Comisia Europeană a deschis proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva României și Greciei pentru netranspunerea Directivei de modificare privind eficiența energetică [Directiva (UE) 2018/2002] în ordinea juridică națională.

Această directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice, având un obiectiv obligatoriu pentru UE pentru anul 2030 de cel puțin 32,5 %.

Statele membre trebuiau să pună în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 25 octombrie 2020 cel târziu. Nici Grecia și nici România nu au informat Comisia Europeană cu privire la dispozițiile adoptate pentru transpunerea directivei.

Ca urmare, în noiembrie 2020 a fost trimisă o scrisoare de punere în întârziere ambelor state membre, iar avizele motivate sunt trimise în prezent, având în vedere că nicio măsură de transpunere nu a fost comunicată Comisiei. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Comisia Europeană a propus în urmă cu o săptămână mai multe modificări la directiva privind eficiența  eficienţa energetică a clădirilor, care vor fi discutate pe 14 decembrie, a anunţat Gaspard Demur, team leader în cadrul DG Energy, Comisia Europeană, în cadrul Forumului ”România Eficientă – Clădirile în contextul Fit for 55.”

Astfel, Comisia Europeană a propus o nouă ţintă de creştere a eficienţei energetice cu 9% până în 2030.

Strategia privind valul de renovări ale clădirilor, prezentată de Comisia Europeană la mijlocul lunii octombrie a anului trecut, contribuie astfel la atingerea neutralității climatice, stimulând, în egală măsură, redresarea economică și reducerea sărăciei energetice.

Numărul studentelor și al absolventelor la nivel de licență, masterat și doctorat a crescut constant în ultimii ani, dar cu toate acestea, femeile sunt încă subreprezentate în carierele din domeniul cercetării și inovării, potrivit principalelor constatări ale raportului „She Figures” 2021 al Comisiei Europene, informează un comunicat de presă. 

Raportul „She Figures” monitorizează începând din 2003 nivelul progreselor înregistrate în direcția egalității de gen în cercetare și inovare, în Uniunea Europeană și în afara acesteia.

Publicația „She Figures” 2021 subliniază că, în medie, la nivel de licență și masterat, ponderea studentelor o depășește pe cea a studenților (54 %), același lucru fiind valabil și în cazul absolventelor (59 %), în timp ce la nivel de doctorat există aproape un echilibru de gen (48 %). Cu toate acestea, disparitățile dintre domeniile de studiu persistă. De exemplu, femeile reprezintă în continuare mai puțin de un sfert din absolvenții de doctorat în domeniul TIC (22 %), în timp ce ele reprezintă 60 % sau mai mult în domeniul sănătății și asistenței sociale (60 %) și al educației (67 %).

Totuși, în România, procentul femeilor în domeniul TIC a fost echilibrat din punct de vedere al genului  (52,8%), înregistrându-se astfel o creștere de aproximativ 18 puncte procentuale față de anul 2015.

În plus, femeile reprezintă doar aproximativ o treime din cercetători (33 %). La cel mai înalt nivel al mediului academic, femeile rămân subreprezentate, ocupând aproximativ un sfert din posturile de profesor universitar (26 %). De asemenea, este mai puțin probabil ca ele să fie angajate ca oameni de știință și ingineri (41 %), iar în rândul profesioniștilor independenți din domeniul științei și ingineriei și al TIC ele sunt, din nou, subreprezentate (25 %).

În rândul statelor membre UE și al țărilor asociate, științele naturale, matematica și statistica, ingineria, construcțiile, precum și sănătatea au fost cele mai frecvente opțiuni de studiu în rândul doctoranzilor. În toate țările, cu excepția Ciprului, Austriei, Poloniei și României, cel puțin unul dintre aceste trei domenii a fost cel mai popular în rândul femeilor și al bărbaților absolvenți de doctorat.

La nivelul tuturor țărilor, cele mai ridicate rate ale șomajului pentru femeile cu studii superioare au fost observate în Turcia (17,1%), Bosnia și Herțegovina (14,9%) și Grecia (14,5%), în timp ce cele mai scăzute rate au fost constatate în Cehia (0,7%), Germania (1%), Ungaria (1,2%) și România (1,2%).

Reamintim că România a obținut 54.5 puncte la Indexul egalității de gen, publicat pe 28 octombrie de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), situându-se astfel pe locul 25 în Uniunea Europeană, la capătul clasamentului, alături de Ungaria (53.4 puncte) și Grecia (52.6). 

Mai mult, raportul arată că, în 2019, femeile reprezentau mai puțin de jumătate dintre directorii instituțiilor în toate statele membre.  Țările cu cel mai mare procent al femeilor în funcții de conducere au fost Letonia (44,4 %), Suedia (41,7 %), Islanda (40,0 %), Lituania (39,0%) și Belgia (37,0%). În 2019, cele mai mici procente în ceea ce privește femeile în funcțiile de conducere au fost înregistrate în Cipru (9,1%), România (11,1%), Franța (12,1%), Grecia (16,0%), Cehia și Ungaria (17,2% fiecare).

„Cel mai recent raport «She Figures» subliniază faptul că economia, laboratoarele și mediul academic din Europa depind deja de femei. Raportul arată însă și faptul că trebuie să ne continuăm eforturile pentru a promova egalitatea de gen, în special pentru a inspira fetele să aleagă o carieră în domeniul STIM. Fără îndoială, Europa are nevoie de creativitatea și potențialul antreprenorial al femeilor pentru a contura un viitor mai sustenabil, mai verde și mai digital”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Citiți și: Primul raport al Comisiei Europene privind egalitatea de gen: Femeile din nordul Europei au cele mai multe realizări, în timp ce femeile din România și Grecia sunt cele mai dezavantajate

„She Figures” este un studiu trienal care monitorizează egalitatea de gen în cercetare și inovare (C&I). Publicat pentru prima dată în 2003, el urmărește parcursul cercetătorilor femei și bărbați, începând din etapa studiului și a absolvirii, analizând apoi participarea lor pe piața muncii în calitate de cercetători și condițiile lor de muncă, avansarea în carieră și participarea la funcții de decizie, precum și rezultatele obținute la nivel de C&I (inclusiv calitatea de inventator). Corespondenții statistici din statele membre ale UE și din țările asociate contribuie la colectarea datelor.

O serie de politici și programe de finanțare ale UE vizează promovarea egalității de gen în cercetare și inovare. În Comunicarea Comisiei din 2020 privind un nou Spațiu european de cercetare s-a reînnoit angajamentul față de egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen în cercetare prin extinderea priorităților și inițiativelor existente.

În plus, Orizont Europa a consolidat sprijinul pentru egalitatea de gen în cercetare și inovare, prin:

• un nou criteriu de eligibilitate pentru finanțarea programului Orizont Europa, întrucât organismele publice, organizațiile de cercetare și instituțiile de învățământ superior trebuie să dispună de un plan privind egalitatea de gen;
• integrarea unei dimensiuni de gen în conținutul cercetării și inovării ca cerință implicită pentru întregul program;
• finanțarea acțiunilor de sprijinire a elaborării de planuri privind egalitatea de gen în statele membre ale UE și în țările asociate și punerea în aplicare a agendei politice a Spațiului european de cercetare;
• măsuri și activități de promovare a egalității de gen în cadrul Consiliului European pentru Inovare și
• încurajarea puternică a echilibrului de gen în echipele de cercetare.

Institutul European de Inovare & Tehnologie a lansat marți, 26 octombrie, un nou parteneriat pentru inovare, sub forma unei comunități a cunoașterii și inovării, pentru a sprijini competitivitatea și creșterea sectoarelor și industriilor culturale și creative din Europa, informează un comunicat. Noul parteneriat va contribui la accelerarea redresării acestor sectoare și la deblocarea oportunităților economice neexploatate în domeniile arhitectură, patrimoniu cultural, design, modă, film, muzică, editură, arta spectacolului și jocuri video.

Comunitățile cunoașterii și inovării coordonate de EIT pot dura 15 ani. O finanțare din partea UE în valoare de aproximativ 300 de milioane EUR în cadrul programului Orizont Europa este disponibilă pentru două noi comunități de cunoaștere și inovare care urmează să fie lansate în cursul actualei perioade de finanțare, 021 – 2027, cu posibilitatea de a atrage mai multe fonduri din sectorul public șiprivat. Prima, comunitatea cunoașterii și inovării pentru sectoarele și industriile culturale și creative, este pe cale să devină o realitate.

„Cultura este sufletul Europei. Industriile culturale și creative europene au capacitatea de a îmbunătăți viața, de a transforma comunitățile, de a genera locuri de muncă și creștere economică și de a crea efecte de amplificare în alte sectoare, asigurând faptul că Europa devine motorul inovării la nivel mondial. Ambiția noastră este într-adevăr de a pune bazele unui ecosistem european de inovare bazat pe cultură și creativitate. Acest nou parteneriat EIT va contribui la realizarea acestei ambiții. El va sprijini și creativitatea în întreaga Europă și va transforma competențele și cunoștințele în inovații de vârf”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Cererea de propuneri de astăzi marchează începutul celei de-a 9-a comunități EIT, intitulată „Cultură și creativitate”, care se estimează că va începe să activeze în vara anului 2022. Prin cererile sale de propuneri, EIT invită toți partenerii implicați direct sau indirect în aceste sectoare, și anume întreprinderile, învățământul superior, organizațiile de cercetare, ONG-urile, orașele și regiunile, să își prezinte viziunile și proiectele de stimulare a inovării și a dezvoltării sustenabile în sectoarele culturale și creative.

Termenul pentru depunerea candidaturilor este 24 martie 2022, iar EIT va găzdui online o serie de seminare informative pe tot parcursul lunii noiembrie pentru ca părțile interesate să afle mai multe despre cererea de propuneri. Partenerii selectați vor fi anunțați în iunie 2022.

Noua comunitate EIT a culturii și creativității va forma viitorii antreprenori din domeniu prin programe de educație antreprenorială, va energiza întreprinderile sale de vârf prin servicii de înființare și accelerare a dezvoltării lor și va furniza produse și servicii inovatoare. Noua comunitate urmărește, în plus, să stimuleze integrarea sectoarelor culturale și creative în strategiile de dezvoltare regională și locală.

Prin modelul său de operare, care cuprinde întregul parcurs al inovării, de la student la antreprenor, de la idee la produs, precum și de la laborator la piață, EIT a format peste 100 000 de studenți, a lansat 1 400 de produse pe piață și a sprijinit 3 800 de noi întreprinderi care au început să atragă fonduri externe în valoare de 3,9 miliarde EUR de la lansarea sa în 2008.