Connect with us

Corina Crețu

Ziua Națională a României. Corina Crețu: Am ales întotdeauna să dau tot ce e mai bun în reprezentarea României în Uniunea Europeană

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Dragostea față de România o demonstrăm prin muncă pe care fiecare dintre noi o realizăm zilnic, în țară sau în străinătate, eforturile pe care le facem de a fi mai buni, mai competitivi, mai responsabili, a afirmat miercuri europarlamentarul Corina Crețu, într-un mesaj de Ziua Națională a României și la 103 ani de la Marea Unire

“1 Decembrie este o zi de sărbătoare pentru toți românii, simbolizând împlinirea unui ideal național: unitatea – cea care ne-a permis să să ne dezvoltăm ca stat unitar si indivizibil. România împlinește azi 103 de ani, 103 ani încărcați de istorie, de luptă pentru propriile idealuri, de suferință, dar și de speranță. Acești 103 de ani au reprodus, în România, tumultul și schimbările majore prin care Europa a trecut la rândul său. Noi suntem acum responsabili de cum scriem istoria de după primii 103 de ani ai națiunii române! Sunt multe moduri de manifestare a mândriei de a fi român”, a scris Corina Crețu, pe Facebook.

“Eu am ales întotdeauna să dau tot ce e mai bun în reprezentarea României în Uniunea Europeană, considerând că astfel îi voi face bine țării noastre. In opinia mea, dragostea față de România o demonstram prin munca pe care fiecare dintre noi o realizăm zilnic, în țară sau în străinătate, eforturile pe care le facem de a fi mai buni, mai competitivi, mai responsabili. Imaginea noastră, a fiecăruia în parte, este de fapt imaginea României. La mulți ani tuturor! La mulți ani, România! La mulți ani, români!”, a completat ea.

 

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, vor putea fi urmăriţi, miercuri, începând cu ora 11,00, la Parada Militară Naţională, organizată cu ocazia Zilei României în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj de condoleanțe pentru David Sassoli: Parlamentul European pierde azi un europenist convins

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu regretă trecerea în neființă a președintelui Parlamentelui European, David Sassoli, „un jurnalist, om politic, un prieten.”

„David a fost un coleg, prieten, am îndeplinit împreuna o perioada funcția de Vice-președinți ai Parlamentului European, instituție care pierde azi un europenist convins, dar mai presus de toate un om sensibil și atent la nevoile semenilor săi. Un jurnalist, om politic, un prieten”, a scris Corina Crețu într-un mesaj pe pagina de Facebook.

„Nimic nu este posibil fără oameni, nimic nu este durabil fără instituţii” – acesta a fost motto-ul său, citându-l adesea pe Jean Monnet, unul din părinții fondatori ai Uniunii Europene.

Preşedintele Parlamentul European David Sassoli a încetat din viaţă marţi la spitalul din orașul italian Aviano, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani, a anunțat purtătorul său de cuvânt Roberto Cuillo, într-o postare pe Twitter.

Președintele PE David Sassoli a încetat din viață la ora 1.15, la 11 ianuarie, la CRO din Aviano( PN), Italia, unde era internat. Data și locul înmormântării vor fi comunicate în următoarele ore“, a precizat Cuillo.

După ce s-a vindecat de leucemie, sănătatea i-a devenit călcâiul lui Ahile. Fumător pasionat şi ”bon vivant”, el a fost spitalizat în septembrie anul trecut în stare gravă din cauza unei pneumonii, ceea ce l-a făcut să lipsească din Parlament timp de câteva săptămâni, aminteşte EFE, potrivit Agerpres. Luni, Parlamentul European a confirmat că David Sassoli, care  a fost internat pe 26 decembrie “din cauza unei complicaţii grave ca urmare a unei disfuncţii a sistemului imunitar”. Acest lucru a fost făcut public abia luni, două săptămâni mai târziu, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor sale publice. În urma acestui anunţ, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.

Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică în urmă cu aproximativ un deceniu a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost ales preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit. În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor. În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de la sesiunea plenară de la Strasbourg de săptămâna viitoare.

Fost prezentator de ştiri la o televiziune italiană, care nu era predispus la izbucniri, dar controla cu fermitate dezbaterile din hemiciclu, Sassoli a preluat preşedinţia Parlamentului European în urma negocierilor dintre principalele forţe politice şi guverne pentru preşedinţiile celor trei instituţii europene, amintește AFP într-un obituar jurnalistic în memoria liderului PE.

Comisia Europeană a mers la PPE (dreapta pro-europeană), condusă de Ursula von der Leyen, Consiliul Uniunii Europene la liberali avându-l ca şef pe Charles Michel şi Parlamentul European la socialişti cu David Sassoli în frunte.

Naţionalitatea sa, partidul din care făcea parte – al doilea ca mărime din grupul social-democrat – şi cunoştinţele sale despre instituţie – fusese unul dintre vicepreşedinţii din legislatura precedentă – au făcut din el, în ultima clipă, omul potrivit pentru acest post.

În semn de solidaritate în mijlocul pandemiei, a pus la dispoziţie spaţiile goale ale Parlamentului, atât la Strasbourg, cât şi la Bruxelles, pentru a pregăti mese pentru familiile nevoiaşe şi pentru a înfiinţa un centru de testare COVID-19, conchide sursa citată.

Sassoli a condus Parlamentul European în timpul celei mai grave crize din istoria UE – pandemia – și în timpul punerii pe șine a celui mai mare plan de redresare aprobat vreodată în Uniunea Europeană.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: La 15 ani de la aderare, trebuie să ne gândim la rolul României în UE și la cum putem contribui la proiectul european

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu a transmis, într-un mesaj ocazionat de aniversarea a 15 ani de la aderarea României la UE, că trebuie să ne gândim cu toată seriozitatea la rolul nostru în Uniunea Europeană și la modul în care putem contribui la proiectul european, având în vedere potențialul pe care îl are România.

“La exact 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, îmi doresc ceea ce cred că își doresc, de fapt, toți românii: o țară mai prosperă, în care lupta împotriva sărăciei și solidaritatea socială își fac simțită prezența în viața fiecărui cetățean. Cred că acum, la un deceniu și jumătate de la momentul la care România a devenit Stat Membru al UE, trebuie să ne gândim cu toată seriozitatea la rolul nostru în Uniunea Europeană și la modul în care putem contribui la proiectul european, având în vedere potențialul pe care îl are România. Uniunea Europeană nu e ceva abstract, nu e ceva exterior nouă. Fiecare dintre noi suntem, de fapt, Uniunea Europeană! La mulți ani tuturor! La mulți ani României în Uniunea Europeană!”, a scris Corina Crețu, pe Facebook.

România a împlinit la 1 ianuarie 2022 15 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, moment care a sigilat despărțirea țării noastre de perioada post-comunism și care a marcat intrarea în cel mai puternic proiect integraționist politico-economic, cu beneficii incontestabile pentru cele peste 20 milioane de cetățeni români care, de la 1 ianuarie 2007, au devenit și cetățeni ai Uniunii Europene.

România aniversează un deceniu și jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană cu un sentiment majoritar de sprijin cetățenesc pentru această apartenență, cea mai mare parte a măsurătorilor sociologice din ultimii 15 ani înregistrând, de cele mai multe ori, o susținere de peste 50%. Acest nivel de susținere este datorat în mod incontestabil beneficiilor concrete de care România și cetățenii săi s-au bucurat în acești 15 ani: de la apartenența la cea mai mare piață comună din lume la dreptul de liberă circulație al persoanelor și până la beneficiile economice de peste 66 de miliarde de euro intrate în țara noastră prin intermediul fondurilor europene, cu încă 80 de miliarde de euro care sunt alocate României în acest deceniu.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, de primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

De asemenea, până la 31 iulie 2021, țara noastră a beneficiat de nu mai puțin de 66 de miliarde de euro din fonduri europene.

Potrivit balanței financiare nete, evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană arată că țara noastră a primit 66,2 miliarde de euro, în timp ce a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro.

