Emilian Pavel, europarlamentar PSD, S&D, a precizat că românii ar fi mai puțin predispuși să își părăsească țara în detrimentul vieții în țări occidentale dacă condițiile de trai ar fi crescute.
Într-un interviu acordat pentru Calea Europeană, Pavel a prezentat și proiectul „Urmașii Marii Uniri”: „Este vorba despre proiectul Urmașii Marii Uniri. Am înființat în anul 2015 împreună cu colegii mei această asociație prin care vrem să reunim urmașii delegaților de la Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia. Am ales Bihorul, doar că mi-aș fi dorit să extindem în toată Transilvania, Crișana, Banat și Maramureș, dar neavând posibilitățile administrative am ales să lucrăm doar pe Bihor. Însă încurajăm și celelalte județe și le punem la dispoziție toate detaliile organizatorice și tot know-how-ul pe care l-am adunat în ultima perioadă dacă vor să multiplice acest proiect. inițial ne-an dorit să identificăm doar urmașii, astăzi suntem tot mai ambițioși, vrem să punem pe protalul nostru povești mai personalizate, mai apropiate de realitatea de la 1918, practic cum au ajuns acei oameni să devină delegați, cum au parcurs drumul, dacă a fost periculos, anevoios, poveștile acelea în care mergeau cu carul cu boi, cu trenul unii, care aveau mai multe posibilități financiare, dar și ce s-a întâmplat cu aceștidelegați după Marea Unire. Mulți au fost persecutați. Dorim să facem această bază de date și să le facem un cadou urmașilor delegaților astfel încât unii vor afla că au strămoși la Alba Iulia, alții poate află că au neamuri de care nu știau. Vrem ca acești 70.000-80.000 să fie o voce puternică, o voce care să promoveze valorile care au fost promovate atunci de predecesorii lor. Mi-aș dori ca întreaga societate să promoveze, toți suntem urmașii Marii Uniri, ei sunt urmașii delegaților.”
Întrebat despre creșterea nivelului de trai, Emilian Pavel a făcut referire la eforturile constante de creștere a salariului minim: ”Cred că s-au făcut multe în ultima perioadă, salariul minim crescând de la 650 de lei cât era în 2012 la începutul anului, astăzi este 1950 de lei. Evident, vorbim de 408 brutul, oamenii care au salariul minim pe economie merg acasă cu 260 de euro, undeva la 1200 de lei. Acest lucru trebuie schimbat și trebuie să creștem salariul minim pe economie într-un mod previzibil și așa cum apare în programul de guvernare, avem o proiecție a creșterii salariale care duce inclusiv la creșterea salariului mediu pentru că pune o presiune și pe mediul privat. Crescând salariile în mediul public, concurența este mai mare, mulți doresc să fie angajați în sistemul public pentru că este mai bine plătit și astfel presiunea pe privat este mai mare. În Europa trebuie să lucrăm tot mai mult spre convergență și să ajungem la același nivel de salarizare, dar, mai ales ce trebuie să facem noi este să lucrăm la condițiile de viață, la infrastructură, și aici nu mă refer la transporturi în general, ci la infrastructura de învățământ, de sănătate, să scăpăm de acele griji mici , dar care adunate creează un disconfort major care, practic, împinge populația să iasă din țară. Acesta este cel mai important motiv pentru care tinerii au ales să plece din țară, pentru că aici au considerat că nu își pot construi o familie, nu își pot construi o viață decentă (…)
Această diferență între calitatea vieții o regăsim și în Germania, în zonele mai sărace, de unde pleacă tinerii spre landuri mai bogate, sau spre zone urbane, metropole, unde condițiile de viață sunt mai bune. De cele mai multe ori, românii, bulgarii, statele din Europa de Est (…) aleg să plece în țări unde salarizarea este mai bună, sunt mai multe locuri în spitale deci încărcarea este mai mică pe angajat. Atunci aleg să meargă acolo. (…) Dacă noi nu reușim să oferim, pe de o parte, salarizarea corespunzătoare și pe de altă parte condițiile de trai și de dezvoltare a unei familii, pentru a nu pleca din țară, atunci interzicerea sau blocarea mobilității românilor către celelalte state membre, după cum sugerau unii, nu este o soluție, trebuie să lucrăm mai mult la condițiile de trai. Ce îmi doresc eu pentru țară este ca o familie formată din soț și soție, care lucrează minimum 8 ore pe zi să își permită să aibă o casă, o masă, doi copii, în medie, și două concedii pe an. Eu cred că nu este foarte mult pentru o familie care dorește să muncească. În ceea ce privește măsurile europene, ceea ce vrem noi să obținem de la nivel european către această convergență, avem măsuri concrete pentru tineret. De exemplu, Garanția pentru Tineret a fost bugetată în 2015-2020 cu 6,4 miliarde de euro pentru zone unde șomajul tinerilor a fost de peste 25%. În România sunt două regiuni unde acești bani au putut fi folosiți și aceste 6,4 miliarde au fost utilizați pentru a reduce șomajul în rândul tinerilor și să ajute tinerii să acceadă pe piața forței de muncă. În 2017, Parlamentul a suplimentat acest buget pentru că s-au văzut primele rezultate pozitive, concrete, a scăzut rata șomajului în rândul tinerilor, au crescut investițiile, s-au creat noi locuri de muncă, dar am și contribuit la angajabilitatea tinerilor (…) cu o formare care să se finalizeze cu un certificat de competențe. Ne dorim ca în bugetul multianual să supliementăm acești bani, nu să îi scădem în ciuda diminuării bugetului general pentru că s-a dovedit eficient. Ca orice unealtă de finanțare a UE, trebuie să mai lucrăm la eficiența unor anumite măsuri pentru că în unele locuri au mai fost și probleme, dar per total, această măsură finanțată cu 2 miliarde de euro până în 2020 va da rezultate concrete.”
În ceea ce privește evoluția economică a României, dar și modalități de îmbunătățire a nivelului de trai, Pavel a precizat: “Cheia atunci când vorbim de soluții pentru copii, pentru tineri, pentru orice domeniu mai vulenrabil la șocuri precum criza economică este educația, singura soluție care poate să rezolve această problemă, investiția în educație, reforma clară și un pic mai accelerată a educației. Lucrurile se schimbă mai repede acum decât în alte decenii, așa că și noi, pe partea de educație trebuie să ne adaptăm viteza de reformă. Reforma trebuie făcută în orice domeniu, atunci când este nevoie și cât mai repede posibil pentru a acționa pentru o mai bună calitate e educație, a sistemului sanitar șamd. Am văzut acum o lună, am fost invitat de un coleg parlamentar din Bulgaria, să particip la o întâlnire cu ministrul bulgar al Educației și am discutat despre un proiect finanțat prin Erasmus +, New TT – este un proiect pilot prin care s-a încercat atragerea unor tineri potențiali din peste 4000 de aplicanți, din care au fost aproximativ 400 selectați. Acei tineri cu potențial au fost trecuți printr-un proces de training mai accelerat față de un proces normal, și aici mă refer, de exemplu, la tinerii care au urmat o facultate sau un curs pedagogic, după care au fost introdus în sistemul public de educație în zone vulnerabile, în zone rurale, unde nu există atracție pentru tineri. În fiecare comunitate există o persoană, două, trei dintr-o generație care vrea mai mult și își dorește mai mult și se mută de acolo pentru că nu își găsește rostul, se mută în zone mai dezvoltate. Prin acest program, acei tineri au fost folosiți acolo pentru a da mai departe acel entuziasm, acea energie care pentru ei era cumva naturală. ( …). Dorim o mai bună împlicare în zonele de unde tineretul tinde să plece, zone unde accesul la educație nu este atât de bun sau atât de susținut.”
„Ne dorim suplimentarea fondurilor Erasmus+, un proiect de notorietate și cu o eficiență foarte mare, ne dorim mai mulți bani pentru Garanția pentru tineret și ne dorim să facem față și unor probleme care au apărut în ultimii ani ai acestui mandat al Comisiei Europene: vorbim de migrație, de armata europeană comună, de Brexit, care va duce la o scădere între 11 și 13 miliarde de euro în următorul exercițiu bugetar. Toate aceste lucruri trebuie să încapă sub aceeași umbrelă. S-au identificat câteva soluții, una dintre ele fiind îmbrățișată și de România, și anume prin creșterea contribuției din PIB-ul statelor membre către Uniunea Europeană. Este vorba de o creștere de la 1% din PIB la 1,2% din PIB. Altă soluție ar fi aceea de identificare a unor surse de venituri proprii pentru Uniunea Europeană, anumite accize care să contribuie la bugetul Uniunii. O altă sursă de venit despre care s-a discutat este taxarea multinaționalelor, ginganților americani, la nivel european și nu la nivel de stat membru. Să zicem că un mare gigant are sediul în Dublin, altul îl are în Amsterdam, dar el produce, ca urmare a activității comerciale pe teritoriul întregii Uniuni, prin economia digitală. Atunci aceste taxe și impozite să nu mai intre în statul membru, ci să fie redirecționat către bugetul comunității europene.”
„Sunt soluții, sunt dezbateri interesante și cred că vom găsi într-un final posibilitatea de a umple acea gaură lăsată de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar vom găsi și resursele necesare pentru a face față unor provocări noi”, a conchis europarlamentarul.
–
