Având în vedere deteriorarea continuă a crizei umanitare grave din Gaza și creșterea constantă a nevoilor pe teren, Comisia Europeană își intensifică finanțarea pentru a sprijini palestinienii afectați de războiul în curs, a anunțat instituția vineri.

În prezent, UE a alocat 68 milioane de euro suplimentare sub formă de ajutor umanitar, care va fi direcționat prin intermediul organizațiilor partenere care oferă deja asistență palestinienilor din Gaza și din întreaga regiune. Acest sprijin vizează, printre altele, intensificarea asistenței alimentare, a asistenței nutriționale, a asistenței în materie de sănătate, de apă și canalizare și a sprijinului pentru adăposturi, care sunt extrem de necesare. Cu acest sprijin, asistența umanitară totală a UE se ridică la 193 de milioane de euro pentru palestinienii nevoiași din Gaza și din întreaga regiune în 2024.

În plus, operațiunea “Podul aerian umanitar al UE pentru ajutorarea persoanelor din Gaza” continuă să transporte provizii vitale furnizate de partenerii umanitari și de statele membre ale UE. Cel mai recent zbor va livra astăzi provizii de urgență, iar alte două zboruri sunt programate pentru prima săptămână din luna mai.

UE a finanțat 2 convoaie care au transportat peste 130 de tone de adăposturi, materiale sanitare, apă și canalizare donate de Irlanda și de partenerii umanitari. Aceste articole, desfășurate din Dubai, sunt transportate în Gaza în coordonare cu Global Logistics Cluster prin Iordania. Comisia monitorizează în permanență situația și este pregătită să ofere asistență suplimentară, dacă este necesar.

Situația umanitară prelungită a palestinienilor din Fâșia Gaza continuă să se deterioreze rapid din cauza intensificării continue a ostilităților după atacul terorist asupra Israelului și operațiunea militară israeliană la scară largă care a urmat, precum și a blocadei din Gaza.

Situația umanitară deja gravă din Gaza a atins un nivel catastrofal pentru cele 2,2 milioane de locuitori, ceea ce a dus la un număr mare de morți în rândul civililor și la un risc concret de foamete.

Pentru a răspunde crizei, începând din octombrie 2023, UE a efectuat 48 de zboruri umanitare pe poduri aeriene care au transportat peste 2 000 de tone de articole de ajutor furnizate de partenerii umanitari și de mai multe state membre ale UE.

De asemenea, UE a deschis două depozite ale UE în interiorul Gaza, în Rafah și în Zona Mijlocie, pentru un total de 1 500 de metri pătrați la dispoziția partenerilor umanitari.

De asemenea, UE explorează toate mijloacele disponibile de livrare a ajutoarelor, în timp ce livrarea pe cale terestră rămâne cea mai eficientă și eficace modalitate de a crește fluxul de ajutor umanitar în Gaza la nivelul necesar.

Prin intermediul EHRC, un epidemiolog al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a fost, de asemenea, detașat pentru a sprijini Agenția de Ajutor și Lucrări a Națiunilor Unite (UNRWA) în Iordania.

Ungaria intenţionează să se axeze în cele şase luni în care va deţine preşedinţia Consiliului UE pe probleme care sunt importante pentru Europa Centrală, precum combatarea migraţiei ilegale, extinderea UE spre Balcanii de Vest şi securitatea energetică, a declarat vineri ministrul de externe Peter Szijjarto, într-o conferinţă de presă comună cu omologul ceh Jan Lipavsky, transmite MTI.

Szijjarto a remarcat că întrevederea are loc într-o perioadă extrem de dificilă, în care lumea să confruntă cu grave provocări, însă aceasta ar putea ajuta la întărirea experienţei comune a ţărilor Europei Centrale, pentru că acestea sunt cele mai afectate de consecinţele războiului din vecinătatea lor.

Unul din obiectivele principale ale viitoarei preşedinţii ungare a Consiliului UE, în a doua jumătate a anului, va fi să stopeze declinul comunităţii, iar celălalt să exercite o adevărată preşedinţie central-europeană, ceea ce înseamnă că Ungaria se va concentra pe teme care sunt importante pentru Europa Centrală, a spus Szijjarto, potrivit Agerpres.

O atenţie specială va fi acordată succesului luptei împotriva migraţiei ilegale, accelerării extinderii UE în Balcanii de Vest şi garantării securităţii energetice, a arătat el.

Comentând cu privire la extinderea UE în Balcanii de Vest, Szijjarto a criticat faptul că ţări candidate din regiune aşteaptă de peste 14 ani, ceea ce, în opinia sa, subminează credibilitatea politicilor UE.

“Aceasta este o situaţie care trebuie rezolvată, de aceea preşedinţia ungară (a Consiliului UE) are o agendă clară de a ajuta ţările din Balcanii de Vest să accelereze procesul de aderare”, a spus Szijjarto.

El a vorbit şi despre securitatea energetică, afirmând că atât Ungaria, cât şi Cehia au în plan dezvoltarea energiei nucleare şi, prin urmare, vor continua să se opună discriminării negative faţă de energia nucleară din partea Bruxellesului.

Tot potrivit lui Szijjarto, cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad – Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria – a jucat şi continuă să joace un rol important în strategia de politică externă a Budapestei. “Cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad contribuie la creşterea competitivităţii şi securităţii Europei Centrale şi ne aduce pe toţi mai aproape de realizarea obiectivelor noastre naţionale”, a subliniat el.

O “forţă de reacţie rapidă” a Uniunii Europene, evocată joi de preşedintele francez Emmanuel Macron şi destinată unor operaţiuni de tipul evacuării de cetăţeni din ţări în criză, ar putea să fie înfiinţată în 2025, a anunţat vineri ministrul francez al forţelor armate, Sébastien Lecornu, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Acesta este un subiect cheie asupra căruia doresc să putem avea rezultate încă de anul viitor”, a spus Lecornu într-un interviu la postul France 2.

El a justificat proiectul prin faptul că există “multe crize asupra cărora NATO nu are competenţe şi în care Franţa, adesea, desfăşoară singură operaţiuni”.

🔴🇪🇺🗣 INFO : Sébastien Lecornu annonce une probable mise en place “dès 2025” de la “force d’intervention” européenne de 5000 hommes voulue par Emmanuel Macron : “Il y a un chemin pour la constituer dans chaque capitale européenne”. #Les4V @SebLecornu pic.twitter.com/GfTVPb9j4L

— Telematin (@telematin) April 26, 2024

“Există misiuni care sunt militarizate, dar în care NATO nu are de ce să se implice şi în legătură cu care ne spunem astăzi: să o facem în Europa. Aceasta, pentru noi, înseamnă pragmatism”, a mai explicat ministrul francez.

Această forţă de reacţie rapidă, “de plasare în securitate a unor cetăţeni europeni, portughezi, italieni, germani, francezi, trebuie să fim capabili să o punem pe picioare foarte rapid”, a insistat el.

Declaraţiile ministrului francez survin la o zi după ce preşedintele Macron şi-a expus viziunea despre viitorul UE, referindu-se în special la domeniile apărării şi politicilor economice şi comerciale.

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat joi Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.

Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona (“Sorbona 2.0”), în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică. 

Europa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor unei lumi schimbate și să-și sporească apărarea, a declarat Macron, avertizând că UE nu este suficient de înarmată pentru a face față unor amenințări globale precum războiul Rusiei în Ucraina.

El a descris comportamentul Rusiei după invazia sa în Ucraina ca fiind “dezinhibat” și a spus că nu mai este clar unde se află “limitele” Moscovei.

Macron a tras un semnal de alarmă cu privire la ceea ce a descris ca fiind nerespectarea regulilor comerciale globale atât de către SUA, cât și de către China, făcând apel la Uniunea Europeană să își revizuiască politica comercială.

“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, liderul francez avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat” și în care nu trebuie să fie “vasala” Statelor Unite.

El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.

“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.