Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au realizat Ghidul alegătorului român la secțiile de votare organizate în străinătate la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024. Ghidul este publicat pe pagina de internet a ministerului.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, materialul informativ răspunde celor mai frecvente întrebări cu privire la organizarea și desfășurarea scrutinului din 9 iunie 2024: cine are drept de vot, actele de identitate în baza cărora se poate vota, programul de votare, procedura de votare la secție și modul de funcționare a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Cetățenii interesați pot consulta ghidul accesând link-ul: https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/alegeri_2024/ghidul_alegatorului_roman_din_strainatate_-_parlamentul_european_9_iunie_2024.pdf.

MAE organizează, prin intermediul Misiunilor Diplomatice și Oficiilor Consulare ale României în străinătate, 915 secții de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024, mai mult decât dublu față de secțiile organizate la alegerile europarlamentare din 2019.

Lista secțiilor de votare din străinătate și adresele sediilor acestora poate fi consultată pe pagina de internet a MAE, la secțiunea dedicată alegerilor.

Ministerul reamintește că la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

La scrutinul din 9 iunie 2024 votarea începe la ora locală 7.00 și se încheie la ora 22.00. Alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 22.00, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot, până la ora locală 23.59.

Cincisprezece țări ale Uniunii Europene, în frunte cu Danemarca și Cehia și cărora li s-a alăturat și România, au făcut apel la ”noi soluții” pentru a transfera mai ușor migranții în țări din afara UE, inclusiv în timpul operațiunilor de salvare pe mare, anunță AFP, citat de Agerpres.

Aceste state, printre care se află Italia și Grecia, dar nu și Ungaria, solicită Comisiei Europene ”să identifice, să dezvolte şi să propună noi mijloace şi noi soluţii pentru prevenirea imigraţiei ilegale în Europa”, potrivit acestei scrisori consultate de AFP.

Așadar, ele propun mecanisme care să permită ”detectarea, interceptarea şi, în caz de primejdie, salvarea migranţilor pe mare şi aducerea acestora într-un loc sigur într-o ţară parteneră din afara UE, unde se pot găsi soluţii de durată pentru aceşti migranţi”.

Cele 15 ţări semnatare sunt Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Estonia, Grecia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Ţările de Jos, Austria, Polonia şi România.

Statele mai sus amintite sugerează posibilitatea de a transfera mai uşor solicitanţii de azil în ţări terţe, astfel încât cererile lor să poate fi analizate acolo.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat recent reforma de referință a sistemului european de azil și migrație. Se instituie astfel un set de norme care vor contribui la gestionarea sosirilor în mod ordonat, la crearea de proceduri eficiente și uniforme și la asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre.

Citiți și: Consiliul UE adoptă Pactul privind migrația și azilul, un set de norme care asigură o repartizare echitabilă a sarcinilor între statele membre și proceduri eficiente și uniforme în domeniu

Un nou element de importanță majoră al reformei este procedura obligatorie la frontieră. Această procedură se va aplica anumitor categorii de solicitanți de azil (de exemplu, celor care provin din țări cu rate scăzute de recunoaștere a cererilor de azil).

Scopul procedurii este de a se evalua rapid la frontierele externe ale UE dacă cererile sunt nefondate sau inadmisibile. Persoanele care fac obiectul procedurii de azil la frontieră nu sunt autorizate să intre pe teritoriul UE.

De asemenea, noile norme clarifică care stat membru va fi responsabil de o cerere de azil (de exemplu, în cazurile în care o persoană are un membru de familie într-o țară din UE sau atunci când cererea de azil nu este depusă în statul membru al UE în care a sosit inițial solicitantul de azil).

Un alt aspect important al reformei sistemului de migrație este introducerea unui mecanism de solidaritate pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a responsabilității.

Noile norme combină solidaritatea obligatorie, pentru a sprijini statele membre care se confruntă cu un aflux masiv de migranți, cu flexibilitatea în ceea ce privește tipul de contribuții.

Contribuțiile statelor membre pot consta în transferuri, contribuții financiare sau, de comun acord cu statul membru beneficiar, în măsuri alternative de solidaritate (de exemplu, furnizarea de polițiști de frontieră sau acordarea de asistență pentru înființarea de centre de primire).

Premierul Marcel Ciolacu va efectua o vizită oficială în Turcia, pe 21 mai, unde va avea o întrevedere cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, la invitația acestuia, potrivit declarațiilor făcute miercuri la deschiderea evenimentului ”DP WORLD-20 de ani de eficiență și inovație în România” și la operaționalizarea noii investiții de infrastructură portuară în cadrul Companiei Naționale Administrația Portului Maritim Constanța, relatează Agerpres.

De asemenea, premierul a declarat că se așteaptă că va avea loc și o ședință de guvern comună.

„România cu Turcia are un parteneriat strategic. În orice parteneriat strategic există o componentă de ședințe comune de Guvern? Mai mult, Turcia este partenerul comercial cel mai important non-UE. Sunt ferm convins că, cu ocazia acestei vizite, după foarte mult timp de când avem parteneriatul strategic cu Turcia, vom avea și prima ședință de Guvern”, a declarat premierul României.

Marcel Ciolacu se va afla, marți, la Ankara, în prima vizită a unui premier în Turcia, după cea a Vioricăi Dăncilă, din octombrie 2018.

Declarația Comună a Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia a fost semnată cu ocazia vizitei de stat a președintelui României în Republica Turcia, care avut loc în perioada 12-13 decembrie 2011 și vizează, în esență, dialogul politic bilateral şi principalele domenii de colaborare sectorială între România și Turcia.