COMISIA EUROPEANA
Jean Claude Juncker: Liberalizarea regimului de vize pentru turci, aplicabilă din 1 octombrie dacă sunt îndeplinite toate condițiile
Published
8 years agoon
Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a declarat că liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii turci ar putea avea loc în octombrie, însă numai dacă Ankara va îndeplini toate cerințele, inclusiv reformarea legilor anti-teroriste.
La începutul acestei luni, ministrul de Externe turc Mevlut Cavusoglu a declarat că guvernul de la Ankara ar putea contribui la stăvilire fluxului de refugiați ce vor să ajungă în Europa, dacă cele 28 de state vor relaxa condițiile de călătorie pentru cetățenii turci din luna octombrie.
Comentariile sale vin în contextul în care tensiunile dintre Bruxelles și Ankara au crescut, urmare a puciului eșuat din 15 iulie. Europa s-a declarat alarmată de represiunile luate de autoritățile turce, cât și de faptul că legislația antiteroristă poate fi folosită drept un pretext pentru a pedepsi disidenții politici și criticii președintelui Erdogan.
”Chestiunea călătoriilor fără vize, direct conectată cu acordul privind migrația, poate fi implementată din 1 octombrie numai dacă toate condițiile sunt întrunite”, a spus Juncker duminică, aflat în Austria, potrivit Reuters.
”Legile antiteroriste nu pot fi folosite pentru a închide intelectuali, oameni de știință și jurnaliști. Nu asta este lupta împotriva terorismului la care ne referim”, a adăugat președintele CE.
Bruxelles-ul cere o relaxare a legilor împotriva terorismului, însă Ankara a refuzat spunând că legile stricte sunt necesare pentru combaterea militanților islamici și a kurzilor. Turcia este, de asemenea, iritată de lipsa de implicare a UE după puciul eșuat în care 240 de persoane au fost ucise.
După tentativa de lovitură de stat, peste 17.000 de persoane au fost plasate sub arest formal, iar zeci de mii au fost suspendate de la locurile de muncă.
UE și Turcia au încheiat în martie un acord prin care Ankara s-a angajat să stăvilească fluxul migrator, iar UE a promis în schimb un ajutor financiar inițial de 3 miliarde de euro, liberalizarea regimului de vize și deblocarea procesului de aderare a Turciei la UE, precum și preluarea direct din Turcia a unui număr de migranți sirieni echivalent cu cel al migranților ilegali returnați din Grecia către teritoriul turc.
.
You may like
Marcel Ciolacu, vizită oficială în Turcia la invitația președintelui Erdogan
România, pe locul 89 în clasamentul celor mai atractive țări pentru relocare profesională. Candidații din Pakistan, Italia, Elveția, Ungaria sau Austria, cei mai dispuși să lucreze în România (studiu)
Moldova, Ucraina și Balcanii au “fereastra istorică” de a-și lega viitorul de UE, apreciază șeful diplomației europene la 20 de ani de la cea mai mare extindere a UE
Turcia confirmă că îl susține pe Mark Rutte în competiția pentru poziția de secretar general al NATO
Erdogan îi transmite lui Rutte că noul secretar general NATO trebuie să prioritizeze eliminarea obstacolelor dintre aliați privind industriile de apărare și preocupările legate de terorism
Klaus Iohannis și vicepreședintele Turciei au discutat consolidarea apărării NATO pe flancul estic și agenda NATO în pregătirea summitului de la Washington
COMISIA EUROPEANA
Înaintea alegerilor europene, UE include pe lista sancțiunilor patru noi instituții media susținute de Kremlin, anunță vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență
Published
16 hours agoon
May 16, 2024By
Teodora IonAmbasadorii țărilor membre la UE au convenit miercuri, în principiu, să includă patru instituții media rusești pe lista sa de sancțiuni, acuzându-le de propagandă, a declarat comisarul european pentru valori și transparență Vera Jourova pe platforma de socializare X, conform Reuters.
”Patru rețele de propagandă cu legături cu Kremlinul (au fost) adăugate pe lista de sancțiuni: Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestija și Rossiyskaya Gazeta”, a spus Jourova, care a completat că va fi interzisă, în egală măsură, finanțarea de către Rusia a mass-mediei, organizațiilor neguvernamentale și partidelor politice din UE.
‼️Another sanctions package against #Russia approved at Coreper today!
4 #Kremlin-linked propaganda networks added to the sanctions list: Voice of Europe, RIA Novosti, Izvestija and Rossiyskaya Gazeta.
Ban on Russian funding of EU media, NGOs and political parties.
— Věra Jourová (@VeraJourova) May 15, 2024
Ambele măsuri fac parte din cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia pe scară largă în Ucraina, declașantă în februarie 2022, potrivit unui document pe care Reuters l-a consultat săptămâna trecută.
Uniunea Europeană a luat deja măsuri similare împotriva Russia Today și Sputnik, care și-au pierdut dreptul de difuzare în UE.
În ceea ce privește instituțiile media rusești recent adăugate pe lista sancțiunilor, blocul european nu a precizat care sunt măsurile pe care le va aplica.
Decizia vine cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europene, care urmează să aibă loc în perioada 6-9 iunie, și arată hotărârea Bruxelles-ului de a contracara dezinformarea, fenomen care a căpătat amploare.
Scandalul a izbucnit după ce premierul ceh Petr Fiala a anunțat că serviciile de informații din țara sa au reușit să demaște o rețea finanțată de Moscova care răspândea propagandă rusă despre Ucraina și ale cărei tentacule erau întinse până în Parlamentul European.
Potrivit publicaţiei Denik N, responsabili politici europeni ce cooperează cu site-ul Voice of Europe, care a publicat apeluri ale unora dintre ei pentru încetarea ajutorării Ucrainei, au fost plătiţi din fonduri ruse, care au finanţat de asemenea campanii pentru viitoarele alegeri europene.
Conștient de acest pericol, Parlamentul European a adoptat deja noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine.
COMISIA EUROPEANA
UE sprijină îmbunătățirea cooperării la punctele de trecere a frontierei dintre Ucraina și R. Moldova în cadrul coridoarelor de solidaritate
Published
17 hours agoon
May 16, 2024By
Teodora IonComisia Europeană, împreună cu Ucraina, Republica Moldova, România și SUA, inaugurează joi punctul de trecere a frontierei moldo-ucraineană modernizat din Reni, Ucraina.
În cadrul inițiativei privind coridoarele de solidaritate, executivul european a sprijinit lucrările la acest punct de trecere a frontierei pentru a permite fluidizarea traficului la frontieră, precum și o mai bună conectivitate între Ucraina, Republica Moldova și România.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, controale comune la frontiera ucraineano-moldovenească vor accelera trecerea frontierei în ambele direcții, permițând mărfurilor transportate pe cale rutieră să ajungă mai repede la destinație.
În plus, UE a alocat până la 11 milioane de euro pentru continuarea renovării substanțiale și pentru o potențială extindere a punctului de trecere a frontierei, precum și pentru dezvoltarea altor infrastructuri de frontieră prioritare.
Inaugurarea are loc în contextul discuțiilor periodice dintre UE, Ucraina, Republica Moldova, România și SUA cu privire la creșterea în continuare a eficienței coridorului dunărean pentru nevoile actuale și viitoare.
”De la înființarea coridoarelor de solidaritate în mai 2022, coridorul Dunării a fost un exemplu excelent de cooperare strânsă între Ucraina, Republica Moldova și România – cea mai mare parte a mărfurilor care ies și intră în Ucraina au folosit acest coridor în ultimii doi ani, cu costuri logistice comparabile cu cele de pe ruta Mării Negre. Cu sprijinul nostru, inaugurarea de astăzi a punctului de trecere a frontierei îmbunătățit dintre Ucraina și Republica Moldova de la Reni va reduce și mai mult timpii de așteptare la frontieră și, astfel, va crește atractivitatea acestei rute”, a declarat comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.
Până în prezent, coridoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte peste 136 de milioane de tone de bunuri, inclusiv, de exemplu, cereale, minereuri și oțel, și să importe peste 52 de milioane de tone de bunuri de care are nevoie.
Coridoarele solidarității au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro pentru economia ucraineană și au permis importul în Ucraina de bunuri în valoare de aproximativ 107 miliarde de euro din UE.
COMISIA EUROPEANA
CE: 54 de proiecte industriale în domeniul apărării vor fi finanțate cu peste 1 miliard de euro prin intermediul Fondului european de apărare (FED)
Published
17 hours agoon
May 16, 2024By
REDACTIAComisia Europeană sprijină cu 1,031 miliarde de euro 54 de proiecte europene comune de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării. Finanțarea anunțată astăzi, 16 mai, în urma rezultatelor cererilor de propuneri pentru 2023, face parte din Fondul european pentru apărare (FED).
Proiectele selectate vor sprijini excelența tehnologică într-o gamă largă de capacități de apărare în domenii critice, inclusiv apărarea cibernetică, lupta terestră, aeriană și navală, protecția activelor spațiale sau apărarea chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN).
Acestea vor contribui la prioritățile UE în materie de capacități, cum ar fi o mai bună cunoaștere a situației pentru a asigura accesul la spațiu și la tehnologiile pentru un viitor tanc de luptă principal. Proiectele MARTE și FMBTech, de exemplu, vor reuni peste 70 de actori industriali și organizații de cercetare pentru a lucra la proiectarea și sistemele pentru platforma tancului de luptă principal care va fi utilizată în întreaga Europă.
- În domeniul capacităților terestre, pe baza rezultatelor obținute în cadrul Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, proiectul SRB2 va îmbunătăți un sistem de suspensie nou pentru vehicule blindate grele. EDC2 va avea ca rezultat un prototip al corvetei europene de patrulare, bazat pe un proiect inițial dezvoltat în cadrul apelurilor EDF din 2021. Proiectul de cercetare TALOS-TWO, cu 19 participanți din 8 țări, va aduce în față excelența europeană în domeniul armelor cu energie dirijată bazate pe laser.
- În cadrul Schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS) din cadrul programului FED, IMM-urile, întreprinderile nou-înființate și noii intrați în sectorul apărării au profitat de o serie de oportunități oferite în cadrul rundei de finanțare FED 2023.
- Pentru prima dată, 4 proiecte vor sprijini transferul de inovare civilă în domeniul apărării. În plus, proiectul MaJoR va combina dezvoltarea tehnologică cu un sprijin tehnic și financiar pe termen scurt pentru până la 60 de start-up-uri și IMM-uri în timpul fazei de implementare, oferindu-le acestora un acces mai facil la program.
„Participarea activă a industriei de apărare din UE, cu 76% mai multe propuneri depuse față de anul trecut, demonstrează încă o dată importanța Fondului european de apărare. Un interes deosebit de mare a fost înregistrat de IMM-uri, ceea ce confirmă faptul că FED continuă să fie foarte atractiv pentru întreprinderile mai mici și pentru noii veniți în sectorul apărării. Cu această rundă a FED, observăm că noul program UE de inovare în domeniul apărării facilitează adaptarea tehnologiilor civile în domeniul apărării și, prin urmare, face ca baza industrială și tehnologică de apărare europeană să devină mai competitivă”, a transmis Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă adaptată erei digitale
„Astăzi anunțăm finanțarea, prin intermediul Fondului european de apărare, a 54 de proiecte de colaborare în domeniul apărării cu o valoare de peste 1 miliard de euro. Prin intermediul FED, încurajăm industriile din statele membre să își stimuleze cooperarea și inovarea în domenii critice și să dezvolte capacitățile de apărare necesare, inclusiv apărarea cibernetică, apărarea terestră, aeriană, navală de luptă și spațială – și să anticipeze, împreună. Aceasta contribuie la satisfacerea nevoilor noastre de securitate în materie de apărare în fața noului mediu de securitate și la pregătirea pentru poziția de lider tehnologic al Europei”, a mai precizat comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.
Concrete & Design Solutions
MAE publică un ghid pentru românii care doresc să voteze pentru Parlamentul European la secțiile de votare organizate în străinătate
Grecia propune înființarea unui sistem european de apărare antiaeriană similar cu sistemul israelian Iron Dome
BCE constată că vulnerabilitățile în materie de stabilitate financiară s-au atenuat, dar perspectivele rămân fragile
Înaintea alegerilor europene, UE include pe lista sancțiunilor patru noi instituții media susținute de Kremlin, anunță vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență
UE sprijină îmbunătățirea cooperării la punctele de trecere a frontierei dintre Ucraina și R. Moldova în cadrul coridoarelor de solidaritate
CE: 54 de proiecte industriale în domeniul apărării vor fi finanțate cu peste 1 miliard de euro prin intermediul Fondului european de apărare (FED)
Comisia Europeană a deschis o procedură oficială împotriva Meta privind protecția minorilor pe platformele Facebook și Instagram
Ministrul de Interne al Austriei: Înăsprirea regulilor de azil funcționează
Tabloul european al tentativelor de asasinare și al asasinatelor împotriva liderilor politici din Europa ultimilor 50 de ani
România, printre cele 15 țări membre UE care solicită ”noi soluții” pentru a transfera mai ușor migranții în statele terțe
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge
Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei
Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă: Revenirea României în lumea liberă impune celebrarea Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial pe 8 mai, alături de partenerii euro-atlantici, nu după ceasul Moscovei
- NATO1 week ago
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
- ROMÂNIA1 week ago
Joe Biden, către Klaus Iohannis, în Biroul Oval: Nu există niciun aliat NATO cu un angajament euro-atlantic mai puternic decât România și SUA
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
”Pentru prima dată în istorie, UE are o legislație care protejează libertatea presei”. Intră in vigoare Legea europeană privind libertatea mass-mediei
- NATO1 week ago
Iohannis i-a transmis lui Biden că este deschis discuțiilor privind oferirea unui sistem Patriot Ucrainei, dar nu ca România să rămână fără apărare antiaeriană