Connect with us

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin: SUA pot lansa rachete de croazieră de pe sistemele amplasate deja în România și Polonia, iar Rusia trebuie să răspundă într-un mod simetric

Published

on

© Kremlin

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că SUA sunt în prezent în măsură să desfăşoare o nouă rachetă de croazieră cu lansare terestră în România şi Polonia, un scenariu pe care îl consideră drept o ameninţare la care Moscova trebuie să reacţioneze, informează Reuters.

Putin, aflat într-o vizită de lucru în Finlanda, a făcut aceste afirmații după ce Statele Unite și Rusia s-au retras, la 2 august 2019, din Tratatul privind forțele nucleare intermediare, acord despre care SUA și NATO susțin că a fost încălcat de Federația prin producerea rachetei SSC-8/ 9M729.

Lansările acestei rachete pot fi efectuate de pe sistemele de (lansare) amplasate deja în România şi Polonia. Nu trebuie să schimbe decât software-ul. Şi nu cred că partenerii noştri americani vor informa nici măcar Uniunea Europeană în această privinţă. Aceasta implică noi ameninţări pentru noi la care trebuie să reacţionăm”, a spus Putin, citat de Digi24.

Rusia trebuie să răspundă într-un mod adecvat şi simetric la aceste ameninţări, a precizat Putin, citat de TASS, asigurând că securitatea Rusiei în contextul dezvoltării noii rachete de către SUA va fi asigurată în mod fiabil.

Rusia va dezvolta rachete cu raza medie şi scurtă de acţiune, dar nu le va desfăşura până când Statele Unite nu o vor face, a afirmat preşedintele rus Vladimir Putin într-o conferinţă de presă cu omologul său finlandez Sauli Niinistö.

Citiți și
După Declarația Comună semnată de Donald Trump și Klaus Iohannis, Rusia anunță un set de măsuri militare în vestul țării din cauza întăririi prezenței NATO în Europa de Est
SUA și Rusia s-au retras din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare

Declarațiile sale survin și după ce Pentagonul a declarat luni că a testat o rachetă de croazieră cu configuraţie convenţională care şi-a atins ţinta după mai mult de 500 km de zbor, primul test de acest tip de la încetarea tratatului istoric de dezarmare nucleară în această lună. Testul realizat de Pentagon nu ar fi putut fi efectuat dacă Tratatul INF ar mai fi fost în vigoare, acordu-l interzicând rachetele terestre cu o rază cuprinsă între 500-5.500 km, reducând capacitatea ambelor ţări de a lansa un atac nuclear rapid.

În schimb, NATO a oferit asigurări că adaptarea Alianței la o lume fără Tratatul INF va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că nu va amplasa rachete terestre în Europa, întrucât aliații nu doresc ”o nouă cursă a înarmărilor”.

Pe de altă parte, Rusia s-a confruntat cu o situație sensibile în ultimele săptămâni după o explozie care a avut loc la o bază de testare a rachetelor din nordul țării, compania Rosatom anunțând că incidentul a survenit în timp ce erau testate arme noi.

La momentul respectiv, președintele american Donald Trump s-a referit la faptul că Rusia ar fi testat rachete de tip SSC-8, denumite în codificarea NATO drept ”Skyfall”.

De altfel, cei doi preșdinți, al căror prim și unic summit bilateral a avut loc în iulie 2018 la Helsinki, au convenit la summitul G20 de la Osaka ca echipele lor să înceapă discuții pentru renegocierea Tratatului START, scadent în 2021.

În ce privește sistemul antirachetă de la Deveselu, Alianța Nord-Atlantică, Statele Unite și România au dat asigurări dintotdeauna că interceptorii de la facilitatea Aegis Ashore din sud-vestul României sunt defensivi. Totodată, în vara acestui an, sistemul NATO din România a fost actualizat și modernizat, Alianța Nord-Atlantică afirmând că sistemul antibalistic este în continuare orientat împotriva ameninţărilor posibile din afara regiunii euro-atlantice şi este exclusiv defensiv.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Radu

    August 22, 2019 at 8:45 pm

    Tov Putin ai mai testat racheta de care vorbesti si a explodat la voi.Poate da dzeu de bubuie de dispareti ptr totdeauna . Ce doriti altora se va intimpla voua

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Înaintea summitului NATO, Germania anunță o creștere cu peste 6% a bugetului apărării pentru anul 2020: Berlinul va aloca peste 50 de miliarde de euro pentru cheltuieli militare

Published

on

© Bundeswehr

Bugetul militar al Germaniei pentru 2020 se va ridica la 50,25 miliarde de euro, cu 6,2% mai mult faţă de previziunile anunţate în primăvară, relevă cifrele oficiale făcute publice luni de guvernul german, citate de DPA şi AFP, informează Agerpres.

Suma anunţată reprezintă 1,42% din produsul intern brut al Germaniei, cifră care aduce Berlinul mai aproape de angajamentele sale internaţionale şi de ținta de 2% din PIB prevăzută de NATO pentru alocări bugetare în domeniul apărării. Bugetul anunțat luni a fost precedat de o declarație a ministrului german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, în care aceasta a promis că Germania va îndeplini ținta asumată la nivelul Alianței Nord-Altantice de a aloca 2% din PIB pentru Apărare la orizontul anului 2031, cu șapte ani peste limita termenului convenit de aliații NATO pentru anul 2024.

Potrivit DPA, cifra anunţată luni este mai mare decât cea evocată în mai, când se anticipa un buget al apărării de 47,32 miliarde de euro pentru 2020. De asemenea, pentru anul 2019, Germania a alocat 47,9 miliarde de euro pentru apărare.

Anunţul vine cu trei săptămâni înaintea summitului NATO de la Londra din 3-4 decembrie, la care partajarea echitabilă a responsabilităților financiare (n.r. – burden sharing) se va afla din nou pe agenda discuțiilor, acesta subiect de polemică între Washington şi aliaţii europeni. De altfel, președinte american Donald Trump și cancelarul german Angela Merkel au purtat discuții tensionate la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018 pe această temă, liderul de la Casa Albă reproșând Germaniei faptul că investește în construcția gazoductului Nord Stream 2 cu Rusia, dar că nu alocă sumele necesare pentru apărare.

În egală măsură, anunțul bugetar de la Berlin survine și după ce ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, s-a distanțat de criticile recente ale lui Emmanuel Macron cu privire la NATO, precizând că în timp ce președintele francez vrea să înlocuiască alianța militară, Germania dorește să întărească NATO.

Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Kramp-Karrenbauer, văzută drept o potențială succesoare a Angelei Merkel la funcția de cancelar al Germaniei, a preluat în vara acestui an funcția de ministru al Apărării de la Ursula von der Leyen, care a fost aleasă președinte al Comisiei Europene.

În ce privește cheltuielile bugetare pentru apărare, șapte aliați NATO alocă minim 2% din PIB pentru bugetul militar: SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%), Lituania (2,01%) și România (2%).

Continue Reading

NEWS

Ziua mondială a toaletei: România, singura ţară din UE unde peste un sfert din populaţie are toaleta în curte

Published

on

© Eurostat

Peste un sfert (27,7%) din populaţia României trăia, în 2018, într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei, în scădere faţă de procentul de 29,7% înregistrat în 2017, însă de peste zece ori mai mare decât media de 2,1% înregistrată în 2018 la nivelul Uniunii Europene, arată datele publicate marţi de Eurostat, cu ocazia Zilei mondiale a toaletei (World Toilet Day).

În nu mai puţin de 19 state membre UE, ponderea populaţiei care trăia în 2018 într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei era mai mică de 1%, în cazul Germaniei, Luxemburgului, Olandei şi Suediei procentul fiind chiar apropiat de zero.

La polul opus 27,7% din populaţia României locuia în 2018 într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei, acesta fiind de departe cel mai ridicat procent din UE. România este urmată la distanţă de Bulgaria unde 15,3% din populaţie are toaleta în afara casei, Lituania (10,6%), Letonia (9,9%) şi Estonia (5,3%).

Agerpres relatează că, în fiecare an, la 19 noiembrie, se marchează Ziua mondială a toaletei (World Toilet Day), cu scopul de a atrage atenţia asupra faptului că circa 4,5 miliarde de oameni de pe glob trăiesc fără acces la condiţii sigure de salubritate (WC-uri), în ciuda dreptului recunoscut la apă şi igienă.

Organizaţia Naţiunilor Unite îşi propune, prin Obiectivul de dezvoltare durabilă numărul 6 (ODD 6), să garanteze că până în 2030 toţi oamenii vor avea acces la toalete şi canalizare. Dacă acest obiectiv nu este atins, întreaga Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este compromis.

Ziua de 19 noiembrie a fost desemnată de ONU ca Ziua mondială a toaletei, în iulie 2013, prin Rezoluţia “Igienă pentru toţi”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia returnează Ucrainei navele capturate anul trecut în strâmtoarea Kerchi, cu trei săptămâni înainte de o nouă rundă de discuții în format ,,Normandia”

Published

on

©️ zeteam_official Twitter/ Kremlin

Trei nave ucrainene au fost returnate luni la aproape un an după ce marina rusă a confiscat navele în strâmtoarea Kerchi, informează Agerpres.

Oficialii ucraineni au confirmat returnarea, la o zi după ce nave remorcher au fost văzute remorcând navele prin strâmtoarea care separă Crimeea de teritoriul rusesc. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei anunțase deja predarea navelor luni. 

Mișcarea a fost „în conformitate cu acordurile încheiate cu partea ucraineană”, au declarat pentru agenția rusă de presă Interfax surse din Biroul Federal de Securitate, filiala Crimeea, relatează Deutsche Welle.

Armata rusă a capturat un remorcher și două nave de artilerie mici, în noiembrie anul trecut, după ce echipajele ucrainene au încercat să obțină acces la Marea Azov prin strâmtoarea Kerchi. Strâmtoarea este singurul punct de acces naval către două dintre cele mai mari porturi ale Ucrainei, Mariupol și Berdyansk.

Rusia a acuzat marina ucraineană că a încercat să pună în scenă o „provocare” și să intre ilegal în apele teritoriale rusești, în timp ce Ucraina a descris incidentul drept un act de agresiune rusă.

În cele din urmă, după deschiderea focului asupra navelor ucrainene, autoritățile ruse i-au arestat pe toți cei 24 de marinari și i-au trimis ulterior în judecată pentru „trecerea ilegală a frontierei”. 

Returnarea navelor de către Rusia este considerată un pas important în rezolvarea conflictului de cinci ani în estul Ucrainei și vine după un alt moment foarte important din septembrie când toți cei 24 de marinari reținuți au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri. 

De asemenea, decizia Rusiei este de bun augur în contextul găzduirii la Paris a unei noi runde de discuții în format ,,Normandia”, la care vor participa cele două părți aflate în conflict, Rusia și Ucraina, reprezentate de președinții Vladimir Putin, respectiv Volodymyr Zelenski, și președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, în calitate de mediatori. 

Întâlnirea va avea loc pe 9 decembrie și va marca primele discuții la cel mai înalt nivel după 3 ani, pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending