Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil cu portofoliul bunei reglementări și a statului de drept, efectuează joi o vizită la București într-un context extrem de tensionat generat de propunerea ministrului Justiției de revocare a procurorului-șef al DNA, dar și în condițiile unui schimb de scrisori contradictorii între Jean-Claude Juncker și Frans Timmermans, pe de o parte, și președinții celor două camere ale Parlamentului, pe de altă parte.
Înaltul oficial european a avut întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea și cu premierul Viorica Dăncilă. De asemenea, prim-vicepreședintele Timmermans s-a întâlnit cu reprezentanți ai sistemului judiciar din România și membri ai comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, organism creat pentru reformarea legilor justiției.
De la ora 15:45, Frans Timmermans susține o conferință de presă ce este transmisă LIVE pe CaleaEuropeana.ro.
LIVE TEXT
Am avut o zi extrem de încărcată, dar fructuoasă. Am avut oportunitatea de a discuta cu șefii celor două camere, m-am întâlnit cu președintele României, cu premierul, însoțit de ministrul Justiției.
Mesajul este următorul multe au fost obținute în ultimii 20 de ani în domeniul judiciar. multe au fost obținute în ultimii 11 ani, de când România a aderat la UE. Acum suntem pe ultima sută de metri. Mesajul meu a fost astăzi să alergați în continuare, dar nu în direcția greșită.
Mai multe lucruri sunt necesare pentru ridicare MCV. De aceea în cadrul întrevederilor de azi că vom intesifica legăturile noastre. Echipele noastre vor colabora strâns. Multe persoane au spus că Executivul european este prost informat. De acum înainte nimeni nu va mai putea folosi această scuză.
Acest lucru se poate întâmpla doar îmtr-o atmosferă caracterizată de cooperare, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă există respectarea statului de drept. Atacul la adresa sistemului judiciar în media crează impresia că este ceva în neregulă cu sistemul judiciar. Trebuie să existe respect față de rolul fiecăruia.
Premierul României și-a exprimat dorința ca MCV-ul să fie ridicat înainte de preluarea președinției rotative a Consiliului European.
Despre existența unei diferențe între ceea ce știați despre situația justiției și ceea ce ați aflat astăzi. Vreau să vă asigur că suntem bine informați ca urmare a colaborării strânse cu Reprezentanța Comisiei Europene în România. Vreau să reiterez că Angela mă informează foarte bine și este o persoană extrem de competentă.
Așa cum am precizat și în ultimul raport, nu s-au întregistrat suficiente progrese, dar acest lucru poate fi schimbat dacă ne mobilizăm.
Despre raportul prezentat de ministrul Justiției privind activitatea DNA și propunerea de suspendare a șefei DNA. Așa cum am precizat, dacă există o problemă cu magistrații, există instanțele necesare care să acționeze în acest sens, acește instanțe nu ar trebui să fie politizate.
Despre condiționarea ridicării MCV de neschimbarea șefei DNA. Am fost informat și am văzut raportul, dar nu sunt un judecător care să spună că este bine sau greșit ca doana Kovesi să fie propusă spre remaniere. 2019 nu este un deadline pentru ridicarea MCV, ci o ambiție pe care vrem să o îndeplinim. Este o țintă pe care am stabilit-o.
Despre activitatea DNA și discuția cu Dragnea. Discuția mea cu președintele Dragnea. Nu am culoare politică atunci când discutăm de problema separării puterilor în stat și sistemul judiciar. I-am spus și președintelui Dragnea că trebuie să găsim noi moduri de a cheltui fondurile structurale.
De aceea dorim intesificarea contactelor noastre. În viziunea mea, acest lucru nu are legătură cu Schengen. Este vremea ca statele să accepte că România este pregătită să adere la Schengen.
Despre ridicarea MCV și activarea articolului 7. Nu este nicio legătură între MCV și Articolul 7. Nu este niciun atac la adresa statului de drept în România. Aveți un sistem judiciar independent și puternic. Ceea ce facem este să verificăm dacă pașii asupra cărora am convenit sunt adoptați, oferind asistență acolo unde este nevoie. Ne aflăm pe tărmul cooperării și verificării pașilor necesari pentru a adopta toate măsurile care trebuie luate pentru a lupta împotriva corupției să nu fie blocată.
Despre mecanismul care să condiționeze primirea de fonduri europene de funcționarea statului de drept și aplicarea acesteia în următorul CFM. Vom prezenta propunerea CFM în mai. Ca parte a discuțiilor și pregătirilor în acest sens, ne gândim la o modalitate prin care ne putem asigura că fondurile sunt cheltuite, respectând guna guvernanță și statul de drept. Ne gândim la un mecanism care să se aplice tuturor statelor membre, făcând referire la toate fondurile europene, nu doar cele alocate pentru agricultură sau coeziune, o modalitate de a verifica că statul de drept este respectat pentru ca aceste fonduri să nu fi fie folosite într-un mod eronat. Acest mecanism nu face trimitere doar la statele care beneficiază de politica de coeziune. Cred că plătitorii europeni de taxe au dreptul să știe că banii pe care îi alocă sunt bine cheltuiți. Astfel, cred că este important ca toate toate statele membre (n.r. să se alăture celor 20 de state care au convenit crearea Biroului Procurorului Public european) pentru că acesta este un instrument direct care poate analiza dacă fondurile europene sunt cheltuite cu responsabilite sau nu și poate interveni dacă este identificată o problemă.
Despre raportul din 2014 privind situația corupției în statele membre. În vizunea mea, evaluarea administrației publice, corelată cu corupția, trebuie să fie cuprinsă în analiza economică a unui stat. După cum bine știți, nu există niciun stat în care să nu existe corupție. Cu siguranță nu arătăm cu degetul către România și Bulgaria.
Frans Timmermans înaintea vizitei la București: Aștept la venirea în România explicații de la guvernanți cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA
Într-o declarație oferită în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro la Bruxelles, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a transmis că așteaptă ca autoritățile de la București să îi ofere explicații cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, precizând că se va întâlni cu aceasta.
”Voi fi informat joi despre asta. Mă voi întâlni cu ea (procurorul-șef) și cu ministrul justiției și le voi asculta argumentele. Dar știți poziția Comisiei. Trebuie să lăsăm independența judiciară să își facă treaba. Asta este cel mai bine pentru toate statele membre”, a spus Timmermans, reluând declarațiile lui Jean-Claude Juncker potrivit cărora ”nu se pune problema activării articolului 7 din Tratatul de la Lisabona și în cazul României”.
Vizita lui Timmermans la București, prima după cea din 23 aprilie 2017, a fost receptată drept prima reacție UE după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a decis să declanșeze procedura de revocare a procurorului-șef al DNA. De altfel, anunțul privind deplasarea sa în România a fost făcut de către Reprezentanţa Comisiei Europene în România la câteva ore distanță după decizia ministrului Justiției.
Ulterior anunțului lui Tudorel Toader privind revocarea Laurei Codruța Kovesi, purtătorul de cuvânt al prim-vicepreședintelui Comisiei Europene a precizat că executivul european ”urmărește cu îngrijorare aceste evoluții”.
”Independența sistemului judiciar al României și capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupției reprezintă piatra de temelie a unei Românii puternice în Uniunea Europeană. Comisia va urmări îndeaproape evoluția procedurilor în curs împotriva procurorului șef al DNA”, se arată în răspunsul transmis CaleaEuropeana.ro pe 23 februarie 2018
Timmermans se va întâlni la București cu reprezentanții sistemului judiciar la o zi distanță după prezentarea bilanțului DNA
Întrevederile pe care prim-vicepreședintele Comisiei Europene le avea la București, inclusiv cele cu reprezentanții sistemului judiciar, se vor desfășura în condițiile în care Direcția Națională Anticorupție și-a prezentat miercuri bilanțul de activitate pentru anul 2017 care cuprinde măsuri asiguratorii de peste 200 de milioane de euro, aproximativ 1000 de inculpați trimiși în judecată.
O treime dintre inculpaţii trimişi în judecată au avut funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante. 3 miniştri, 5 deputaţi, 1 senator, 2 secretari de stat, 1 fost preşedinte al Camerei Deputaţilor în Parlamentul României şi 1 secretar general al unui minister au fost trimişi în judecată în urma investigaţiilor DNA.
Mai mult, în discursul său de la raportul de activitate al DNA, președintele Klaus Iohannis a lăudat activitatea DNA, spunând că “în 2017 au fost soluționate peste 3.800 de dosare, cu 16,5% mai multe decât în 2016, și au fost trimiși în judecată aproape 1.000 de inculpați”.
Activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) reprezintă unul dintre cele mai apreciate eforturi de combatere a corupției în cadrul rapoartelor de monitorizare a progreselor înregistrate de Românie în materie prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Ultimele trei rapoarte ale Mecanismului pentru Cooperare și Verificare au calificat activitatea Direcției Naționale Anticorupție, consemnând progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției.
Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică, ceea reprezintă un semn de sustenabilitate, este concluzia cuprinsă de Comisia Europeană în ultimul raport MCV, publicat în noiembrie 2017.
Vizita lui Frans Timmermans la București survine în contextul în care prim-vicepreședintele Comisiei Europene a avut la începutul acestei luni o întrevedere cu ministrul Tudorel Toader, la Strasbourg, pe marginea dezbaterii din plen privind efectele asupra statului de drept din România ca urmare a reformei pachetelor legilor justiției.
Mai mult decât atât, Timmermans este co-semnatar alături de Jean-Claude Juncker al scrisorii care a determinat o dispută mediatică între Comisia Europeană și șefii celor două Camere ale Parlamentului României, după ce executivul european a solicitat Parlamentului să fie transparent în privința deciziilor referitoare la legile justiției și a subliniat că una dintre condițiile necesare pentru renunțarea la MCV este ireversibilitatea progreselor în domeniul judiciar.
.
