Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a solicitat într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ”mai multă transparență” cu privire la piața unică în fața creșterii prețurilor”, calificând această temă ca fiind ”una dintre prioritățile” grecilor pentru alegerile europene, informează AFP, citat de Agerpres.

În viziunea sa, măsurile de protejare a consumatorilor în fața ”prețurilor crescute” arăta că UE ”este capabilă să stabilească priorităţile corecte”.

”Trebuie adoptate măsuri curajoase pentru a garanta că piaţa unică funcţionează cu mai multă concurenţă şi transparenţă, în beneficiul consumatorilor”, subliniază Mitsotakis într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, datată cu data de sâmbătă, dar dată publicității luni, cu trei săptămâni înainte de alegerile europene.

Premierul grec a atras atenția că recenta ”criză inflaţionistă a dus la o reducere importantă a puterii de cumpărare a cetăţenilor europeni şi a scos în evidenţă puterea asimetrică a multinaţionalelor în termeni de politici tarifare diferenţiate”.

El propune măsuri pentru ”a împiedica politica unor multinaţionale de a comercializa produse de consum identice sau similare sub mărci diferite în diferite ţări membre, ceea ce le permite o tarifare diferită” şi ”interzicerea practicilor comerciale neloiale”.

Reuniți într-un Consiliu European special care a avut loc la mijlocul lunii aprilie, șefii de stat sau de guvern au solicitat ”un nou pact european pentru competitivitate”, ”ancorat” într-o piață unică puternică și integrată în cea mai competitivă, inovatoare, avansată din punct de vedere tehnologic și al tranziției verzi și digitale și prin care Uniunea piețelor de capital devine un motor de investiții.

Citiți și: Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

Apelul lor venea după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029.

 Comisia Europeană a declarat luni că ajutorul oferit eforturilor de căutare a președintelui iranian Ebrahim Raisi, după ce televiziunea de stat a anunțat că acesta a decedat într-un accident de elicopter, a fost acordat fără „motivații politice”, informează EFE, preluat de Agerpres.

Duminică, Uniunea Europeană a activat sistemul de satelit Copernicus, programul de observare a Pământului utilizat de obicei pentru ajutor în caz de dezastre naturale. Acesta a fost lansat la solicitarea Iranului pentru a ajuta la găsirea președintelui Raisi, a ministrului de externe iranian, Hosein Amir Abdolahian, și a celorlalți oficiali și membri ai echipajului aflați la bordul elicopterului.

„Nici Mecanismul European de Protecție Civilă, nici sistemul de sateliți Copernicus nu au în spate motivații politice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru ajutor umanitar, Balazs Ujvari, într-un mesaj pe X. Ujvari a subliniat că „orice țară poate solicita asistență de natură umanitară sau civilă prin aceste canale, iar Comisia face tot posibilul pentru a ajuta”.

Cu toate acestea, unii deputați europeni au criticat duminică asistența acordată Iranului de către Uniunea Europeană, susținând că apărătorii drepturilor omului nu primesc ajutor similar.

Președintele Iranului, Ebrahim Raisi, și ministrul său de externe, Hosein Amir Abdolahian, au murit duminică într-un accident de elicopter într-o zonă muntoasă din nord-vestul țării.

Comisia Europeană salută decizia Consiliului UE, adică a țărilor membre, de a suspenda activitățile de difuzare în Uniunea Europeană a patru noi canale mass-media, care răspândesc și sprijină propaganda Rusiei și susțin războiul de agresiune al acesteia împotriva Ucrainei.

”Rusia s-a lansat într-o propagandă continuă și concertată, precum și în acțiuni de manipulare a informațiilor care vizează societatea civilă din UE și din țările învecinate, denaturând și manipulând grav faptele. Aceste acțiuni de propagandă au fost canalizate prin intermediul mai multor mijloace de informare în masă aflate sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse. Astfel de acțiuni constituie o amenințare semnificativă și directă la adresa ordinii publice și a securității Uniunii. Riscul la adresa societăților noastre democratice – și a integrității viitoarelor alegeri europene, precum și a alegerilor naționale – s-a intensificat. Măsurile de astăzi reprezintă un răspuns ferm la acest lucru”, precizează executivul european într-un comunicat.

Instituția ține să explice că ”sancțiunile nu au ca țintă libertatea de opinie”, ci acestea ”includ garanții specifice pentru libertatea de exprimare și activitățile jurnalistice”.

De asemenea, ”măsurile nu împiedică instituțiile sancționate și personalul acestora să desfășoare alte activități în Uniune, altele decât cele de radiodifuziune, cum ar fi cercetarea și interviurile”, mai explică executivul european.

”Măsurile ar trebui menținute până la încetarea agresiunii împotriva Ucrainei și până când Federația Rusă și posturile asociate acesteia vor înceta să mai desfășoare acțiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre”, concluzionează Comisia Europeană. 

Consiliul Uniunii Europene a confirmat vineri anunțul făcut de vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență Vera Jourova, și anume că țările membre au decis să includă Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta pe lista sancțiunilor.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceste canale mass-media se află sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse și sunt absolut esențiale în promovarea și sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și în destabilizarea țărilor învecinate.

În conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, măsurile convenite nu vor împiedica canalele mass-media vizate și personalul acestora să desfășoare alte activități în UE în afara activităților de difuzare, de exemplu cercetare și interviuri.