Connect with us

GENERAL

Votul din parlamentul grec pentru ratificarea unui acord cu Macedonia privind schimbarea denumirii țării vecine a fost amânat pentru vineri

Published

on

Biroul purtătorului de cuvânt al parlamentului grec a declarat că votul pentru ratificarea unui acord cu Macedonia vecină pentru a schimba numele țării în vederea normalizării relațiilor și pentru a-i permite aderarea la NATO a fost amânat pentru vineri, informează The Washington Post.

Întârzierea are ca scop acomodarea numărului mare de parlamentari care doresc să ia cuvântul în timpul dezbaterii.

Votul a fost programat să aibă loc joi seara târziu, dar Biroul a spus că nu ar fi fost suficient timp pentru a permite tuturor celor înscriși să vorbească la tribună.

În conformitate cu acordul semnat anul trecut, Macedonia își va schimba numele în Republica Macedoniei de Nord, Grecia urmând să renunțe la obiecțiile aderării țării la NATO, încheind, astfel, o dispută de aproape trei decenii. Cu toate acestea, acordul se confruntă cu o puternică opoziție în ambele țări.

Aproximativ 1500 de ofițeri de poliție s-au poziționat astăzi în jurul Atenei înainte de demonstrațiile planificate împotriva ratificării de către Grecia a unui acord cu Macedonia pentru normalizarea relațiilor după zeci de ani de tensiuni.

Protestatarii din partea Partidului Comunist Grec au afișat joi două bannere uriașe cu mesaje prin care se opuneau acordului peste zidurile vechiului Acropolis.

Guvernul primului ministru Alexis Tsipras are nevoie de sprijinul a până la șase parlamentari din opoziție pentru ca acordul să fie ratificat.

Oponenții susțin că acordul nu pune capăt unei amenințări teritoriale potențiale pentru regiunea nordică a Macedoniei din Grecia. De asemenea, mulţi greci consideră că numele de Macedonia ar trebui folosit doar pentru a face referire la regiunea din nordul Greciei, locul de naştere al lui Alexandru cel Mare.

Macedonia este cunoscută oficial în prezent ca fiind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, din cauza protestelor Atenei. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

GENERAL

UE ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas

Published

on

© European Union 2021

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și-a manifestat îngrijorările cu privire la o ”integrare de facto” în Rusia a regiunilor Ucrainei necontrolate de Kiev, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Sunt din ce în ce mai îngrijorat de situaţia din regiunile care nu sunt controlate de Kiev, deoarece acestea se îndepărtează din ce în ce mai mult de Ucraina şi se apropie din ce în ce mai mult de Rusia”, a explicat Borrell în cursul unei audieri de către Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, care consideră că această comasare de ”forțe ruse la frontieră este legată de integrarea” Donbasului.

Uniunea Europeană lucrează la ”cel puțin șapte scenarii diferite”, dar nu crede că ”vom trece imediat la cel mai rău scenariu, deși există mai multe în care situația ar putea fi suficient de periculoasă pentru a necesita o stare permanentă de alertă”.

”Un atac masiv în Ucraina nu este scenariul cel mai probabil, dar există și alte modalități de a ataca, precum atacurile cibernetice”, a completat Borrell, făcând trimitere la incidentul de săptămâna trecută, când mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost afectate, gest condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Subiectul s-a aflat pe masa discuțiilor dintre Annalena Baerbock și Dmitro Kuleba, cu prilejul primei vizite a noului ministru german de externe la Kiev, ce i-a oferit acesteia oportunitatea de a reitera angajamentul față de securitatea Ucrainei și a Europei, dând asigurări că Rusia va avea de suferit ”un preț uriaș” dacă alege calea escaladării

Mai mult, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic

Atacul cibernetic a avut loc după trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, desfășurate pe parcursul săptămânii trecute, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Statele Unite au semnalat că dețin informații potrivit cărora Rusia ”pregătește terenul pentru opțiunea fabricării unui pretext pentru invazie în estul Ucrainei”, informează France24.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile, amintește John Dunlop în lucrarea ”The Moscow Bombings of September 1999: Examinations of Russian Terrorist Attacks at the Onset of Vladimir Putin’s Rule”. 

De altfel, Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, generând temeri, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

Soluționarea politică a conflictului din regiunea Donbasului, șfâșiată de un război izbucnit acum șapte ani între Kiev și separatiștii pro-ruși ce a făcut peste 10.000 de victime și a rănit mai bine de 24.000 de persoane, pare că se află în impas, conform Council on Foreign Relations

Din februarie 2015, Franța, Germania, Rusia și Ucraina au încercat să medieze o încetare a violențelor prin intermediul acordurilor de la Minsk. Acordul include prevederi privind încetarea focului, retragerea armamentului greu și controlul deplin al guvernului ucrainean în întreaga zonă de conflict. Cu toate acestea, eforturile de a ajunge la o înțelegere diplomatică și la o rezoluție satisfăcătoare nu au avut succes.

Reluarea dialogului în cadrul formatului Normandia din care fac parte cele patru țări mai sus amintite va reprezenta una dintre temele discutate de ministrul german de externe, Annalena Baerbock, cu omologul rus, Serghei Lavrov, în cadrul primei sale vizite la Moscova. 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

MIE Digital: Comisia Europeană lansează primele cereri de propuneri în valoare de 258 milioane euro pentru a îmbunătăți infrastructura de conectivitate digitală a UE

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat miercuri primele cereri de propuneri în cadrul componentei digitale a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital). Cu un buget planificat de 258 de milioane euro, cererile de propuneri vizează îmbunătățirea infrastructurilor de conectivitate digitală, în special a rețelelor Gigabit și 5G, în întreaga Uniune, contribuind la transformarea digitală a Europei.

Comisia va cofinanța acțiuni care vizează dotarea cu conectivitate 5G a principalelor rute de transport din Europa și a furnizorilor de servicii-cheie din comunitățile locale, precum și acțiuni de implementare sau modernizare a rețelelor bazate pe tehnologii avansate, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Propunerile se vor axa, de asemenea, pe infrastructura de conectare a serviciilor cloud federative, pe infrastructurile de bază pentru porțile digitale globale, cum ar fi cablurile submarine, precum și pe acțiunile pregătitoare pentru crearea de platforme digitale operaționale pentru infrastructurile de transport și cele energetice din întreaga UE.

Citiți și: La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

În decembrie, Comisia Europeană a adoptat primul program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital), care definește domeniul de aplicare și obiectivele acțiunilor sprijinite de UE care sunt necesare pentru îmbunătățirea infrastructurilor de conectivitate digitală ale Europei în 3 ani. Aceste acțiuni vor primi o finanțare de peste 1 miliard de euro (2021-2023).

Propunerile MIE Digital sunt deschise în principal entităților, inclusiv întreprinderilor, stabilite în statele membre. Solicitanții interesați pot afla mai multe despre cerere, evaluare și procesul de atribuire în cadrul zilei de informare online care va avea loc la 19 ianuarie.


Cu un buget planificat de până la 2 miliarde EUR până în 2027, Mecanismul pentru interconectarea Europei – Sectorul digital va sprijini transformarea digitală și obiectivele deceniului digital al Europei pentru conectivitatea fixă și mobilă. Acesta face parte din programul Mecanismul pentru interconectarea Europei, care sprijină investițiile în rețelele transeuropene digitale, de transport și energie, în valoare de 33,7 miliarde EUR în perioada 2021-2027.

Prima generație a Mecanismului pentru interconectarea Europei 2014-2020 a îmbunătățit infrastructurile care conectează statele membre și a adus Wi-Fi gratuit comunităților locale prin intermediul programului WiFi4EU. Mecanismul a sprijinit, de asemenea, dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate în zonele rurale și semirurale din întreaga Europă prin intermediul Fondului pentru bandă largă din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEBF).

Continue Reading

GENERAL

Eurostat: Românii alocă cei mai mulți bani pentru mâncare și băuturi non-alcoolice, iar cel mai puțin cheltuie pe sănătate și educație

Published

on

© European Union, 2020

Potrivit datelor publicate luni, 27 decembrie, de Eurostat, românii au cheltuit cel mai mult în gospodăriile lor, în 2020, pe mâncare și băuturi non-alcoolice (26,4% din total), precum și pe întreținere și utilități (18,8% din total), cheltuind, în schimb, cel mai puțin pe sănătate (5,8% din total) și educație (1,2%).

Restul cheltuielilor au fost făcute pentru transport (11,3% din total), mobilier și amenajări interioare (7,2% din total), îmbrăcăminte și încălțăminte (6,4% din total), recreere și activități culturale (6,2% din total), băuturi alcoolice și tutun (6% din total), alte bunuri și servicii (3,7%), comunicații (3,5% din total) și restaurante și hoteluri (3,5% din total).

La nivelul UE, însă, costurile legate de locuințe, apă, electricitate, gaz și alți combustibili au reprezentat mai mult de un sfert (25,7 %) din cheltuielile gospodăriilor în 2020, în creștere cu 2,2 puncte procentuale (pp) față de 2019. ‘Alimentele și băuturile nealcoolice’ (+1,8 pp) și ‘Mobilierul și echipamentele de uz casnic’ (+0,5 pp) au înregistrat, de asemenea, creșteri în rândul categoriilor de cheltuieli ale gospodăriilor, reprezentând 14,8 % și, respectiv, 6,0 % din cheltuielile totale în 2020.

Aceste creșteri sunt în concordanță cu măsurile de restricție și de control al mobilității asociate cu pandemia COVID-19 în statele membre ale UE. Se pare că restricțiile au avut, de asemenea, un impact asupra altor elemente, mai ales asupra “Restaurantelor și hotelurilor” (-2,7 pp), “Transporturilor” (-1,5 pp) și “Activităților recreative și culturale” (-0,9 pp), aceste categorii reprezentând 6,0 %, 11,6 % și, respectiv, 7,8 % din cheltuielile totale în 2020.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA46 mins ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO50 mins ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

NATO58 mins ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderul Grupului PPE din PE, Manfred Weber, mesaj de 24 ianuarie: La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Eugen Tomac2 hours ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Eugen Tomac: A fost primul pas spre făurirea României întregi. Astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării

CONSILIUL UE3 hours ago

Bogdan Aurescu pledează ca “UE să fie vizibilă și vocală” și să pregătească sancțiuni la adresa Rusiei: Conceptul de sfere de influență este învechit pentru securitatea europeană

ROMÂNIA3 hours ago

24 Ianuarie | Președintele Senatului, Florin Cîțu: Liberalismul rămâne singura soluție pentru a continua ceea ce au început înaintașii noștri

U.E.3 hours ago

Șeful diplomației UE, după ce SUA au rechemat familiile diplomaților de la Kiev: Nu vom face acelaşi lucru pentru că nu cunoaştem niciun motiv specific. Nu ar trebui să dramatizăm situaţia

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis, la 163 de ani de la Unirea Principatelor Române: 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru

POLITICĂ4 hours ago

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române: Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri trebuie să reprezinte un exemplu

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending