Comisia Europeană salută decizia Consiliului UE, adică a țărilor membre, de a suspenda activitățile de difuzare în Uniunea Europeană a patru noi canale mass-media, care răspândesc și sprijină propaganda Rusiei și susțin războiul de agresiune al acesteia împotriva Ucrainei.

”Rusia s-a lansat într-o propagandă continuă și concertată, precum și în acțiuni de manipulare a informațiilor care vizează societatea civilă din UE și din țările învecinate, denaturând și manipulând grav faptele. Aceste acțiuni de propagandă au fost canalizate prin intermediul mai multor mijloace de informare în masă aflate sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse. Astfel de acțiuni constituie o amenințare semnificativă și directă la adresa ordinii publice și a securității Uniunii. Riscul la adresa societăților noastre democratice – și a integrității viitoarelor alegeri europene, precum și a alegerilor naționale – s-a intensificat. Măsurile de astăzi reprezintă un răspuns ferm la acest lucru”, precizează executivul european într-un comunicat.

Instituția ține să explice că ”sancțiunile nu au ca țintă libertatea de opinie”, ci acestea ”includ garanții specifice pentru libertatea de exprimare și activitățile jurnalistice”.

De asemenea, ”măsurile nu împiedică instituțiile sancționate și personalul acestora să desfășoare alte activități în Uniune, altele decât cele de radiodifuziune, cum ar fi cercetarea și interviurile”, mai explică executivul european.

”Măsurile ar trebui menținute până la încetarea agresiunii împotriva Ucrainei și până când Federația Rusă și posturile asociate acesteia vor înceta să mai desfășoare acțiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre”, concluzionează Comisia Europeană. 

Consiliul Uniunii Europene a confirmat vineri anunțul făcut de vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență Vera Jourova, și anume că țările membre au decis să includă Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta pe lista sancțiunilor.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceste canale mass-media se află sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse și sunt absolut esențiale în promovarea și sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și în destabilizarea țărilor învecinate.

În conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, măsurile convenite nu vor împiedica canalele mass-media vizate și personalul acestora să desfășoare alte activități în UE în afara activităților de difuzare, de exemplu cercetare și interviuri.

Polonia va investi peste 2 miliarde de euro în securizarea și întărirea frontierei sale estice, care este, în egală măsură, frontiera Uniunii Europene, în fața unor potențiali inamici, a anunțat duminică prim-ministrul Donald Tusk, conform AFP, citat de Agerpres.

”Am luat decizia de a investi 10 miliarde de zloţi”, adică circa 2,34 de miliarde de euro, ”în securitatea noastră şi mai ales în securizarea frontierei noastre estice”, a declarat Tusk, prezentând un proiect numit ”Scutul estic”.

”Acest sistem de fortificaţii, de întărire a celor 400 de kilometri de frontieră cu Rusia şi Belarus, va fi un element de descurajare, o strategie pentru a respinge războiul de la frontierele noastre”, a adăugat Tusk, precizând că lucrări în acest sens au fost deja demarate.

Citiți și: Polonia va construi fortificații la frontiera estică în contextul “războiului hibrid” cu migrația ilegală din Belarus

Polonia, care se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad și cu Belarus, aliat al Moscovei, dar și cu Ucraina invadată de Putin, se teme că ar putea deveni următoarea țintă a Rusiei.

Recent, președintele polonez Andrzej Duda a declarat că țara sa este ”pregătită” să găzduiască arme nucleare pe teritoriul său dacă Alianța Nord-Atlantică decide să își întărească flancul estic, iar Moscova nu a ratat ocazia pentru a reitera amenințările sale la adresa Occidentului.

Cât privește Belarusul, să nu uităm de încercările din trecutul recent, mai precis din august 2023, când acesta, împreună cu Rusia, au recurs la aceleași tactici de a orchestra un nou aflux de migranți în Uniunea Europeană prin frontiera poloneză pentru a destabiliza regiunea.

Cea de-a 8-a reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova se va derula la Bruxelles, la 21 mai 2024, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene.

Reuniunea va fi prezidată de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell. Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, va conduce delegația Republicii Moldova. Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, va participa, de asemenea, la reuniune.

Reuniunea – prima în urma deciziei Consiliului European de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova – va începe cu o discuție privind relațiile bilaterale, axându-se pe procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, precum și pe dialogul politic și pe reforme, în special în domeniile justiției, libertății și securității.

Delegația UE și delegația Republicii Moldova vor continua să facă schimb de opinii privind cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate, precum și privind cooperarea economică și sectorială, în special în domeniul energiei, al comerțului și al aspectelor legate de comerț.

Consiliul de asociere va desfășura, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la provocările globale și regionale.

Ultima reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova a avut la începutul lunii februarie a anului trecut, fiind la acel moment prima de când această țară a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

Amintim că la 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

Aceste decizii au culminat cu hotărârea Comisiei Europene, la 13 martie 2024, de a înainta Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE și care pot constitui un facilitator de identificare a soluției pentru dosarul transnistrean.

În aceeași zi, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană a țării, în care își arată convingerea că doar aderarea la UE va asigura viitorul Republicii Moldova în calitate de țară suverană, neutră, integră și democratică, iar calea ireversibilă de integrare și aderare la UE reprezintă un proiect de prioritate națională.

Citiți și: R. Moldova își propune să reintegreze Transnistria în vederea aderării la UE până în 2030, declară președinta Maia Sandu: Lucrăm în acest sens, dar nu depinde doar de noi

”Republica Moldova este pe o cale istorică spre UE”, sublinia președintele Consiliului European, Charles Michel, cu prilejul unei întâlniri cu președinta Maia Sandu, la finalul lunii aprilie, chiar înainte de a celebra 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE, moment ce i-a oferit celei din urmă ocazia de a reafirma agajamentul său pentru o Republică Moldova în UE.