Connect with us

U.E.

Ziua Mondială a Ajutorului Umanitar: ”De sprijinul Europei beneficiază cetățeni din peste 80 de țări. Suntem mândri”

Published

on

© European Union, 2020

De Ziua Mondială a Ajutorului Umanitar, vicepreședintele Comisiei Europene Josep Borrell, împreună cu comisarul european pentru gestionarea crizelor Janez Lenarčič, au adus un omagiu tuturor lucrătorilor umanitari care salvează vieți și îi ajută pe cei mai puțin norocoși în perioade de criză în întreaga lume.

„Suntem mândri de implicarea Europei în domeniul ajutorului umanitar. De sprijinul nostru beneficiază cetățeni din peste 80 de țări, din Liban până în Sahel, din Afganistan până în Venezuela”, se arată în declarația comună.

De asemenea, cei doi oficiali au reamintit că Executivul European va sprijini finanțarea acordată de UE în domeniul ajutorului umanitar cu aproape 10 miliarde de euro în următorii 7 ani.

„Salutăm curajul și pasiunea lucrătorilor umanitari, fiind însă nevoiți să constatăm cu tristețe că, din 2019, 125 au fost uciși și 124 au fost răpiți. Salvarea unor vieți nu ar trebui să se facă niciodată cu prețul altor vieți”, este scris în declarația comună.

Potrivit celor doi oficiali europeni, „este esențial ca dreptul internațional umanitar să fie respectat pentru a-i proteja pe lucrătorii umanitari și pe civili.”

Totodată, cu ocazia acestei zile, UE solicită tuturor părților implicate în conflicte în întreaga lume să nu își aleagă drept țintă infrastructura civilă, inclusiv școli și spitale.

„Constatăm cu îngrijorare că, în prezent, nevoile umanitare sunt în creștere, fenomen accentuat și mai mult de pandemia de COVID-19. În acest context, Uniunea Europeană este pregătită să consolideze și să sporească și mai mult investițiile în domeniul ajutorului umanitar”, au mai adăugat aceștia.


Context

Ziua Mondială a Ajutorului Umanitar marchează comemorarea atacului cu bombă din 2003 asupra sediului ONU din Bagdad, Irak, când 22 de lucrători umanitari și-au pierdut viața.

Pandemia de COVID-19 a sporit numărul celor care au nevoie de asistență umanitară. În plus, civilii din zonele de conflict își pierd adesea viața sau sunt răniți în atacuri cu țintă precisă sau în atacuri fără discriminare. La începutul anului 2019, aproximativ 70,8 milioane de persoane au fost strămutate forțat din cauza conflictelor, a violenței și a încălcării drepturilor omului. Schimbările climatice agravează și mai mult vulnerabilitatea populației în cazul unor crize umanitare. În clasamentul celor mai grave crize alimentare, primele opt locuri sunt ocupate exclusiv de crize alimentare cauzate atât de conflicte, cât și de șocuri climatice.

În 2019, ajutorul umanitar acordat de UE a mobilizat aproape 2 miliarde EUR pentru operațiuni de ajutor umanitar în peste 80 de țări din întreaga lume. O parte semnificativă a acestor fonduri a contribuit la sprijinirea populațiilor afectate de conflicte din Siria și a refugiaților din țările și din regiunile învecinate.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel salută numirea lui Mark Gitenstein drept viitor ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

Published

on

© European Union 2021

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat miercuri numirea lui Mark Gitenstein în calitate de viitor ambasador al SUA la Uniunea Europeană, pe care a făcut-o marţi preşedintele american Joe Biden.

„Salut nominalizarea de către Joe Biden a lui Mark Gitenstein pentru a deveni Reprezentantul SUA pe lângă UE. Avem o agendă transatlantică și globală importantă pe care trebuie să o ducem mai departe. Avem nevoie de toată lumea pe punte și aștept cu nerăbdare să lucrez cu el atunci când va fi confirmat”, a scris Charles Michel pe contul de Twitter.

Citiți și: Joe Biden l-a nominalizat pe Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România, ca ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

Preşedintele SUA Joe Biden l-a nominalizat marţi pe Mark Gitenstein, un colaborator de lungă durată, în funcţia de ambasador la Uniunea Europeană, în timp ce administraţia sa încearcă să consolideze legăturile cu aliații europeni.

Mark H. Gitenstein a fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în România din 2009 până în data de 14 decembrie 2012. A fost nominalizat de președintele Barack Obama pe 11 iunie 2009 și a fost confirmat de Senatul SUA pe 8 iulie 2009. Și-a încheiat mandatul în decembrie 2012. În perioada mandatului său, Joe Biden a efectuat o vizită la București în calitate de vicepreședinte al SUA, în anul 2009.

Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

Anul trecut, după ce Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale în SUA, Mark Gitenstein a afirmat că noul președinte al SUA are o legătură strânsă cu România și că relațiile SUA-România se vor consolida în mandatul său la Casa Albă.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu atenționează din nou Guvernul: România începe cu cel puțin 6 luni mai târziu folosirea banilor prin PNRR

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

„România ratează ultimul tren privind aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vara aceasta. Suntem, în acest moment, cu câteva luni bune în urma altor state europene privind implementarea proiectelor de relansare economică”, atenționează deputatul european Corina Crețu la câteva zile după ce Consiliul UE a mai dat undă verde la încă patru Planuri Naționale de Redresare și Reziliență pentru Cipru, Slovenia, Croația și Lituania.

„Comisia Europeană a dat undă verde zilele acestea ultimelor PNRR-uri până la toamnă. În acest moment, două treimi din Statele Membre au aceste planuri aprobate – din păcate, nu și România! Cu toate acestea, în loc să găsească soluții, Guvernul de la București găsește scuze: ba că au trimis mai târziu PNRR-ul, ba că intră Comisia Europeană în vacanță”, a mai adăugat Corina Crețu.

Eurodeputatul român menționează că nu e vorba despre o competiție între țări: „Faptul că timpul trece în defavoarea noastră. Primii bani vor veni cel mai devreme la finalul acestui an, deci am pierdut cel puțin șase luni. Pentru că termenul de finalizare a implementării este același pentru toată lumea.”

De asemenea, Corin Crețu în calitate de Membră a Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT), a reușit extinderea termenelor de finalizare a proiectelor prin PNRR până în 2026, dar angajarea sumelor trebuie să se realizeze până în 2024: „Așadar, grav este că România începe cu cel puțin o jumătate de an mai târziu folosirea banilor prin PNRR. Și când ne amintim că în luna mai Guvernul folosea un ton atât de optimist privind PNRR-ul”, a conchis aceasta.

Reamintim că Premierul Florin Cîţu a afirmat, marţi, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană în jurul datei de 15 septembrie.

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.

România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Mai mulți eurodeputați condamnă Acordul SUA-Germania privind Nord Stream 2: Nu este un acord european

Published

on

© www.nord-stream2.com

Mai mulți deputați europeni din trei grupuri parlamentare diferite au semnat o declarație comuă prin care îndeamnă instituțiile europene să nu repete greșelile trecutului în relația cu Rusia, calificând acordul dintre SUA și Germania privind finalizarea Nord Stream 2, drept „neeuropean”.

„Acordul dintre SUA și Germania cu privire la Nord Stream 2 nu este un acord european, ci o încercare a celor două țări de a-și îmbunătăți relațiile bilaterale și de a schimba situația din foarte proastă în proastă. Facem apel la instituțiile UE să învețe din greșelile din trecut și din prezent privind relația cu Rusia și să mențină o politică cuprinzătoare bazată pe valori europene și nu pe acorduri de afaceri”, se arată în declarația postată de europarlamentarul Petras Auštrevičius pe Facebook.

