ONU
Op-ed | Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga: ”S.O.S. resursele globale comune ale planetei”
Published
3 years agoon
By
REDACTIAde Ion I. Jinga, Ambasador, Reprezentant Permanent al României la ONU
Când eram un adolescent dornic să descopere lumea, am învățat alfabetul Morse pentru comunicarea la distanță. În codul Morse, semnalul ce semnifică urgența este o secvență de trei puncte – trei linii – trei puncte, corespunzătoare literelor „SOS“. Folosit inițial pe mare de către navele în pericol, în limba engleză mesajul este asociat expresiei „Save Our Ship“ – „Salvați corabia noastră”. SOS indică o criză iminentă și necesitatea unei acțiuni imediate.
Oamenii de știință spun că numărul planetelor din univers ar putea fi 7 x 1020 (7 urmat de 20 de zerouri), însă cele mai multe nu au condiții pentru a susține viața. Planeta Albastră, pe care trăim, beneficiază de o combinație de elemente vitale pentru supraviețuire – pământ, oceane, râuri, păduri, atmosferă, biodiversitate și climă – și ar putea fi, mai degrabă, o anomalie statistică în univers.
Termenul de „Resurse globale comune” – „Global Commons” în limbajul ONU – este folosit pentru a defini acele resurse naturale ale planetei care se află dincolo de limitele suveranității statelor și se referă, în mod tradițional, la oceanul planetar, atmosferă, spațiul extra-atmosferic si continentul Antarctica. Recent, schimbările climatice, biodiversitatea și regiunea Arctică au fost, de asemenea, incluse în categoria „Global Commons”. În ultimii ani, au loc dezbateri dacă Internetul, ca sistem global de computere interconectate prin tehnologii de telecomunicații, face parte din resursele globale comune. Răspunsul pare a fi mai degrabă „Nu”, deoarece rețeaua Internet se află, în mare parte, în proprietate privată (guvernanța Internetului este un subiect în dezbatere). Spațiul cibernetic – „Cyberspace” – poate fi, însă, considerat parte a „Global Commons”, conceptul fiind legat de libertatea de exprimare.
Aproape peste tot în lume resursele naturale sunt supra-exploatate, cu un impact masiv asupra mediului înconjurător. Această realitate este adesea numită „Tragedia resurselor globale comune”. Din 1970 și până astăzi, economia globală a crescut de cinci ori, iar producția de bunuri alimentare cu 300%. În aceeași perioadă, îngrășămintele chimice acumulate în ecosistemele costiere au generat „zone moarte” pe o suprafață totală mai mare decât cea a Marii Britanii. Populația globului se apropie de zece miliarde, iar consumul de alimente este așteptat să crească cu peste 50% până în 2050. Pentru a produce hrana necesară omenirii, se estimează că o suprafață suplimentară de teren de două ori mai mare decât India ar urma să fie transformată în teren agricol. În fiecare an, planeta pierde 10 milioane ha de pădure – o suprafață egală cu cea a Islandei. Despăduririle masive afectează sistemul de apă dulce, diminuează capacitatea pădurilor de a stoca dioxidul de carbon și amplifică consecințele dezastrelor naturale. Penuria de apă ar putea deveni, în curând, o nouă normalitate în multe părți ale lumii, afectând cca. 5,7 miliarde de oameni până în 2050. Afecțiunile cauzate de poluarea aerului produc 6,5 milioane de decese premature în fiecare an.
Datorită încălzirii globale, un milion din cele opt milioane de specii de plante și animale care există pe Pământ riscă să dispară. Avem astăzi în atmosferă cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră din ultimul milion de ani. Un studiu publicat în 2019 de Academia Națională de Științe a Statelor Unite arată că, într-un scenariu cu emisii reduse, până în anul 2100 nivelul oceanului planetar ar crește cu 69 cm, raportat la nivelul din anul 2000, iar dacă emisiile vor fi ridicate, creșterea ar putea fi de 111 cm. Creșterea nivelului oceanelor va face ca numeroase state insulare să dispară de pe hartă. Trăim într-un „sat global”, de aceea nicio țară nu este imună la poluare, degradarea mediului, distrugerea biodiversității, sau răspândirea bolilor infecțioase. În același timp, niciun stat nu dispune de mijloace pentru a rezolva singur astfel de probleme.
Soluția constă în inversarea tendințelor de evoluție a climei, biodiversității și oceanelor și în construirea unei economii globale sustenabile.
Pentru aceasta, sunt necesare schimbări comportamentale și transformări structurale. În iunie 2020, Klaus Schwab, Președintele Executiv al Forumului Economic Mondial (autor al cărții „Cea de-a patra revoluție industrială”), aprecia că: „Pandemia de COVID-19 reprezintă o oportunitate rară și redusă în timp de a reflecta, reimagina și reseta lumea în care trăim, pentru a crea un viitor mai sănătos, mai echitabil și mai prosper”.
Pandemia a demonstrat că acest lucru este posibil atunci când nu mai sunt alte opțiuni. În cazul COVID-19, purtăm mască, ne spălăm pe mâini, păstrăm distanța socială. Pentru a evita „tragedia resurselor globale comune”, va trebui să renunțăm la comportamente nocive în relația cu natura, redusă risipa de hrană și apă, un nivel zero de emisii până în anul 2050.
Sunt necesare și o serie de transformări structurale: decarbonizarea producției de energie, electrificarea transportului și industriei, creșterea eficienței energetice, trecerea de la transportul rutier de mărfuri la cel pe cale ferată și maritim, protejarea pădurilor, refacerea zonelor degradate, oprirea supra-exploatării speciilor, stoparea poluării marine, curățirea oceanelor de plasticul care sufocă viața, amprentă „zero” de carbon la construcțiile noi, economie circulară, folosirea materialelor regenerabile, asimilarea revoluției digitate în viața cotidiană.
Într-un astfel de proiect, contractul social dintre oameni, guverne și marile corporații trebuie să devină mai inclusiv și adaptat noilor realități. Măsurile de creștere a încrederii între state sunt importante nu doar în domeniul securității internaționale, ci și pentru gestionarea resurselor globale comune, iar acest lucru este posibil doar într-o ordine globală bazată pe reguli și pe normele de drept internațional. În această paradigmă, Organizația Națiunilor Unite are un rol-cheie, deoarece construcția unor societăți inclusive și reziliente, care să genereze redresarea ecologică, digitală și sustenabilă a economiei globale și să valorifice avantajele revoluțiilor InfoTech și BioTech, presupune soluții bazate pe multilateralism.
În iunie 2019, peste 50 mari organizații filantropice, de cercetare, mass media și de afaceri din lume au format un parteneriat numit „Alianța pentru Resursele Globale Comune”, cu obiectivul de a crea o rețea de acțiune bazată pe date științifice, pentru protejarea populației și planetei, refacerea resurselor globale comune și promovarea unor schimbări sistemice. 1200 companii s-au alăturat deja acestui proiect. În septembrie 2019, Franța și Germania au lansat „Alianța pentru Multilateralism”, un forum pentru promovarea de soluții comune la provocările globale, prin consolidarea cooperării multilaterale. România s-a alăturat inițiativei în anul 2020.
În februarie 2021, la lansarea raportului Programului ONU pentru Mediu „Să facem pace cu natura”, Secretarul General Antonio Guterres spunea: „Pentru prea mult timp, am purtat un război sinucigaș și fără sens cu natura. Rezultatul îl reprezintă trei crize interconectate: perturbarea mediului, distrugerea biodiversității și poluarea care ne amenință viabilitatea ca specie. Fără ajutorul naturii, nu vom putea prospera, sau chiar supraviețui. Este timpul să reevaluăm și să resetăm relația noastră cu natura. Drumul către economia sustenabilă există, el presupune energie regenerabilă, sisteme de hrană sustenabile și soluții bazate pe natură”.
Epilog. Resursele globale comune au fost multă vreme conceptualizate în termeni financiari. Zeci de ani, omenirea s-a concentrat mai mult pe exploatare și profit, decât pe protecție și conservare. Descoperim acum că suntem o lume mare pe o planetă mică, folosim mai multe resurse decât capacitatea acesteia de regenerare și ne apropiem de punctul dincolo de care întoarcerea nu va mai fi posibilă. Am putea, eventual, supraviețui fără bani dar, cu siguranță, nu și fără ecosisteme capabile să susțină viața. Această realitate reprezintă un semnal SOS ce indică o criză iminentă și necesitatea unei acțiuni imediate. Poate că în univers există 7 x 1020 planete, dar Pământul este singura noastră casă și corabia cu care călătorim prin spațiul intergalactic. Protejându-i resursele globale comune, ne protejăm viitorul pe o planetă sustenabilă.
Așa cum remarca Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, de la tribuna Adunării Generale a ONU, în septembrie 2019: „Suntem astăzi, toți, profund interconectați prin guvernanța multilaterală. Soluțiile la aceste provocări economice, sociale și de mediu care se întrepătrund pot fi găsite doar printr-un angajament reînnoit față de multilateralism și o ordine internațională bazată pe reguli, cu ONU în centrul său”.
Promovarea intereselor naționale presupune, deopotrivă, patriotism și cooperare globală. Profesorul Yuval Noah Harari (autorul cărții „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului”) argumentează că nu există contradicție între naționalism și globalism: „Naționalism înseamnă să îți iubești compatrioții. Și, în secolul XXI, pentru a proteja siguranța și viitorul compatrioților tăi, trebuie să cooperezi cu străinii. Deci, în secolul XXI, cei care sunt buni naționaliști trebuie să fie și globaliști. Globalism înseamnă un angajament față de anumite reguli globale, reguli care nu neagă unicitatea fiecărei națiuni, ci doar reglementează relațiile dintre națiuni”.
Post Scriptum. La 1 aprilie voi participa, alături de alți ambasadori la ONU, la o conversație deschisă, în nume personal, despre „Resursele globale comune în secolul XXI”.
Notă: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului.
You may like
SUA, după ce Rusia a respins o rezoluție ONU care previne o cursă a înarmării nucleare în spațiu: ”De ce, dacă respectați regulile, nu ați susține o rezoluție care le reafirmă?”
Curtea de Conturi Europeană: UE trebuie să se asigure că planul său de a interzice motoarele cu ardere internă nu vine cu un preț ridicat pentru suveranitatea sa industrială și pentru cetățenii săi
ONU: Raportul unui grup independent de experți absolvă UNRWA de acuzațiile de terorism din partea Israelului și cere consolidarea mecanismelor organizației
Raport: Europa se încălzește de două ori mai rapid decât celelalte continente, tendință care urgentează tranziția la neutralitate climatică
Raportorul CoR Csaba Borboly: Regiunile și orașele din UE cer reevaluarea statutului de protecție a carnivorelor mari pentru a promova coexistența durabilă cu omul și îmbunătățirea biodiversității
Secretarul general al ONU lansează un apel la ”reținere maximă” după atacul Iranului asupra Israelului: ”Nici regiunea, nici lumea nu-şi pot permite mai mult război”
CONSILIUL DE SECURITATE
SUA, după ce Rusia a respins o rezoluție ONU care previne o cursă a înarmării nucleare în spațiu: ”De ce, dacă respectați regulile, nu ați susține o rezoluție care le reafirmă?”
Published
3 weeks agoon
April 25, 2024By
Teodora IonRusia a respins prin veto o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care cerea tuturor națiunilor să prevină o cursă periculoasă a înarmării nucleare în spațiul cosmic, calificând-o drept ”un spectacol murdar”, conform The Guardian.
Rezoluția, promovată de Statele Unite și Japonia, ar fi cerut tuturor țărilor să nu dezvolte sau să desfășoare arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă în spațiu, care sunt deja interzise în conformitate cu un tratat internațional din 1967.
”Veto-ul de astăzi ridică întrebarea: De ce? De ce, dacă respectați regulile, nu ați susține o rezoluție care le reafirmă? Ce ați putea să ascundeți?”, a declarat ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield, după vot.
Reacția diplomatului american vine după ce Vladimir Putin a spus că Moscova nu are vreo intenție de a desfășura arme nucleare în spațiu.
Ambasadorul rus la ONU, Vassili Nebenzia, a respins rezoluția, calificând-o drept ”complet absurdă și politizată” pentru că nu merge suficient de departe în interzicerea tuturor tipurilor de arme în spațiu.
Votul în Consiliul de Securitate, format din 15 membri, a fost de 13 voturi pentru, Rusia s-a opus și China s-a abținut.
Rusia și China au propus un amendament care ar cere tuturor țărilor, în special celor cu capacități spațiale importante, ”să interzică pentru totdeauna amplasarea de arme în spațiul cosmic și amenințarea cu utilizarea forței în spațiul cosmic”.
Însă SUA s-au opus, iar după vot Nebenzia a declarat: ”Amândoi au fost de acord: „Vrem o interdicție privind amplasarea de arme de orice fel în spațiul cosmic, nu doar a armelor de distrugere în masă. Dar voi nu vreți asta. Și permiteți-mi să vă pun aceeași întrebare. De ce?”
Ambasadorul american a declarat înainte de vot că lumea abia începe să înțeleagă ”ramificațiile catastrofale ale unei explozii nucleare în spațiu”.
The U.S. and Japan-drafted UN Security Council resolution on preventing nuclear weapons in space has received support from more than 60 Member States.
We understand the catastrophic consequences of a potential nuclear detonation in space and look to the Security Council to…
— U.S. Mission to the UN (@USUN) April 24, 2024
Aceasta ar putea distruge ”mii de sateliți operați de țări și companii din întreaga lume – și ar putea anihila serviciile vitale de comunicații, științifice, meteorologice, agricole, comerciale și de securitate națională de care depindem cu toții”, a spus Linda Thomas-Greenfield.
Ambasadoarea SUA la ONU a anunțat rezoluția SUA-Japonia în martie după ce, la mijlociul lunii februarie, Casa Albă, prin purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională, John Kirby, a declarat că SUA au informații că Rusia dezvoltă o armă antisatelit, despre care Washingtonul crede că nu este încă operațională.
ONU
ONU: Raportul unui grup independent de experți absolvă UNRWA de acuzațiile de terorism din partea Israelului și cere consolidarea mecanismelor organizației
Published
4 weeks agoon
April 23, 2024Un grup de experți independenți a publicat luni, 22 aprilie, raportul final privind acuzațiile aduse de autoritățile israeliene împotriva Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați Palestinieni (UNRWA). Raportul, care cuprinde 50 de recomandări, demontează afirmațiile conform cărora membrii personalului UNRWA ar fi implicați în activități ale organizației teroriste Hamas, mai exact în atacul asupra Israelului din 7 octombrie 2023. În plus, subliniază absența unor dovezi întemeiate din partea autorităților israeliene care să susțină aceste acuzații.
Documentul de 54 de pagini, intitulat “Revizuirea independentă a mecanismelor și procedurilor de asigurare a respectării de către UNRWA a principiului umanitar al neutralității”, examinează meticulos afirmațiile Israelului cu privire la presupusele afilieri ale angajaților UNRWA la grupări teroriste, însă nu găsește nicio dovadă concretă care să valideze aceste afirmații.
Analiza, solicitată de Secretarul General al ONU ca răspuns la acuzațiile Israelului, face lumină asupra măsurilor cuprinzătoare deja instituite în cadrul UNRWA pentru a menține imparțialitatea în operațiunile sale. Fostul ministru francez de externe Catherine Colonna, care a condus evaluarea, a subliniat protocoalele riguroase la care aderă UNRWA, descriindu-le ca fiind „cele mai elaborate” din cadrul sistemului ONU.
Recomandările grupului de experți cuprind un spectru de îmbunătățiri, de la înființarea unei „unități centralizate de investigare a neutralității” la implementarea unui Cod de etică actualizat, însoțit de o instruire cuprinzătoare pentru tot personalul. În plus, raportul pledează pentru un control sporit în timpul procesului de recrutare și explorează posibilități de monitorizare a proiectelor sensibile de către terți.
Repercusiunile acuzațiilor Israelului au fost palpabile, suspendându-se o finanțare de aproximativ 450 milioane de dolari pentru UNRWA ca urmare a acestora. Acest regres financiar a împiedicat în mod semnificativ capacitatea UNRWA de a-și îndeplini mandatul, în special în ceea ce privește furnizarea de ajutor umanitar vital și de servicii esențiale pentru refugiații palestinieni din întreaga regiune.
Pe fondul escaladării tensiunilor, rolul UNRWA de colac de salvare pentru refugiații palestinieni rămâne indispensabil, după cum se subliniază în raport. Acesta evidențiază contribuția esențială a agenției la dezvoltarea umană și economică a palestinienilor, în special în zonele afectate de conflict, cum ar fi Fâșia Gaza.
Secretarul General al ONU, luând în considerare recomandările raportului, s-a angajat să colaboreze cu UNRWA pentru a adopta reformele necesare și pentru a consolida capacitatea agenției de a face față provocărilor geopolitice complexe.
În urma acestor constatări, părțile interesate sunt îndemnate să se ralieze în sprijinul UNRWA, recunoscând rolul său crucial în ameliorarea situației dificile a refugiaților palestinieni. Pe măsură ce se desfășoară eforturile de punere în aplicare a recomandărilor din raport, solidaritatea și sprijinul comunității internaționale vor fi esențiale pentru a proteja misiunea UNRWA de furnizare a ajutorului umanitar și de susținere a principiilor de neutralitate.
CONSILIUL DE SECURITATE
Secretarul general al ONU lansează un apel la ”reținere maximă” după atacul Iranului asupra Israelului: ”Nici regiunea, nici lumea nu-şi pot permite mai mult război”
Published
1 month agoon
April 15, 2024By
Teodora IonSecretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat în ședința de urgență a Consiliului de Securitate, organizată după atacul Iranului împotriva Israelului, că ”nici regiunea, nici lumea nu-și pot permite mai mult război”, astfel că acesta a lansat un apel la ”reținere maximă”, conform AFP, citat de Agerpres.
”Orientul Mijlociu este pe marginea prăpastiei. Populaţiile regiunii se confruntă cu un pericol real al unui conflict generalizat devastator. Este momentul pentru dezamorsare şi dezescaladare. Este momentul pentru a da dovadă de reţinere maximă”, a insistat Antonio Guterres, în reuniunea Consiliului de Securitate, unde Israelul a cerut impunerea tuturor sancțiunilor posibile împotriva Iranului, în vreme ce acesta din urmă și-a motivat gestul necugetat prin a spune că a fost în legitimă apărare.
Acesta consideră că ”este vital să se evite orice acțiune care ar putea duce la confruntări militare majore pe mai multe fronturi în Orientul Mijlociu”.
Acesta consideră că ”este vital să se evite orice acțiune care ar putea duce la confruntări militare majore pe mai multe fronturi în Orientul Mijlociu”.
În mesaj de condamnare a atacului Iranului asupra Israelului și un apel la reținere a fost lansat și de liderii G7, reuniți, de asemenea, în ședință de urgență sub președinție italiană.
Sâmbătă, Iranul a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului.
Conform Politico Europe, atacul aerian al Iranului a fost aproape în întregime contracarat de sistemele de apărare aeriană ale Israelului, care au fost sprijinite de colaborarea acestuia cu aliații săi, SUA, Marea Britanie și Franța. Iordania a interceptat, de asemenea, drone și rachete care au intrat în spațiul său aerian , potrivit Reuters.
Atacurile cu drone și rachete, lansate din Iran, Irak și Yemen, ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas, în vreme ce unii oficiali americani au considerat că atacul a fost o modalitate prin care Iranul a salvat aparențele și că Teheranul nu a dorit o escaladare.
Concrete & Design Solutions
Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze
”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”
Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul
Cel puțin opt țări din UE susțin o repatriere a refugiaților sirieni, anunță Ciprul: Stabilitatea în această ţară nu a fost restabilită integral, dar trebuie să creăm condițiile care permit revenirea tuturor persoanelor în Siria
Într-o eră marcată de o transformare digitală rapidă, misiunea ICI București este să dezvolte soluții inteligente care să răspundă nevoilor societății moderne, subliniază directorul general al institutului
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO
Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”
“Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”: Clipul electoral lansat de Parlamentul European a fost vizionat de peste 190 de milioane de ori
De la Berlin, Maia Sandu confirmă negocierile pentru un acord de securitate UE – Republica Moldova
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge
Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei
Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Nicolae Ciucă: Ziua Europei este sărbătoarea noastră. În România, Europa înseamnă fiecare stradă, școală sau spital reabilitate sau construite cu fonduri UE
- ROMÂNIA6 days ago
Marcel Ciolacu consideră că României îi vor fi ridicate vizele pentru SUA în acest an: Trebuie o mobilizare din partea românilor să își reînnoiască vizele
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Economiei evidențiază avantajele poziției geografice a României pentru reconstrucția Ucrainei: Putem fi un centru logistic
- REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
România a devenit cel mai important investitor din R. Moldova, anunță președintele Senatului, Nicolae Ciucă, la Forumul președinților Euroregiunii Siret-Prut-Nistru
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”