După obținerea tancurilor de asalt, președintele ucrainean Volodimir Zelenski face un nou apel pentru ajutor militar sporit din partea Occidentului pe partea de avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune, relatează vineri DPA și EFE, preluat de Agerpres.

În discursul său obișnuit de joi seara, liderul de la Kiev a mulțumit liderilor occidentali pentru trimiterea de tancuri în sprijinul luptei împotriva Rusiei,  insistând ca acestea să fie livrate rapid. El a îndemnat, de asemenea, Occidentul să trimită rachete cu rază lungă de acțiune și avioane de luptă.

„Agresiunea rusă poate fi oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu înţelege altfel. Doar armele neutralizează teroriştii”, a afirmat Zelenski ieri, când Ucraina a fost vizată de un nou val de atacuri cu rachete şi drone kamikaze.

„Fiecare rachetă rusească împotriva oraşelor noastre, fiecare dronă iraniană utilizată de către terorişti este un argument în favoarea furnizării de mai multe arme”, a insistat preşedintele ucrainean, a cărui armată se află sub presiunea trupelor ruse în estul şi sudul ţării.

Comentariile sale au venit după ce SUA și Germania au anunțat că vor trimite tancuri Abrams și Leopard în Ucraina.

Rusia a condamnat anunțul ca fiind o „provocare flagrantă” și a declarat că orice tancuri furnizate vor fi distruse.

Tancurile vor „arde ca toate celelalte”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin. „Sunt doar foarte scumpe”.

Zelenski a mai declarat că i-a transmis secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, că „trebuie să se facă progrese în alte aspecte ale cooperării noastre în domeniul apărării” – Ucraina căutând să obțină livrări de rachete cu rază lungă de acțiune și artilerie.

El a făcut presiuni nu numai pentru o livrare rapidă a tancurilor occidentale, ci și pentru un număr semnificativ de tancuri: „Trebuie să formăm o astfel de forță de tancuri, o astfel de forță a libertății încât, după ce va lovi, tirania nu se va mai ridica niciodată”.

În timp ce președintele ucrainean se va concentra acum pe dotarea forțelor aeriene ucrainene cu avioane de luptă mai avansate din punct de vedere tehnologic după asigurarea tancurilor grele, multe guverne occidentale se opun în continuare unei astfel de acțiuni – temându-se că aeronavele ar putea fi folosite pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.

De altfel, discursul său de miercuri în fața Bundestagului de la Berlin, în care a prezentat detaliile planului privind livrarea de tancuri, cancelarul german Olaf Scholz a insistat că nu vor exista „livrări de avioane de luptă către Ucraina”.

Președintele american Joe Biden a anunțat miercuri că SUA vor trimite 31 de tancuri de luptă M1 Abrams în Ucraina.

Decizia de a livra tancurile a fost anunțată la câteva ore după ce Germania a declarat că va trimite 14 dintre tancurile sale Leopard 2 pe câmpul de luptă ucrainean.

De asemenea, Berlinul a deschis calea pentru ca și alte țări europene să doneze tancuri de fabricație germană din propriile stocuri.

Ucraina a făcut luni de zile presiuni asupra aliaților occidentali pentru a trimite echipamentul, Kievul salutând cele două anunțuri paralele ca pe un punct de cotitură care va permite armatei sale să își recapete elanul și să recupereze teritoriul ocupat la aproape un an de la invadarea de către Moscova. De asemenea, a declarat că tancurile ar putea ajuta la descurajarea unei potențiale ofensive rusești în primăvară.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut joi o întrevedere bilaterală cu ministrul federal pentru afaceri europene și internaționale al Republicii Austria, Alexander Schallenberg, în marja participării la lucrările Forumului Economic Mondial de la Davos, discuțiile dintre cei doi miniștri vizând subiectul aderării României la spaţiul Schengen, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. În ceea ce privește decizia anunțată de președintele Klaus Iohannis în urma discuției cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, de revenire la post a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat omologului austriac faptul că această decizie reflectă, în primul rând, dorința României de a debloca situația curentă, de a avansa pe calea identificării unor soluții constructive și de facilitare a unui dialog dinamic, prin toate canalele disponibile.

Discuțiile s-au înscris în continuarea contactelor anterioare, anume discuția telefonică din 9 decembrie 2022 şi discuțiile bilaterale din marja reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 12 decembrie 2022 pe care ministrul Bogdan Aurescu le-a avut cu omologul său austriac ca urmare a exprimării veto-ului austriac în cadrul reuniunii Consiliului JAI din 8 decembrie 2022.

Ministrul Bogdan Aurescu a adresat omologului austriac apelul părţii române la o atitudine constructivă de cooperare, de reconsiderare a poziției adoptate anterior și de avansare pe calea angajamentului spre dialog și deschidere din partea Austriei pentru identificarea, în perioada următoare, de soluţii pentru depășirea situației de blocaj determinate de poziția nefondată a Austriei.

Detailed talk today in #Davos with @a_schallenberg: RO🇷🇴 is fully open to constructive dialogue for a solution to join #Schengen. RO preparedness to join is beyond doubt. Our accession makes EU&AT’s security stronger. A constructive approach is needed, as well as a clear roadmap. pic.twitter.com/wW673T27Dr

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 19, 2023

Demnitarul român a făcut referire, în context, la faptul că așteptarea României privind aderarea la Schengen este considerată legitimă și deplin justificată de către toți ceilalți parteneri europeni, precum și de către instituțiile europene, care au recunoscut eforturile și progresele realizate de România, pe toate planurile, gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen fiind confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022. 

Bogdan Aurescu a asigurat că România va continua să fie o parte a soluției pentru consolidarea securității și protejarea eficientă a frontierei externe a Uniunii Europene, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni. De asemenea, a subliniat că aderarea României este în avantajul Austriei: cu cât frontiera externă a UE – în cazul de față a României – este mai departe de frontierele Austriei, cu atât aceste frontiere sunt mai sigure și mai protejate.

În același timp, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că România își menține deschiderea față de preocupările părții austriece legate de creșterea migrației ilegale, sens în care reiterează abordarea constructivă privind susținerea adoptării și implementării, la nivel european, a unor măsuri concrete de combatere a acestui fenomen și de întărire a frontierelor externe ale Uniunii, deși partea română respinge conexiunea artificială între aderarea la Schengen și evoluțiile la nivel european în materie de combatere a migrației ilegale, nefiind pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest și nici sursă de mișcări secundare înspre Austria, după cum o arată în continuare foarte clar statisticile Frontex și ale altor agenții relevante.

Ministrul român de externe a comunicat omologului austriac dinamica foarte bună a cooperării cu preşedinţia suedeză a Consiliului UE, care a confirmat sprijinul activ pentru avansarea rapidă a acestui dosar, inclusiv în contextul declaraţiilor recente ale prim-ministrului suedez în plenul Parlamentului European, cu ocazia prezentării priorităților președinției, respectiv al asigurărilor ministrului suedez de externe, în discuțiile cu ministrul Aurescu din 11 ianuarie, când acesta a subliniat caracterul prioritar acordat aderării României de către președinția suedeză și faptul că aceasta va iniția în perioada care urmează un proces de consultări cu toți actorii implicați.

Bogdan Aurescu a evocat necesitatea restabilirii atmosferei de încredere în relația româno-austriacă în contextul impactului negativ pe care decizia Austriei de a respinge, prin vot, aderarea României la Schengen îl generează asupra relațiilor bilaterale.

Ministrul Bogdan Aurescu a luat notă de disponibilitatea exprimată de ministrul Alexander Schallenberg de a se implica în promovarea unei abordări constructive, de deschidere, în beneficiul relației bilaterale și al cooperării în plan european între România și Austria. De asemenea, a luat notă de poziția omologului austriac ca ministerele de interne din cele două țări să continue a fi implicate în principal pe dosar, iar ministerele de externe să faciliteze dialogul. Ministrul austriac a exprimat, de principiu, cu titlu preliminar, deschiderea pentru un plan de lucru care să vizeze tematica discutată. 

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu l-a informat pe ministrul Alexander Schallenberg  asupra demersurilor în curs ale părții române pentru promovarea, în continuare, a obiectivului aderării României la spaţiul de liberă circulaţie, sens în care a menţionat convorbirile recente avute cu o serie de omologi europeni și reconfirmarea de către aceștia a sprijinului ferm pentru o decizie pozitivă în cel mai scurt timp.

MAE reamintește în acest sens că recent ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și Klaus Iohannis a discutat cu președintele Austriei, la inițiativa părții austriece. Șeful statului a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului Emil Hurezeanu în semn de deschidere pentru a găsi soluții privind aderarea României la Schengen

În ceea ce privește decizia anunțată de președintele Klaus Iohannis în urma discuției cu președintele Austriei, Alexander van der Bellen, de revenire la post a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat omologului austriac faptul că această decizie reflectă, în primul rând, dorința României de a debloca situația curentă, de a avansa pe calea identificării unor soluții constructive și de facilitare a unui dialog dinamic, prin toate canalele disponibile.

“Conform normelor dreptului diplomatic, un ambasador este acreditat pe lângă șeful statului țării gazdă, în acest caz președintele Van der Bellen. În acest context, este de reamintit că președintele Van der Bellen a declarat public după votul din Consiliul JAI că regretă profund decizia guvernului austriac de blocare a aderării României, care nu este de natură să contribuie la soluționarea problemelor legate de migrație, acestea neputând fi rezolvate decât prin demersuri comune la nivel european, și că speră că o soluție prin dialog va fi curând posibilă”, transmite MAE.

După cum este cunoscut, ambasadorul României în Republica Austria a fost chemat în țară pentru consultări, la data de 9 decembrie 2022, decizia părții române fiind, potrivit cutumelor diplomatice, un gest politic de exprimare a dezacordului ferm cu conduita Austriei. Revenirea ambasadorului este o deschidere suplimentară a României pentru cooperarea și utilizarea tuturor canalelor disponibile pentru atingerea obiectivului prioritar de aderare la Schengen cât mai curând posibil, conchide sursa citată.

Liderii Uniunii Europene solicită miniștrilor să finalizeze ”lucrările cu privire la consolidarea solidarității printr-o bună coordonare a achizițiilor de gaze, în special prin platforma energetică a UE, prin schimburi transfrontaliere de gaze și prin indici de referință ai prețurilor fiabili”.

Reuniți la Bruxelles în ultimul summit din acest an, șefii de stat sau de guvern au subliniat în concluziile adoptate la finalul întâlnirii nevoia accelerării ”instituirii unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari” la energie.

Făcând trimitere la următoarele sezoane de constituire de stocuri și de încălzire, Consiliul European a subliniat importanța consolidării coordonării. În mod concret, ”ar trebui să se continue lucrările cu privire la următoarele componente”, au listat liderii UE o serie de orientări:

• operaționalizarea rapidă a agregării cererii de gaze și a mecanismului de achiziționare în comun prin intermediul Platformei energetice a UE, precum și accelerarea discuțiilor cu parteneri fiabili pentru a asigura aprovizionarea cu gaze în vederea iernii 2023/2024, cu perspectiva încheierii de contracte pe termen lung;
•  constituirea eficientă de stocuri în instalațiile de înmagazinare și monitorizarea atentă a traiectoriilor de constituire de stocuri;
•  monitorizarea atentă a obiectivelor de reducere a cererii de gaze;
• pregătirea timpurie a planurilor de contingență pentru iarna 2023/2024.

”Consiliul European reiterează importanța intensificării investițiilor în inovare, infrastructură și interconexiuni, stocare, energia din surse regenerabile, precum și în proiecte privind eficiența energetică, pentru a elimina treptat dependența Uniunii de combustibilii fosili din Rusia, a accelera tranziția verde și a asigura securitatea aprovizionării”, mai este menționat în concluzii.

Mai mult, șefii de stat sau de guvern ” așteaptă cu interes propunerea și evaluarea impactului privind reforma structurală a pieței energiei electrice din UE, inclusiv privind efectul prețurilor gazelor asupra prețurilor electricității, prin care aceasta să devină pe deplin pregătită pentru un sistem energetic decarbonizat și prin care să se faciliteze recurgerea la energie din surse regenerabile, care urmează să fie prezentate de Comisie la începutul anului 2023”.

Pentru a oferi un răspuns la impactul prețurilor ridicate la energie , Consiliul a invitat Comisia ”să efectueze o analiză și să prezinte propuneri până la sfârșitul lunii ianuarie 2023 în vederea mobilizării tuturor instrumentelor naționale și ale UE relevante, precum și a îmbunătățirii condițiilor-cadru pentru investiții, inclusiv prin proceduri administrative simplificate”.

La finalul lunii noiembrie, Comisia Europeană a propus plafonarea prețului gazelor naturale începând cu 1 ianuarie 2023 pentru a proteja întreprinderile și gospodăriile din UE de episoadele de creștere excesivă.

Decizia a ajuns pe masa miniștrilor de resort, doar că aceștia nu au reușit până în prezent să obțină consensul astfel încât decizia să intre în vigoare la termenul recomandat de executivul european.