România a primit 66,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 iulie 2021, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, după 15 ani de apartenență, România înregistrează un sold pozitiv de 43,39 de miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.

România a încheiat anul 2020 cu un record, reușind să obțină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro și privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2026 în cazul NGEU și până în 2027 în privința CFM.

România poate beneficia de aproape 80 de miliarde de euro până la finalul acestui deceniu, care sunt distribuite astfel 29,2 miliarde din Mecanismul de redresare și reziliență (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a încheiat 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro aprobat de către Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, iar prima tranșă de prefinanțare de 1,8 miliarde de euro a fost transferată țării noastre, o a doua tranșă fiind așteptată la începutul lunii ianuarie.

Tot din perspectivă economică, PIB-ul României a ajuns la aproape 220 de miliarde de euro în prezent față de aproximativ 98 de miliarde de euro în anul 2005.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, mesaj la 32 ani de la Revoluția Română: Peste o mie de români au căzut victime. Mulțumită lor suntem membri ai NATO și ai Uniunii Europene

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Prin jertfa românilor care și-au pierdut viața în timpul Revoluției Române din Decembrie 1989, România este acum stat membru al NATO și al Uniunii Europene, a afirmat europarlamentarul Corina Crețu, în contextul în care în aceste zile se împlinesc 32 de ani de la prăbușirea regimului comunist din România.

“Peste o mie de români au căzut victime represaliilor, dintre care câteva sute și-au pierdut viața. Cu trecerea timpului, jertfa lor capătă o semnificație tot mai mare. Mulțumită lor și celor care au avut curajul să înfrunte un aparat de stat represiv, suntem membri ai NATO și ai Uniunii Europene. Dincolo de nemulțumirile inerente privind tranziția, dar mai ales suferințele create de pandemie, de crizele suprapuse (sanitara, socială si economică), totuși ne bucurăm astăzi de dreptul de a circula liber, de a ne stabili, de a munci și de a învăța oriunde dorim în Europa. Au fost greșeli și mai sunt multe, foarte multe de făcut pentru ca Romania sa își câștige locul pe îl merita in Europa și in lume. Dar acest lucru este in primul rând responsabilitatea autorităților române”, a precizat Corina Crețu.

“Astăzi însă este despre eroi – Eroii Revoluției. Lor le datorăm mult din ceea ce este România astăzi. În memoria lor și în numele generațiilor viitoare, trebuie să ducem mai departe speranțele de atunci ale poporului român. Orice pas înapoi este o întinare a idealurilor care ne-au animat pe toți la finele anului 1989 și pentru care ei au dat totul. Nu vă vom uita niciodată!”, a adăugat ea.

În 1989, România a fost singura ţară fost-comunistă în care trecerea de la totalitarism la democraţie s-a făcut prin violenţă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Între 16 şi 20 decembrie 1989 a avut loc aşa-numita “Revoluţie de la Timişoara”, iar 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluţiei în Bucureşti. Atunci, demonstranţii s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii şi au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie.

La 20/21 decembrie 1989, Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român (PCR) decide organizarea, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al PCR, a unui mare “miting popular” care să condamne “acţiunile huliganice” de la Timişoara.

Desfăşurarea mitingului a fost transmisă în direct la radio şi televiziune. Discursul lui Nicolae Ceauşescu a fost întrerupt de huiduieli şi fluierături ale grupurilor de protestatari, constituite spontan. Mitingul s-a spart, iar pe străzile din jur mii de oameni au manifestat pentru democraţie şi împotriva dictaturii.

În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii, unde au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine au primit dispoziţie să “cureţe zona”. În cursul nopţii, s-a tras asupra demonstranţilor, fiind înregistraţi morţi şi răniţi. De asemenea, numeroşi manifestanţi au fost arestaţi şi duşi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştiului.

Continue Reading

Facebook

NATO59 mins ago

Emmanuel Macron anunță că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România

POLITICĂ7 hours ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA7 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu7 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE8 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D8 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE9 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.10 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE10 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.11 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending