lloyd J. Austin III.
Reuniunea Grupului Consultativ a avut pe agendă evaluarea situației de securitate din Ucraina, având în vedere continuarea ofensivei militare nejustificate și ilegale a Federației Ruse, aflată acum într-o nouă etapă.
De asemenea, înalții oficiali din domeniul securității și apărării au discutat despre modalitățile de continuare și intensificare a sprijinului pentru Ucraina, în conformitate cu necesitățile de asigurare a apărării și securității acestei țări pe termen scurt, mediu și lung.
Întrebat dacă Guvernul României s-a angajat să furnizeze echipament militar Ucrainei, oficialul de la Kiev a precizat că “a distribuit aceeași listă cu toți membrii NATO și UE, iar fiecare țară decide”.
„Avem o abordare foarte corectă a tuturor țărilor care sunt dornice și pregătite să facă ceva. Am distribuit aceeași listă cu toți membrii NATO și cu toți membrii UE și am spus că dacă fiecare țară decide să ne ofere cel puțin un articol de pe listă, o să obținem ceea ce ne dorim. Și România cunoaște această listă și am ridicat această chestiune și apreciez abordarea constructivă. Dar lăsăm la decizia țărilor să hotărască ce să facă, este interesul național care trebuie luat în considerare. În anumite cazuri vedem că țările pot face ceva, pot furniza anumite arme, dar nu o fac pentru că nu vor să aibă o relație proastă cu Rusia. Dacă vedem că aceasta este situația, atunci creștem presiunea diplomatică și apoi pe cea publică. Dar acesta nu este cazul României. Ceea ce nu acceptăm e ipocrizia. Din fericire, nu e cazul României. A fost prietenoasă și deschisă”, a spus Kuleba.
Întrebat suplimentar dacă Ucraina a primit echipament militar din România, ministrul de externe ucrainean a spus că România are o politică inteligentă.
„Armele ca și banii necesită liniște și nu spunem ce primim și de unde primim decât dacă este un anunț public. Politica României este una inteligentă, și restul las la interpretarea dumneavoastră“, a conchis Dmytro Kuleba.
Statele Unite au mobilizat până acum acum peste 4 miliarde de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina de la începutul administrației Biden, inclusiv aproximativ 3,4 miliarde de dolari de la începutul invaziei neprovocate a Rusiei, la 24 februarie.
Și Consiliul Uniunii Europene, instituția co-legislatoare care reunește statele membre ale UE, a adoptat săptămâna trecută două măsuri de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF), care vor permite Uniunii Europene să sprijine în continuare capacitățile și rezistența forțelor armate ucrainene de a apăra integritatea teritorială și suveranitatea țării și de a proteja populația civilă împotriva agresiunii militare rusești în curs. Uniunea Europeană va adăuga astfel 500 de milioane de euro la resursele deja mobilizate în cadrul EPF pentru Ucraina, triplând astfel bugetul inițial la 1,5 miliarde de euro.
În schimb, criticile Kievului vizează individual state membre ale NATO și ale UE. Germania, de exemplu, a fost criticată pentru că a refuzat să trimită armament greu Ucrainei, chiar dacă aliați precum Statele Unite, Marea Britanie, Republica Cehă și Olanda și-au intensificat livrările. Între timp, Germania a ajuns la un acord cu partenerii est-europeni pentru a furniza Ucrainei un nou lot de armament greu „în zilele următoare”.