Deputații europeni afirmă că Nord Stream 2 subminează securitatea Ucrainei, mai ales că Rusia continuă să provoace și să escaladeze tensiuni împotriva Ucrainei.

Comisia Europeană a declarat săptămâna trecută că gazoductul Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania „nu este de interes comun pentru UE”, dar va analiza acordul încheiat săptămâna aceasta între SUA și Germania.

SUA și Germania au emis miercuri o declarație comună prin care informează asupra acordului la care au ajuns pentru a-și rezolva disputa mai veche privind gazoductul Nord Stream 2, inclusiv cu promisiunea Berlinului de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova amenință securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Statele Unite și Germania sunt unite în hotărârea lor de a trage Rusia la răspundere pentru agresiunea și activitățile sale dăunătoare prin impunerea de costuri cu ajutorul sancțiunilor și al altor instrumente. Ne angajăm să lucrăm împreună prin intermediul noului Dialog la nivel înalt SUA-UE privind Rusia, precum și prin canale bilaterale, pentru a ne asigura că Statele Unite și UE sunt în continuare pregătite, inclusiv cu instrumente și mecanisme adecvate, să răspundă împreună la agresiunea și activitățile dăunătoare ale Rusiei, inclusiv la eforturile acesteia de a folosi energia ca armă. În cazul în care Rusia încearcă să utilizeze energia ca armă sau să comită noi acte de agresiune împotriva Ucrainei, Germania va lua măsuri la nivel național și va face presiuni pentru adoptarea de măsuri eficiente la nivel european, inclusiv sancțiuni, pentru a limita capacitățile de export ale Rusiei către Europa în sectorul energetic, inclusiv în sectorul gazelor naturale, și/sau în alte sectoare relevante din punct de vedere economic. Acest angajament este menit să garanteze că Rusia nu va utiliza în mod abuziv niciun gazoduct, inclusiv Nord Stream 2, pentru a-și atinge scopurile politice agresive prin folosirea energiei ca armă”, se menționează în declarația comună SUA-Germania.

Cancelarul Angela Merkel a calificat joi acordul încheiat miercuri între SUA şi Germania cu privire la viitorul gazoductului Nord Stream 2 drept „un bun pas înainte” și „o tentativă între guvernul american şi noi de a stabili anumite condiţii”, chiar dacă rămân „diferenţe” în legătură cu acest proiect controversat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA8 mins ago

Secretarul pentru comerț al SUA a discutat cu premierul Florin Cîțu despre tehnologia 5G, climă și energie: Aștept cu nerăbdare să aprofundăm cooperarea SUA – România

CONSILIUL EUROPEAN18 mins ago

Charles Michel salută numirea lui Mark Gitenstein drept viitor ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

FONDURI EUROPENE42 mins ago

Ministrul Cristian Ghinea anunță lansarea unui proiect în valoare de 11 milioane de euro, care va permite numărarea populației de urs brun din România

Corina Crețu47 mins ago

Eurodeputatul Corina Crețu atenționează din nou Guvernul: România începe cu cel puțin 6 luni mai târziu folosirea banilor prin PNRR

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Mai mulți eurodeputați condamnă Acordul SUA-Germania privind Nord Stream 2: Nu este un acord european

INTERNAȚIONAL2 hours ago

FMI speră că inflația este temporară, dar avertizează în legătură cu o serie de riscuri ce ar putea transforma creșterea prețurilor într-o problemă persistentă

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

U.E.3 hours ago

Josep Borrell: UE continuă să tragă la răspundere Turcia pentru situația din Varosha

CHINA3 hours ago

Joe Biden descrie Rusia și China drept “posibili concurenți mortali în viitor”: Dacă ne vom afla într-un război, acesta va fi din cauza unui atac cibernetic

POLITICĂ3 hours ago

PMP solicită Ministerului Mediului decontaminarea și ecologizarea siturilor poluate: Există infringement declanșat de Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL4 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI6 days ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA1 week ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending