Connect with us

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin: SUA pot lansa rachete de croazieră de pe sistemele amplasate deja în România și Polonia, iar Rusia trebuie să răspundă într-un mod simetric

Published

on

© Kremlin

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că SUA sunt în prezent în măsură să desfăşoare o nouă rachetă de croazieră cu lansare terestră în România şi Polonia, un scenariu pe care îl consideră drept o ameninţare la care Moscova trebuie să reacţioneze, informează Reuters.

Putin, aflat într-o vizită de lucru în Finlanda, a făcut aceste afirmații după ce Statele Unite și Rusia s-au retras, la 2 august 2019, din Tratatul privind forțele nucleare intermediare, acord despre care SUA și NATO susțin că a fost încălcat de Federația prin producerea rachetei SSC-8/ 9M729.

Lansările acestei rachete pot fi efectuate de pe sistemele de (lansare) amplasate deja în România şi Polonia. Nu trebuie să schimbe decât software-ul. Şi nu cred că partenerii noştri americani vor informa nici măcar Uniunea Europeană în această privinţă. Aceasta implică noi ameninţări pentru noi la care trebuie să reacţionăm”, a spus Putin, citat de Digi24.

Rusia trebuie să răspundă într-un mod adecvat şi simetric la aceste ameninţări, a precizat Putin, citat de TASS, asigurând că securitatea Rusiei în contextul dezvoltării noii rachete de către SUA va fi asigurată în mod fiabil.

Rusia va dezvolta rachete cu raza medie şi scurtă de acţiune, dar nu le va desfăşura până când Statele Unite nu o vor face, a afirmat preşedintele rus Vladimir Putin într-o conferinţă de presă cu omologul său finlandez Sauli Niinistö.

Citiți și
După Declarația Comună semnată de Donald Trump și Klaus Iohannis, Rusia anunță un set de măsuri militare în vestul țării din cauza întăririi prezenței NATO în Europa de Est
SUA și Rusia s-au retras din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare

Declarațiile sale survin și după ce Pentagonul a declarat luni că a testat o rachetă de croazieră cu configuraţie convenţională care şi-a atins ţinta după mai mult de 500 km de zbor, primul test de acest tip de la încetarea tratatului istoric de dezarmare nucleară în această lună. Testul realizat de Pentagon nu ar fi putut fi efectuat dacă Tratatul INF ar mai fi fost în vigoare, acordu-l interzicând rachetele terestre cu o rază cuprinsă între 500-5.500 km, reducând capacitatea ambelor ţări de a lansa un atac nuclear rapid.

În schimb, NATO a oferit asigurări că adaptarea Alianței la o lume fără Tratatul INF va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că nu va amplasa rachete terestre în Europa, întrucât aliații nu doresc ”o nouă cursă a înarmărilor”.

Pe de altă parte, Rusia s-a confruntat cu o situație sensibile în ultimele săptămâni după o explozie care a avut loc la o bază de testare a rachetelor din nordul țării, compania Rosatom anunțând că incidentul a survenit în timp ce erau testate arme noi.

La momentul respectiv, președintele american Donald Trump s-a referit la faptul că Rusia ar fi testat rachete de tip SSC-8, denumite în codificarea NATO drept ”Skyfall”.

De altfel, cei doi preșdinți, al căror prim și unic summit bilateral a avut loc în iulie 2018 la Helsinki, au convenit la summitul G20 de la Osaka ca echipele lor să înceapă discuții pentru renegocierea Tratatului START, scadent în 2021.

În ce privește sistemul antirachetă de la Deveselu, Alianța Nord-Atlantică, Statele Unite și România au dat asigurări dintotdeauna că interceptorii de la facilitatea Aegis Ashore din sud-vestul României sunt defensivi. Totodată, în vara acestui an, sistemul NATO din România a fost actualizat și modernizat, Alianța Nord-Atlantică afirmând că sistemul antibalistic este în continuare orientat împotriva ameninţărilor posibile din afara regiunii euro-atlantice şi este exclusiv defensiv.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Radu

    August 22, 2019 at 8:45 pm

    Tov Putin ai mai testat racheta de care vorbesti si a explodat la voi.Poate da dzeu de bubuie de dispareti ptr totdeauna . Ce doriti altora se va intimpla voua

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

CEDO condamnă Rusia la plata a peste 100.000 de euro elevilor și profesorilor din 4 școli cu predare în limba română din Transnistria pentru încălcarea dreptului la educație și libertate

Published

on

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi Rusia la plata sumei de 126. 000 de euro ca prejudicii morale şi a 5.000 de euro cheltuieli de reprezentare către profesorii, elevii şi părinţii a patru şcoli cu predare în limba română din Transnistria, potrivit comunicatului oficial al CEDO, relatează Agerpres.

”Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut publice opt hotărâri ce includ 17 cauze privind încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană’, se arată în comunicat.

Potrivit avocaţilor Asociaţiei Promo-LEX, care reprezintă reclamanţii în instanţa de la Strasbourg, în cauza ‘Iovcev şi alţi 13 împotriva Republicii Moldova şi a Federaţiei Ruse’, CEDO a constatat violarea dreptului la instruire, la respectarea vieţii private şi de familie, dar şi a dreptului la libertate şi siguranţă de către guvernul rus, care susţine regimul separatist de la Tiraspol.

”Reclamanţii sunt profesori, angajaţi, elevi şi părinţi ai patru şcoli cu predare în grafie latină în regiunea transnistreană: Liceul Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol, Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Dubăsari, Liceul Teoretic Ştefan cel Mare din Grigoriopol şi Gimnaziul din satul Corjova, raionul Dubăsari’, precizează Promo-LEX.

În comunicat se aminteşte că, în luna februarie 2014, directorul Liceului Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol, Ion Iovcev, contabila şi şoferul acestei instituţii de învăţământ au fost opriţi de către miliţia transnistreană, iar ulterior au fost lipsiţi de libertate. Ei au fost învinuiţi de contrabandă cu mijloace băneşti, când încercau să treacă la aşa-zisa ‘vamă’ (între Republica Moldova şi Transnistria) salariile plătite de Chişinău profesorilor şcolii respective.

Continue Reading

ROMÂNIA

Viorica Dăncilă, vizită de lucru în SUA pentru aprofundarea Parteneriatului strategic, în special a dimensiunii economice

Published

on

© Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă va începe duminică o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii pentru aprofundarea Parteneriatului strategic, în special pe dimensiunea economică, a anunțat șefa Guvernului marți, relatează Digi24.

Potrivit declarațiilor de la Palatul Victoria, premierul va prezenta oamenilor de afaceri americani oportunitățile de investiții din România. Din delegația română vor face parte și câțiva membri ai Guvernului. 

,,Consolidăm relaţiile cu statele membre UE dar, în acelaşi timp, aprofundăm Parteneriatul strategic pe care îl avem cu SUA. Duminică, voi începe o vizită de lucru în SUA, alături de mai mulţi membri ai Cabinetului, în cadrul căreia voi avea întâlniri cu oficiali americani. Vizita de lucru va avea şi o componentă economică puternică şi va fi un bun prilej să prezentăm investitorilor americani oportunităţile de afaceri din România”, a declarat premierul la Palatul Victoria.

Cea mai recentă vizită a premierului în SUA s-a desfășurat în perioada 24-26 martie cu ocazia participării sale la conferința internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), de la Washington. Tot atunci,Viorica Dăncilă a anunțat , în susținerea discursului inaugural al evenimentul că ambasada României în Israel se va muta de la Tel Aviv la Ierusalim, anunț care a creat nemulțumiri adânci, pe plan intern, din partea președintelui Klaus Iohannis, care a acuzat-o pe Dăncilă de depășirea atribuțiilor, cât și pe plan extern în marja relațiilor cu lumea arabă. 

De asemenea, în marja participării la conferința AIPAC, prim-ministrul României a avut întrevederi la Washington cu câțiva membri ai administrației americane, printre care vicepreședintele SUA, Mike Pence, Secretarul de Stat pentru Comerț, Wilbur Ross, Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, cea din urmă fiind prima reuniune de acest tip după zece ani, precum și cu reprezentanții mediului de afaceri american cu investiții în România.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Emmanuel Macron adoptă o poziție fermă privind numărul crescut al cererilor de azil în Franța: ”Pretinzând că eşti umanist, uneori eşti prea laxist”

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Președintele Franței Emmanuel Macron adoptă o poziție fermă privind problema imigrației. Acesta a subliniat în timpul unei reunini cu deputații și senatorii francezi că cererile de azil ”nu au fost niciodată la un nivel de ridicat în Franța”, în timp ce “fluxul de intrare nu a fost niciodată atât de scăzut în Europa”, informează marţi AFP, relatează Agerpres.

 ”Pretinzând că eşti umanist, uneori eşti prea laxist”, a mai adăugat Macron legat de această problemă a imigrației.

Înainte de a avea loc o dezbatere parlamentară asupra imigrației, Macron şi-a reafirmat ataşamentul faţă de principiul dreptului de azil, însă a denunţat cererile de azil abuzive.

Reamintim că și premierul reales al Italiei, Giuseppe Conte, a scris într-un mesaj pe Facebook prin care transmite că va cere renegocierea Regulamentului european de la Dublin, care atribuie în prezent ţărilor de sosire sarcina tratării cererilor de azil.

Citiți și: Numărul solicitărilor de azil în Uniunea Europeană a crescut cu 10% în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut

Cererile de azil în statele membre ale Uniunii Europene au crescut cu 10% în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018.

Obiectivul politicii de azil a UE este de a acorda statutul corespunzător oricărui resortisant dintr-o țară terță care solicită protecție internațională într-unul dintre statele sale membre, precum și de a asigura respectarea principiului nereturnării. Pentru aceasta, Uniunea face eforturi pentru a crea un sistem european comun de azil.

Mai multe informații despre politica Uniunii Europene în domeniul imigrației, aici.

Citiți și: Eurostat: Peste 300 de mii de imigranți au primit statutul de protecție la nivelul UE în 2018. Germania, Italia și Franța au acordat cele mai multe decizii pozitive pentru protejarea refugiaților

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending