Connect with us

GENERAL

Dimitris Avramopoulos, comisar european pentru migrație: Soarta operațiunii navale Sophia împotriva traficului cu ființe umane din Marea Mediterană se află în mâinile Italiei

Published

on

Soarta operațiunii navale a UE împotriva traficului cu ființe umane din Marea Mediterană se află în mâinile Italiei, a declarat miercuri un oficial de rang înalt, după ce guvernul populist italian a amenințat că va pune capăt misiunii Operațiunii Sophia, cu excepția cazului în care Uniunea Europeană va schimba normele care impun navelor de salvare să debarce imigranții în porturile italiene, informează EUobserver.  Mandatul operațiunii se va încheia în două luni, la 31 martie 2019.

Matteo Salvini, președintele partidului de extremă dreapta Lega Nord, a cerut miercuri ca regulile misiunii să se schimbe, argumentând că singurul motiv pentru care a existat a fost ca toți refugiații salvați să fie aduși în Italia.

,,Cerem de șase luni schimbarea regulilor acestei misiuni la care am subscris impotriva interesului național italian. Nu se înțelege în schimbul a ce. Pentru că în regulile acestei misuni internaționale doar pe hârtie se precizează că toți imigranții salvați și adunați trebuie debarcați în Italia. Nu este Italia cea care se sustrage din misiune – Italia care a dat dovadă de un supliment de generozitate incredibil -, noi confirmând misiunea Sophia chiar și împotriva intereselor naționale. Dacă altcineva decide să se retragă crezând că ne șicanează, ne face doar o favoare.”, a declarat ministrul de Interne, Matteo Salvini,  jurnaliștilor de la Viminale într-o discuție despre ipoteza închiderii de către UE a misiunii de salvare a migranților, în curs de desfășurare în Marea Mediterană, citează ANSA.

Vicepremierul italian și ministru de interne, Salvini, a făcut aluzii în declarația sa la decizia Germaniei de a nu mai trimite nave care să participe la operațiunea anti-trafic din Marea Mediterană. În replică, acesta a atras un răspuns dur din partea ministrului german al apărării, Ursula von der Leyen, care a acuzat comandanții italieni din cadrul operațiunii Sophia de sabotarea misiunii prin trimiterea navei germane în colțurile îndepărtate ale Mediteranei, unde nu existau “rute de contrabandă” și “nici rute pentru refugiați. “, a declarat aceasta la forumul economic de la Davos, potrivit Deutsche Welle.

Decizia Germaniei  de a nu mai trimite nave în Mediterana înseamnă că fregata Augsburg, în prezent stationată în largul coastei libiene, nu va fi înlocuită la inceputul lunii viitoare, potrivit afirmațiilor lui Eberhard Zorn, Inspector General în Bundeswehr, făcute în fața membrilor comisiilor de apărare și afaceri externe din parlamentul german, informează aceeași publicație germană. 

Totuși, comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos și oficialitățile germane au avertizat să nu interpreteze greșit decizia Berlinului de a retrage luna viitoare fregata germană Augsburg. Un oficial al ministerului apărării din Germania a declarat că Berlinul “va continua să participe și să sprijine” Sophia. De asemenea, UE a  încercat să minimalizeze impactul pe care l-ar putea avea decizia Germaniei. Un purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al blocului, Serviciul European de Acțiune Externă, a declarat agenției de știri DPA că Germania nu a exclus trimiterea altor nave pentru operațiunea Sophia.  În plus, cei 10 soldați germani care lucrează în prezent la sediul operațiuni, vor rămâne acolo cel puțin până la sfârșitul lunii martie, potrivit Deutsche Welle.

Pe fondul disputei dure la nivel european cu privire la politica în domeniul migrației, guvernul populist al Italiei declara în luna iulie a anului trecut că Italia va închide porturile pentru bărcile care transportă persoane salvate pe mare. La numai câteva zile după acele declarații, ministrul de Externe Enzo Moavero Milanesi afirma, după discuțiile cu omologul său german Heiko Maas, la Berlin, că partenerii din UE vor căuta o soluție pentru politica migrației în săptămânile următoare, timp în care ,,ne asigurăm că navele cu persoane salvate pot să ajungă în Italia”, declara pe atunci reporterilor, confirmând “voința guvernului nostru” de a ajunge la “poziții comune cu partenerii noștri din UE și NATO”. Milanesi a adăugat, însă, că Roma vede ca o prioritate “revizuirea regulilor operaționale pentru a evita ca toți oamenii salvați să poposească într-o singură țară”, citează The Local Italy.

Guvernul anti-migrație care a preluat puterea la Roma anul trecut a insistat că nu ar trebui să suporte povara de a gestiona imigranții salvați pe mare.

După ce le-a cerut altor state membre să preia mai mulți imigranți, Roma a blocat organizațiile neguvernamentale de la debarcarea imigranților salvați pe mare în porturile italiene pe perioada verii trecute și în decembrie 2018, chiar înainte de Crăciun, după cum se arăta în articolul publicat de Deutsche Welle acum o lună. De altfel, guvernul italian nu dorește ca navele care participă la Operațiunea Sophia să debarce automat migranții pe care îi salvează în porturile italiene.

În aceste condiții, Italia ar putea decide retragerea din misiune și totodată încheierea operațiunii Sophia dacă regulile de implementare nu se vor schimba, iar Italia va fi statul care va suporta în continuare povara eforturilor de primire și gestionare a imigranților de pe coastele africane. La nivelul UE, există state, precum Ungaria și Polonia, care se împotrivesc preluării și găzduirii refugiaților din afara Europei, din rațiuni culturale și de securitate. 

Comisarul grec Avramopoulos a declarat că țările membre discută despre modul de extindere a misiunii după data de 31 martie, atunci când expiră mandatul temporar al acesteia, însă a recunoscut că Italia este îndreptățită să încheie operațiunea Sophia, deși  ,,a fost o poveste de succes”, a declarat comisarul european pentru migrație, la o conferință de presă de la Bruxelles. Acesta a oferit credit misiunii pentru faptul că a oprit traficanții de la a mai traversa imigranții în condiții periculoase pe mare, informează EUobserver.

,,Dacă Italia decide – pentru că este țara aflată la conducerea operațiunii Sophia – să o oprească, este la latitudinea ei să ia această decizie”, a spus Avramopoulos miercuri reporterilor din Bruxelles.

De asemenea, surse oficiale din apropierea Înaltului Reprezentant al UE au declarat pentru agenția italiană ANSA că ,,operațiunea Sophia, care a fost și este o dovadă de excelență a politicii europene de apărare, s-a opus traficului de ființe umane din Marea Mediterană până la stoparea acestei tendințe, a pregătit paza de coastă libianiană și a salvat vieți. A adus întreaga Uniune Europeană în Marea Mediterană, unde Italia era singură înainte de 2015. Dacă astăzi Italia, care are comandamentul și sediul operațiunii, nu mai vrea Sophia, suntem pregătiți să o închidem”.

Uniunea Europeană a lansat operațiunea Sophia în 2015 pentru capturarea traficanților și închiderea operațiunilor de trafic de persoane din întreaga Mediterană, precum și pentru impunerea unui embargo asupra armelor în Libia. Sophia are în prezent trei nave, trei avioane și două elicoptere, cărora li se permite să folosească forța letală dacă este necesar, deși mandatul său include și instruirea pazei de coastă a țării nord-africane. 

Șeful diplomatic al UE, Federica Mogherini, a avertizat asupra consecințelor semnificative ale încheierii misiunii.

,,Asta ar însemna ca Uniunea Europeană să nu mai fie prezentă pe mare, să nu mai ofere pregătire gărzii de coastă din Libia, să nu mai participe la dezmembrarea rețelelor de contrabandiști, să nu mai efectueze niciun arest de traficanți, să nu mai implementeze embargoul asupra armelor și așa mai departe”, a spus aceasta, citată de The Local Italy.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încheiat o săptămână de discuții intense cu liderii mondiali și partenerii internaționali în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York cu o serie de angajamente pentru a aborda actuala criză alimentară, agravată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, criza climatică și ecologică urgentă și pentru a îmbunătăți sănătatea la nivel mondial.

Luând cuvântul la Festivalul Global Citizen de la New York, președinta von der Leyen a reiterat angajamentul UE de a-i ajuta pe partenerii cei mai vulnerabili să facă față consecințelor sociale și economice ale acțiunilor ilegale ale Rusiei și de a stimula investițiile durabile în cadrul strategiei Global Gateway a UE.

„Echipa Europa răspunde la apelul cetățenilor de a aborda problema securității alimentare, de a avea grijă de sănătatea noastră și de sănătatea planetei noastre. După ce ne-am unit forțele pentru a lupta împotriva pandemiei, acum trebuie să ne unim pentru a pune capăt altor boli mortale, pentru a combate sărăcia și pentru a obține echitatea. Iar Europa își va juca, de asemenea, rolul în tranziția ecologică globală. Înainte de COP15 din decembrie, confirmăm o investiție fără precedent în sprijinul partenerilor noștri. Fac apel la toți donatorii internaționali să fie la înălțimea ambiției noastre în ceea ce privește biodiversitatea”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Trebuie să ne unim pentru a repune pe calea cea bună Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. După cum s-a anunțat în cadrul Summitului “Transformarea educației” din această săptămână, UE și-a mărit semnificativ investițiile în educație – acceleratorul progreselor în ceea ce privește toate ODD-urile. Prin aceste noi anunțuri de astăzi, facem apel la comunitatea internațională să ni se alăture pentru a investi mai mult, mai echitabil și mai eficient în oameni și pe planetă”, a declarat comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen.

Astfel, șefa Comisiei Europene a promis 715 milioane de euro pentru Fondul Mondial de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, ceea ce ridică contribuția totală a Echipei Europa (UE și statele membre) la peste 4,3 miliarde de euro. Aceasta a anunțat, de asemenea, alocarea a 600 de milioane de euro reprezentând fonduri suplimentare pentru a face față crizei mondiale a securității alimentare în țările partenere cele mai vulnerabile din Africa, Caraibe și Pacific.

În plus, președintele a anunțat o nouă contribuție de 45 de milioane EUR pe o perioadă de șase ani pentru a sprijini sănătatea și drepturile sexuale și reproductive – și drepturile femeilor – la nivel mondial.

De asemenea, a anunțat că dublarea finanțării Comisiei pentru biodiversitatea globală va duce la investiții de 7 miliarde de euro pentru protejarea biodiversității în întreaga lume. În plus, acesta a anunțat că Uniunea Europeană pregătește parteneriate forestiere cu cinci țări – Uganda, Zambia, Congo, Mongolia și Guyana.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședintele Comisiei Europene: UE ar putea decide ca fiecare stat membru să aibă un ritm individual de reducere a datoriei

Published

on

© European Union, 2021

Toate economiile din UE trec printr-o perioadă extrem de solicitantă, iar presiunile vin din mai multe părți: inflația record și problemele legate de aprovizionarea cu energie, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, potrivit comunicatului oficial.

„Acestea frânează creșterea economică și restrâng marja de manevră politică. Prin urmare, este important să trecem prin această perioadă dificilă cu ajutorul unor politici corecte și în mod coordonat. Anul viitor, politica fiscală trebuie să fie prudentă. Aceasta trebuie să acorde prioritate sustenabilității fiscale și să fie în concordanță cu sarcina BCE de a reduce inflația”, a subliniat acesta. 

De asemenea, vicepreședintele Comisiei Europene a precizat că  măsurile de sprijin trebuie să fie bine direcționate și temporare, acest lucru fiind important pentru a limita impactul bugetar, având în vedere „amploarea mare a șocului”.

După reuniunea de la Praga a miniştrilor de finanţe ai UE, Dombrovskis a declarat că principalul obiectiv al reglementărilor va rămâne garantarea nivelului sustenabil al datoriei publice.

„Astfel, vor fi necesare ajustări fiscale, reforme şi investiţii. Toate aceste trei elemente ar trebui să fie combinate, astfel încât să se ajungă la o reducere sustenabilă, realistă şi graduală a nivelului datoriei publice”, a explicat oficialul UE, indicând că probabil va fi acordată o atenţie mai mare investiţiilor guvernamentale, scrie Agerpres.

Potrivit acestuia, având în vedere nivelurile divergente de îndatorare din statele membre, nu poate exista o abordare unică pentru toți.

Valdis Dombrovskis a precizat că Executivul european va prezenta în a doua jumătate a lunii octombrie modificările propuse la reglementările fiscale ale UE, care vor oferi probabil ţărilor un ritm individual de reducere a datoriei.

Reglementările fiscale ale UE prevăd protejarea valorii euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale. Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

„Așa cum am spus, trecem printr-o perioadă solicitantă și dificilă. Oamenii și întreprinderile au nevoie de încredere în stabilitatea economică a Europei. În același timp, avem nevoie de norme comune clare pentru a oferi întreprinderilor din UE certitudinea juridică de care au nevoie pentru a prospera, a investi și a lua deciziile strategice corecte într-un mediu stabil”, a continuat Valdis Dombrovskis.

În prezent, nivelul datoriilor în ţările blocului comunitar se situează de la aproximativ 185% din PIB în Grecia şi aproximativ 150% din PIB în Italia, la doar 18,1% din PIB în Estonia şi 24,4% din PIB în Luxemburg.

„Ţinând cont de nivelul diferit al datoriei în rândul statelor membre UE, nu poate exista o abordare unică. Trebuie să existe mai mult spaţiu de manevră pentru ţările membre, dar în cadrul unui set comun de reglementări”, a afirmat Dombrovskis.

Este o schimbare semnificativă faţă de actualele reglementări fiscale din UE, analiştii apreciind că actualele reglementări privind reducerea datoriilor nu sunt fezabile pentru guvernele cu un grad de îndatorare ridicat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la noul cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a lansat o consultare publică online cu privire la viitoarea propunere legislativă privind un nou cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor și planuri strategice, astfel cum se prevede în Strategia UE privind pădurile pentru 2030, informează comunicatul oficial.

Scopul este de a dezvolta un cadru de observare a pădurilor la nivelul UE pentru a oferi acces liber la informații detaliate, exacte, periodice și oportune privind starea și gestionarea pădurilor din UE.

„Pădurile noastre sunt supuse unei presiuni uriașe. Am fost cu toții martori la incendiile din această vară și, pe lângă schimbările climatice, pădurile suferă din cauza pierderii biodiversității, a creșterii utilizării terenurilor, a dăunătorilor și a intensificării exploatării forestiere. Cu toate acestea, ele joacă, de asemenea, un rol-cheie în răspunsul la aceste provocări. Această nouă inițiativă privind monitorizarea pădurilor și planurile strategice va asigura disponibilitatea în timp util a unor informații exacte privind pădurile UE, astfel încât factorii de decizie politică, silvicultorii și administratorii de terenuri să poată lua măsuri rapide și decisive ca răspuns la noile presiuni asupra pădurilor”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Pe lângă îmbunătățirea monitorizării pădurilor, informațiile colectate prin observarea pădurilor vor conduce la luarea de decizii mai bine fundamentate pe date privind pădurile.

 Această inițiativă va contribui, de asemenea, la crearea unei Europe adaptate la era digitală, deoarece va da posibilitatea oamenilor, întreprinderilor și administrațiilor să se adapteze, oferind acces la date armonizate privind pădurile și utilizând mai bine tehnologiile digitale.

Acordul european pentru un mediu verde invită la acțiuni de îmbunătățire a cantității și calității pădurilor din Uniunea Europeană, astfel încât UE să își poată atinge obiectivul de neutralitate climatică și de creare a unui mediu sănătos. Noua Strategie forestieră a UE pentru 2030 a stabilit viziunea pentru împădurirea, conservarea și restaurarea eficientă a pădurilor în Europa.

Toate părțile interesate sunt invitate să își împărtășească opiniile în cadrul consultării publice online care se desfășoară până la 17 noiembrie.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA14 mins ago

România, Franța, Spania și alte 12 țări UE cer o plafonare a prețului la gaze naturale pentru a ține în frâu inflația. Comisia Europeană: Implică riscuri pentru securitatea energetică

INTERNAȚIONAL19 mins ago

Statele Unite asigură că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”

CONSILIUL UE35 mins ago

UE nu va recunoaște niciodată “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei în Ucraina: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar

INTERNAȚIONAL35 mins ago

Zelenski a discutat problema ”referendumurilor rușinoase” cu premierii Canadei, Marii Britanii și cancelarul german

ENERGIE52 mins ago

Bogdan Aurescu a discutat cu subsecretarul de stat al SUA Jose Fernandez despre proiecte bilaterale în domeniul cooperării economice și al energiei

NATO54 mins ago

Mircea Geoană încurajează administrațiile de la București și Washington să vadă România ca pe o “oportunitate multi-regională” de investiții

COMUNICATE DE PRESĂ1 hour ago

O delegaţie a SNSPA s-a întâlnit cu preşedintele Biden Institute

INTERNAȚIONAL13 hours ago

De la începutul invaziei ruse, SUA au acordat Ucrainei un ajutor militar de 16,2 miliarde de dolari: Noul sprijin de 1,1 miliarde include 18 sisteme HIMARS

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis felicită societatea civilă pentru mobilizarea exemplară în pandemie și în criza războiului din Ucraina: România este un stat puternic pentru că are o societate civilă puternică!

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Nu acceptăm referendumuri false și nici anexări în Ucraina. Vom face “Kremlinul să plătească”

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending