Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încheiat o săptămână de discuții intense cu liderii mondiali și partenerii internaționali în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York cu o serie de angajamente pentru a aborda actuala criză alimentară, agravată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, criza climatică și ecologică urgentă și pentru a îmbunătăți sănătatea la nivel mondial.

Luând cuvântul la Festivalul Global Citizen de la New York, președinta von der Leyen a reiterat angajamentul UE de a-i ajuta pe partenerii cei mai vulnerabili să facă față consecințelor sociale și economice ale acțiunilor ilegale ale Rusiei și de a stimula investițiile durabile în cadrul strategiei Global Gateway a UE.

„Echipa Europa răspunde la apelul cetățenilor de a aborda problema securității alimentare, de a avea grijă de sănătatea noastră și de sănătatea planetei noastre. După ce ne-am unit forțele pentru a lupta împotriva pandemiei, acum trebuie să ne unim pentru a pune capăt altor boli mortale, pentru a combate sărăcia și pentru a obține echitatea. Iar Europa își va juca, de asemenea, rolul în tranziția ecologică globală. Înainte de COP15 din decembrie, confirmăm o investiție fără precedent în sprijinul partenerilor noștri. Fac apel la toți donatorii internaționali să fie la înălțimea ambiției noastre în ceea ce privește biodiversitatea”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Trebuie să ne unim pentru a repune pe calea cea bună Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. După cum s-a anunțat în cadrul Summitului “Transformarea educației” din această săptămână, UE și-a mărit semnificativ investițiile în educație – acceleratorul progreselor în ceea ce privește toate ODD-urile. Prin aceste noi anunțuri de astăzi, facem apel la comunitatea internațională să ni se alăture pentru a investi mai mult, mai echitabil și mai eficient în oameni și pe planetă”, a declarat comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen.

Astfel, șefa Comisiei Europene a promis 715 milioane de euro pentru Fondul Mondial de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, ceea ce ridică contribuția totală a Echipei Europa (UE și statele membre) la peste 4,3 miliarde de euro. Aceasta a anunțat, de asemenea, alocarea a 600 de milioane de euro reprezentând fonduri suplimentare pentru a face față crizei mondiale a securității alimentare în țările partenere cele mai vulnerabile din Africa, Caraibe și Pacific.

În plus, președintele a anunțat o nouă contribuție de 45 de milioane EUR pe o perioadă de șase ani pentru a sprijini sănătatea și drepturile sexuale și reproductive – și drepturile femeilor – la nivel mondial.

De asemenea, a anunțat că dublarea finanțării Comisiei pentru biodiversitatea globală va duce la investiții de 7 miliarde de euro pentru protejarea biodiversității în întreaga lume. În plus, acesta a anunțat că Uniunea Europeană pregătește parteneriate forestiere cu cinci țări – Uganda, Zambia, Congo, Mongolia și Guyana.

Toate economiile din UE trec printr-o perioadă extrem de solicitantă, iar presiunile vin din mai multe părți: inflația record și problemele legate de aprovizionarea cu energie, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, potrivit comunicatului oficial.

„Acestea frânează creșterea economică și restrâng marja de manevră politică. Prin urmare, este important să trecem prin această perioadă dificilă cu ajutorul unor politici corecte și în mod coordonat. Anul viitor, politica fiscală trebuie să fie prudentă. Aceasta trebuie să acorde prioritate sustenabilității fiscale și să fie în concordanță cu sarcina BCE de a reduce inflația”, a subliniat acesta. 

De asemenea, vicepreședintele Comisiei Europene a precizat că  măsurile de sprijin trebuie să fie bine direcționate și temporare, acest lucru fiind important pentru a limita impactul bugetar, având în vedere „amploarea mare a șocului”.

După reuniunea de la Praga a miniştrilor de finanţe ai UE, Dombrovskis a declarat că principalul obiectiv al reglementărilor va rămâne garantarea nivelului sustenabil al datoriei publice.

„Astfel, vor fi necesare ajustări fiscale, reforme şi investiţii. Toate aceste trei elemente ar trebui să fie combinate, astfel încât să se ajungă la o reducere sustenabilă, realistă şi graduală a nivelului datoriei publice”, a explicat oficialul UE, indicând că probabil va fi acordată o atenţie mai mare investiţiilor guvernamentale, scrie Agerpres.

Potrivit acestuia, având în vedere nivelurile divergente de îndatorare din statele membre, nu poate exista o abordare unică pentru toți.

Valdis Dombrovskis a precizat că Executivul european va prezenta în a doua jumătate a lunii octombrie modificările propuse la reglementările fiscale ale UE, care vor oferi probabil ţărilor un ritm individual de reducere a datoriei.

Reglementările fiscale ale UE prevăd protejarea valorii euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale. Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

„Așa cum am spus, trecem printr-o perioadă solicitantă și dificilă. Oamenii și întreprinderile au nevoie de încredere în stabilitatea economică a Europei. În același timp, avem nevoie de norme comune clare pentru a oferi întreprinderilor din UE certitudinea juridică de care au nevoie pentru a prospera, a investi și a lua deciziile strategice corecte într-un mediu stabil”, a continuat Valdis Dombrovskis.

În prezent, nivelul datoriilor în ţările blocului comunitar se situează de la aproximativ 185% din PIB în Grecia şi aproximativ 150% din PIB în Italia, la doar 18,1% din PIB în Estonia şi 24,4% din PIB în Luxemburg.

„Ţinând cont de nivelul diferit al datoriei în rândul statelor membre UE, nu poate exista o abordare unică. Trebuie să existe mai mult spaţiu de manevră pentru ţările membre, dar în cadrul unui set comun de reglementări”, a afirmat Dombrovskis.

Este o schimbare semnificativă faţă de actualele reglementări fiscale din UE, analiştii apreciind că actualele reglementări privind reducerea datoriilor nu sunt fezabile pentru guvernele cu un grad de îndatorare ridicat.

Comisia Europeană a lansat o consultare publică online cu privire la viitoarea propunere legislativă privind un nou cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor și planuri strategice, astfel cum se prevede în Strategia UE privind pădurile pentru 2030, informează comunicatul oficial.

Scopul este de a dezvolta un cadru de observare a pădurilor la nivelul UE pentru a oferi acces liber la informații detaliate, exacte, periodice și oportune privind starea și gestionarea pădurilor din UE.

„Pădurile noastre sunt supuse unei presiuni uriașe. Am fost cu toții martori la incendiile din această vară și, pe lângă schimbările climatice, pădurile suferă din cauza pierderii biodiversității, a creșterii utilizării terenurilor, a dăunătorilor și a intensificării exploatării forestiere. Cu toate acestea, ele joacă, de asemenea, un rol-cheie în răspunsul la aceste provocări. Această nouă inițiativă privind monitorizarea pădurilor și planurile strategice va asigura disponibilitatea în timp util a unor informații exacte privind pădurile UE, astfel încât factorii de decizie politică, silvicultorii și administratorii de terenuri să poată lua măsuri rapide și decisive ca răspuns la noile presiuni asupra pădurilor”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Pe lângă îmbunătățirea monitorizării pădurilor, informațiile colectate prin observarea pădurilor vor conduce la luarea de decizii mai bine fundamentate pe date privind pădurile.

 Această inițiativă va contribui, de asemenea, la crearea unei Europe adaptate la era digitală, deoarece va da posibilitatea oamenilor, întreprinderilor și administrațiilor să se adapteze, oferind acces la date armonizate privind pădurile și utilizând mai bine tehnologiile digitale.

Acordul european pentru un mediu verde invită la acțiuni de îmbunătățire a cantității și calității pădurilor din Uniunea Europeană, astfel încât UE să își poată atinge obiectivul de neutralitate climatică și de creare a unui mediu sănătos. Noua Strategie forestieră a UE pentru 2030 a stabilit viziunea pentru împădurirea, conservarea și restaurarea eficientă a pădurilor în Europa.

Toate părțile interesate sunt invitate să își împărtășească opiniile în cadrul consultării publice online care se desfășoară până la 17 noiembrie.