Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Raportul MCV a fost publicat. Comisia Europeană: Următorul raport oficial va fi prezentat în termen de aproximativ un an

Published

on

UPDATE Raportul MCV pentru România a fost publicat

Comisia Europeană a publicat, miercuri, raportul MCV privind România, prim vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, precizând că Bucureştiul se află pe drumul cel bun. Raportul consemnează progresele înregistrate de România, precizând că trebuie menţinut consensul în ceea ce priveşte reformele.

Raportul evaluează progresele recente realizate de România, evidenţiind o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut “o dinamică remarcabilă”, se arată în raport.

Totodată, documentul precizează  că persistă “un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure”.

Experţii apreciază că, “deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică şi productivă dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate”.

parlament ro

“Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale”, se arată în raport.

CE: Următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an, pentru a oferi Bucureştiului răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor sale şi pentru evalua rezultatele tangibile obţinute.

“Consensul cu privire la necesitatea reformelor şi convingerea că progresele sunt tot mai solide câştigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendinţă trebuie acum menţinută. Comisia aşteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV şi a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi. Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an”, se arată într-un comunicat al CE.

Executivul de la Bruxelles consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile UE şi dialogul constructiv cu Comisia şi cu numeroase state membre continuă să reprezinte “un sprijin valoros” pentru consolidarea reformelor în România. 

“Până la publicarea unui nou raport, Comisia va monitoriza îndeaproape şi pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum şi printr-un dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre”, precizează CE.

Raportul pentru Bulgaria notează că progresele înregistrate de această ţară sunt “lente”, reformele fiind îngreunate şi de incertitudinile politice de la Sofia, unde s-au perindat trei guverne în ultima perioadă.

Următorul raport MCV pentru Bulgaria va fi tot peste un an.

Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria vor fi discutate miercuri în Colegiul comisarilor şi vor fi publicate în aceeaşi zi, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva.

“Comisarii vor discuta mâine (miercuri – n.r.) ultimele evoluţii şi progrese în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei din Bulgaria şi România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al CE, Mina Andreeva.

European-Union-flags-007

Raportul va fi publicat după încheierea reuniunii Colegiului comisarilor, la ora 12:00 (13:00, ora României).

Surse europene au precizat recent, pentru Mediafax, că raportul pentru România va fi mai bun decât precedentul, cel din ianuarie 2014.

“Oaia neagră” va fi, din nou, Parlamentul care va fi criticat mai ales pentru unele decizii de a refuza ridicarea imunităţii unor parlamentari cu probleme în justiţie.

Aceleaşi surse au susţinut că raportul pentru România va fi mai bun decât cel pentru Bulgaria.

Eurobarometru: 73% dintre români consideră că MCV trebuie să continue

Românii consideră că UE, prin intermediul MCV, a ajutat România în lupta împotriva corupţiei şi a deficienţelor din sistemul judiciar, 73% dintre ei apreciind că acest mecanism trebuie să continue până când ţara ajunge la un standard comparabil cu cel al altor state membre.

Sondajul privind Mecanismul de Cooperare pentru România şi Bulgaria a fost publicat marţi, cu o zi înainte de publicarea raportului MCV.

Raportul MCV pentru România, discutat la Bruxelles

Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare s-a aflat şi pe agenda discuţiilor pe care le-a avut, pe 19 şi 20 ianuarie, la Bruxelles, ministrul român al Justiţiei, Robert Cazanciuc, cu prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, cel care se ocupă de raport, şi cu comisarul pentru Justiţie, Vera Jourova.

Înainte de vizita la Bruxelles, Robert Cazanciuc a declarat că România va avea un raport MCV pozitiv, pentru al doilea an consecutiv, potrivit evaluărilor făcute de autorităţile de la Bucureşti după discuţii cu oficiali ai Comisiei Europene şi ai statelor membre.

Totodată, în 15 ianuarie, la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute împreună cu preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că a discutat cu Jean-Claude Juncker despre MCV.

“Domnul preşedinte m-a asigurat de tot sprijinul pentru România în chestiunea intrării României în spaţiul Schengen. Am discutat despre MCV, Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Peste câteva zile doar, vom avea un nou raport pe această speţă. Am căzut de acord că acest lucru ne încurajează să spunem că, în următorii ani, pe timpul mandatelor noastre, vom finaliza această procedură cu succes, fiindcă România a făcut progrese semnificative în consolidarea instituţiilor statului, în implementarea reformelor structurale, în consolidarea statului de drept şi consolidarea independenţei justiţiei”, a spus Iohannis.

Iohannis: Obiectivul major al sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea MCV-ului

Președintele Klaus Iohannis a declarat, încă de la 6 ianuarie, în prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii pe care a prezidat-o, că obiectivul sistemului judiciar din România trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), instituit României și Bulgariei în 2007, la momentul accederii în Uniunea Europeană. 

În opinia șefului statului, MCV a fost în ultimii 8 ani un “instrument util”. Iohannis spune că mecanismul de monitorizare, creat special pentru cele două state din Sud-Est-ul Europei, “a generat un exemplu de bune practici și sunt convins că experiența României va fi fructificată de alte state. Au fost 8 ani în care sistemul judiciar a înregistrat progrese majore”.

Ultimul raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare laudă evoluțiile pozitive din Justiție și subliniază nevoia combaterii eficiente a corupției. Traian Băsescu a arătat, în discursul de adio, că speră ca România să îndeplinească şi criteriile politice şi pentru justiţie după raportul MCV din ianuarie pentru a începe accesul în Spaţiul Schengen.

“În ultimii ani însă, rapoartele MCV au constatat progrese importante realizate de aproape toate instituțiile din justiție și de aceea cred că este timpul pentru o schimbare. Stimați membri ai CSM, astăzi, în fața dvs, declara cu responsabilitate că a venit momentul ca România să fie evaluată cu obeictivitatea pe care o merită și să se constate că acele condiționalități, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite. Așada, obiectivul sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, toate instituțiile din Justiție, dar și Parlamentul, și Puterea Executivă, trebuie să-și dea concursul pentru ca atunci când actualul CSM și actualul Parlament înși termină mandatele să putem bifa împreună această reușită”, a declarat Iohannis.

 

.

 

.

Continue Reading
5 Comments

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni, 17 ianuarie, o cerere de propuneri pentru proiecte în vederea elaborării unui curriculum și a materialelor didactice pentru un curs despre Uniunea Europeană și politica de coeziune a UE, destinat viitorilor jurnaliști.

Comisia a răspuns solicitării multor studenți din UE de a lansa acest apel, care va oferi o ocazie extraordinară de a stimula dezbaterea academică privind UE și politica de coeziune a UE, precum și de a îmbunătăți nivelul de cunoștințe al studenților și de a încuraja cooperarea între universități și alte instituții ale UE“, a declarat comisarul pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira.

Beneficiarii vor trebui să pună în aplicare o strategie de dezvoltare, să creeze o rețea de instituții de învățământ superior și să își dezvolte învățământul.

Propunerile pot fi depuse de universități și alte instituții de învățământ jurnalistic la nivel universitar și postuniversitar.

Solicitanții trebuie să fie stabiliți într-un stat membru al UE și să fie acreditați în conformitate cu legislația în vigoare în țara respectivă.

Comisia va acoperi 95% din costurile proiectului. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 21 aprilie 2022, ora 13:00 CET. Comisia se așteaptă să anunțe rezultatele în iunie 2022.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Prețurile cu ridicata ale gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze, potrivit raportului trimestrial al Comisiei privind piața gazelor naturale publicat astăzi. Tendințele identificate prezintă un contrast puternic cu ceea ce s-a observat în aceeași perioadă a anului 2020. Același lucru este valabil și pentru raportul trimestrial privind energia electrică, care evidențiază faptul că consumul de energie electrică a revenit la nivelurile anterioare pandemiei.

În ceea ce privește piața gazelor, raportul subliniază modul în care prețurile angro la gaze în Europa și-au continuat creșterea bruscă în al treilea trimestru al anului 2021, ajungând la 85 €/MWh la sfârșitul lunii septembrie – un nivel rar întâlnit pe hub-urile europene. Aceste prețuri ridicate la gazele naturale cu ridicata au dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor angro la electricitate și, la rândul lor, la creșteri semnificative ale prețurilor cu amănuntul. Raportul analizează, de asemenea, diferitele măsuri luate la nivelul UE și al statelor membre pentru a atenua impactul majorării prețurilor la gaze asupra gospodăriilor și întreprinderilor.

Raportul trimestrial privind piața energiei electrice evidențiază faptul că, în al treilea trimestru al anului 2021, consumul din UE a crescut până la nivelurile înregistrate în aceeași perioadă a anului 2019, adică la nivelurile de dinaintea pandemiei – datorită unei redresări economice constante și a unei atenuări a restricțiilor de blocare. Consumul la nivelul UE a crescut cu 3% de la an la an în al doilea trimestru din 2021, datorită redresării activității industriale și a forței de muncă.

Cu toate acestea, redresarea economică post-pandemică a provocat o astfel de creștere bruscă a prețurilor globale la gaze și a perturbat în mod semnificativ lanțurile de aprovizionare la nivel mondial, pentru a determina niveluri record ale prețurilor la energie electrică pe piețele europene.

Indicele european de referință pentru energie electrică a înregistrat o medie de 105 €/MWh în T3 2021 – echivalentul a 211% mai mult decât în T3 2020 și cu 164% mai mult decât în aceeași perioadă din 2019. Majorarea prețurilor la gaz a inversat trecerea de la cărbune la gaz înregistrată în ultimul an, stimulând câștigurile din producția de cărbune în ciuda creșterii prețurilor la carbon în T3 2021.

Raportul arată, de asemenea, că cererea de vehicule cu încărcare electrică (ECV) a continuat să crească în T3 2021. Sprijinul fiscal și stimulentele de achiziție oferite în șaptesprezece state membre au continuat să stimuleze vânzările în cursul anului 2021 – cu aproape 410.000 de noi ECV-uri înregistrate în UE în perioada iulie-septembrie 2021 – cu 50% mai mult decât în aceeași perioadă din 2020.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

Published

on

© European Commission/ Facebook

Crizele umanitare din întreaga lume continuă să crească, iar în timp ce conflictele și violențele sunt sursa nevoilor umanitare majore, situația se agravează din ce în ce mai mult din cauza dezastrelor naturale, precum seceta sau inundațiile, alimentate de schimbările climatice și de degradarea mediului.

În acest sens, pentru a-i ajuta pe cei mai afectați din întreaga lume, Comisia Europeană a adoptat un buget umanitar anual de 1,5 miliarde de euro pentru anul 2022, informează comunicatul oficial. 

„Nevoile umanitare sunt la un nivel fără precedent și continuă să crească. Finanțarea noastră umanitară va permite UE să să continue să salveze vieți și să acopere nevoile de bază ale populațiilor afectate. Pe lângă faptul că răspundem la crize noi și foarte vizibile, bugetul asigură faptul că vom aborda și crizele umanitare existente, prelungite sau recurente, cum ar fi cele din Columbia sau Sudanul de Sud sau situația poporului Rohingya”, a transmis comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

În 2022, ajutorul umanitar al UE va fi alocat după cum urmează:

  • 469 de milioane de euro vor fi alocate Africii Subsahariene pentru a-i sprijini pe cei care suferă din cauza crizei alimentare și nutriționale exacerbate de conflictul din Sahel  și pe cei strămutați din cauza violențelor din Republica Centrafricană, din bazinul lacului Ciad (Ciad, Camerun și Nigeria), din Sudanul de Sud și din Cornul Africii . De asemenea, suma aceasta va aborda și nevoile persoanelor afectate de conflictul pe termen lung din Republica Democrată Congo.
  • 351 de milioane de euro din fondurile umanitare ale UE vor fi alocate pentru nevoile din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pentru a face față crizei din Siria, precum și nevoilor refugiaților din țările vecine din Orientul Mijlociu, precum și situației critice din Yemen.
  • 152 de milioane de euro vor finanța proiecte în Europa de Sud-Est și în țările vecine, abordând crizele din Ucraina, Balcanii de Vest și Caucaz, precum și efectele crizei siriene în Turcia.
  • 188 de milioane de euro vor continua să vină în ajutorul celor mai vulnerabile populații din Asia și America Latină. În Asia, aceasta include crizele din Afganistan și Rohingya (Bangladesh și Myanmar). În America Latină, UE va continua să ofere ajutor celor afectați de crizele din Venezuela și Columbia și Haiti.
  • Cele 370 de milioane de euro rămase vor fi utilizate pentru crize neprevăzute sau pentru creșterile bruște ale crizelor existente, precum și pentru alte operațiuni.

Finanțarea va ajuta, totodată, populațiile vulnerabile din țările predispuse la dezastre să se pregătească mai bine pentru diverse riscuri naturale, precum inundațiile, incendiile de pădure, cutremurele și cicloanele.

De asemenea, 10% din finanțare în toate regiunile va fi alocată educației în situații de urgență pentru a permite copiilor și tinerilor să își continue școlarizarea.

Continue Reading

Facebook

U.E.6 hours ago

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

U.E.6 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

RUSIA9 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.10 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA11 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.12 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO12 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

RUSIA9 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA11 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending