NEWS
Sondaj FRA: Teama, izolarea şi discriminarea – frecvente în comunitatea LGBT din Europa
Published
11 years agoon
By
REDACTIACel mai mare sondaj realizat la nivelul UE cu privire la infracţiunile motivate de ură şi discriminarea împotriva persoanelor LGBT arată că numeroase persoane lesbiene, homosexuale, bisexuale şi transgen (LGBT) nu pot fi ele însele în viaţa de zi cu zi.
Multe dintre aceste persoane îşi ascund identitatea şi trăiesc în izolare sau chiar teamă. Altele se confruntă cu discriminare şi chiar violenţă atunci când îşi exprimă orientarea sexuală sau identitatea de gen. Sondajul a fost efectuat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA).
Rezultatele subliniază nevoia de a promova şi proteja drepturile fundamentale ale persoanelor LGBT astfel încât acestea să îşi poată trăi viaţa cu demnitate.
„Orice persoană ar trebui să se simtă liberă să fie ea însăşi acasă, la locul de muncă şi în public – dar în mod cert, adesea persoanele LGBT nu se simt astfel. Rezultatele sondajului FRA arată că teama, izolarea şi discriminarea sunt frecvente în comunitatea LGBT din Europa”, spune directorul FRA, Morten Kjaerum. „Este nevoie de acţiune la nivelul întregii Uniuni Europene pentru a elimina barierele, pentru a eradica ura şi pentru a crea o societate în care fiecare persoană să se poată bucura plenar de drepturile sale, indiferent de orientarea sa sexuală sau identitatea sa de gen”.
Printre dificultăţile cu care se confruntă numeroase persoane LGBT se numără:
· Mediul şcolar: 2 din 3 respondenţi LGBT au ascuns la şcoală faptul că sunt persoane LGBT. Cel puţin 60 % dintre respondenţi s-au confruntat la nivel personal cu comentarii sau cu un comportament negativ în mediul şcolar din cauza faptului că sunt LGBT, în timp ce peste 80% dintre aceste persoane din fiecare stat membru al UE îşi amintesc situaţii în care au existat comentarii negative sau agresiune împotriva tinerilor LGBT la şcoală. Prin urmare, statele membre trebuie să se asigure că elevii LGBT se simt în siguranţă în unităţile de învăţământ, deoarece acesta este locul în care încep de cele mai multe ori experienţele negative ale persoanelor LGBT, prejudecăţile şi excluderea socială. Aceste măsuri ar putea include campanii de sensibilizare pentru cadre didactice şi elevi şi politici împotriva agresiunii homofobe.
· Locul de muncă: 19 % dintre respondenţi s-au simţit discriminaţi la locul de muncă sau atunci când s-au aflat în căutarea unui loc de muncă, în pofida protecţiei legale conferite de legislaţia UE. Aceasta subliniază nevoia de acţiune la nivelul întregii UE pentru a combate numeroasele obstacole cu care se confruntă persoanele LGBT în a se bucura de drepturile lor fundamentale în viaţa de zi cu zi.
· Teama: 26 % dintre persoanele LGBT care au răspuns la sondaj au fost atacate sau ameninţate cu violenţa în ultimii cinci ani. 66 % dintre respondenţii din toate statele membre UE au afirmat că le este teamă să se ţină de mână în public cu un partener de acelaşi sex. În cazul bărbaţilor homosexuali şi bisexuali acest procent este de aproximativ 75 %. Aceasta arată că victimele LGBT au nevoie de recunoaştere şi de protecţie la nivelul întregii UE şi la nivel naţional, pentru combaterea hărţuirii şi infracţiunilor motivate de ură care determină persoanele LGBT să trăiască într-o stare de permanentă teamă. Printre măsuri s-ar putea număra instruirea organelor de poliţie şi înfiinţarea de servicii pentru sprijinirea victimelor, precum şi promulgarea unor legi împotriva discursurilor de incitare la ură şi a infracţiunilor motivate de ură.
Sondajul arată, de asemenea, că dintre respondenţii LGBT care s-au simţit discriminaţi, persoanele transgen sunt cele mai afectate de astfel de acte de discriminare, în special în ceea ce priveşte angajarea şi asigurarea asistenţei medicale. Aproximativ 30 % dintre aceste persoane au afirmat că au fost victimele violenţei sau ale ameninţărilor cu violenţa de mai mult de trei ori în anul anterior sondajului.
De asemenea, au fost observate niveluri ridicate ale lipsei raportării situaţiilor de discriminare şi a infracţiunilor motivate de ură. Toate acestea, în pofida faptului că 56 % dintre respondenţi au cunoştinţă de existenţa legislaţiei împotriva discriminării din motive de orientare sexuală sau identitate de gen. Jumătate din toate victimele violenţei şi hărţuirii au considerat că poliţia nu ar lua nicio măsura. Acest pattern de comportament nu este valabil numai pentru grupul LGBT asupra căruia s-a efectuat cercetarea. FRA a constatat rate similare ale lipsei de raportare şi în alte grupuri, de exemplu, în rândul persoanelor aparţinând minorităţilor etnice (a se vedea rapoartele FRA privind infracţiunile motivate de ură, 2012).
În cadrul sondajului, persoanele LGBT au fost întrebate dacă s-au confruntat cu discriminare, violenţă, abuzuri verbale sau discursuri de incitare la ură din motive de orientare sexuală sau identitate de gen. De asemenea, li s-a cerut să indice unde au avut loc aceste incidente, de exemplu la şcoală, la locul de muncă, atunci când au solicitat asistenţă medicală sau în locurile publice.
Analiza rezultatelor sondajului este cuprinsă în două rapoarte. Acestea vor contribui cu informaţii la dezbaterile care au loc la nivelul UE şi în statele membre cu privire la legislaţia şi politicile menite să îmbunătăţească situaţia persoanelor LGBT.
Petru a citi rapoartele, vizitaţi:
Rezultatele sondajului UE privind LGBT: pe scurt, în care sunt defalcate principalele constatări cu ajutorul unor grafice simple.
Sursa: FRA
You may like
Parlamentul European adoptă cardurile de handicap și de parcare la nivelul UE
Pactul pentru Competențe: Peste 3,5 milioane de lucrători din sectoare strategice ale UE au beneficiat de formare din partea a 2 500 de organizații în ultimii doi ani
Sondaj Euronews: “Super-mare coaliție” pro-europeană de 62,9% în viitorul Parlament European, în ciuda creșterii extremei drepte și prăbușirii Verzilor și Liberalilor. În România, coaliția PSD-PNL ar obține 16 din 33 de mandate
PE face primul pas spre aprobarea normelor care îmbunătățesc condițiile de muncă pentru lucrătorii de pe platforme
Sondaj: 77% dintre suedezi consideră că securitatea țării lor ”este întărită” prin aderarea la NATO
Persoanele cu handicap din UE vor avea acces egal la condiții speciale și tratament preferențial în baza noului card de dizabilitate standardizat și a cardului european de parcare îmbunătățit
1 Comment
Leave a Reply
Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
NEWS
Președinții Poloniei, SUA și Comisiei Europene, pe primele trei locuri în topul liderilor străini în care ucrainenii au cea mai mare încredere. Maia Sandu se clasează pe locul șase
Published
1 year agoon
January 11, 2023By
Teodora IonPreședintele Republici Moldova, Maia Sandu, s-a clasat pe locul șase în topul celor mai de încredere lideri străini în rândul ucrainenilor, cu 50,4% de opinii favorabile, conform unui sondaj realizat de centrul de analize de la Kiev, New Europe Center, anunță Radio Chișinău, citat de Agerpres.
Pe prima poziție în acest clasament se situează președintele Poloniei, Andrzej Duda, cu aproape 87% de aprecieri favorabile, acesta fiind urmat de preşedintele american Joe Biden cu 79% şi de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu 73%.
6/7) ДОВІРА ДО ЛІДЕРІВ. Серед міжнародних лідерів українці найбільше довіряють @AndrzejDuda (87%), @POTUS (79%) та @vonderleyen (73%), а найменше – Владіміру Путіну (97%), Олександру Лукашенку (94%) та Сі Цзіньпіню ( 73%). pic.twitter.com/1TwYionYaK
— New Europe Center (@NEC_Ukraine) January 10, 2023
Locul al patrulea este ocupat de premierul britanic, Rishi Sunak, care se bucură de o încredere de 64% în rândul ucrainenilor, în vreme ce pe cea de-a cincea poziție se află președintele Consiliului European, Charles Michel, care a acumulat 51% încredere. Top zece este închis de președintele francez, Emmanuel Macron, cu un scor de aproape 44%, la distanță de cancelarul german, Olaf Scholz, care o urmează îndeaproape pe Maia Sandu, cu 49,2%.
De cealaltă parte, majoritatea ucrainenilor nu au încrederea pentru al doilea an la rând în președinții rus și belarus, Vladimir Putin, respectiv Aleksandr Lukaşenko, într-un procent de 97% şi respectiv 94% dintre intervievaţi.
În topul neîncrederii se mai regăsesc preşedintele Chinei, Xi Jinping (73%) şi prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban (69%).
INTERNAȚIONAL
Germania și Norvegia au convenit să coopereze în producerea de energie regenerabilă pentru a ”consolida securitatea energetică”
Published
1 year agoon
January 6, 2023By
Teodora IonNorvegia și Germania au convenit joi, la Oslo, să stabilească un ”parteneriat strategic privind clima, energia regenerabilă și industria ecologică”, obiectivul general fiind acela de a duce la îndeplinire prevederile Acordului de la Paris, ”de a crea noi industrii și locuri de muncă ecologice și de a consolida securitatea energetică și economia circulară”.
”Este o perioadă plină de provocări în Europa din cauza războiului din Ucraina. În mijlocul crizei energetice, vedem cât de importantă este Norvegia ca furnizor de încredere al gazului în Europa, dar vedem şi cât de esenţial este faptul să facem mai repede schimbarea către energia regenerabilă”, a spus premierul norvegian Jonas Gahr Store în prezența ministrului german al economiei Robert Habeck, conform Agerpres.
Parteneriatul stabilit între cele două părți acoperă domenii precum: politici climatice, hidrogen, energie regenerabilă/ energie eoliană offshore, emisii negative, materii prime și materiale prelucrate și baterii, industria maritimă/ transport maritim ecologic, microelectronică, conform unui comunicat al executivului de la Oslo.
Norway and Germany agree on a strategic partnership in the areas of #climate, #renewableenergies and green industry in a joint declaration. Our common goal is to advance the decarbonization of the economy: https://t.co/tGRK2zv496 pic.twitter.com/rV3LRnoetY
— Bundesministerium für Wirtschaft und Klimaschutz (@BMWK) January 5, 2023
Norvegia și Germania și-au exprimat ”intenția de a menține un dialog periodic cu privire la principalele evoluții politice relevante pentru parteneriat”.
Acest dialog periodic include evoluții atât la nivel național, cât și la nivelul UE și la nivel mondial, cele două părți angajându-se să contribuie la ”buna funcționare și la reziliența lanțurilor de aprovizionare în cadrul domeniului de aplicare a parteneriatului”.
Pentru a facilita acest lucru, va fi organizată o reuniune anuală la nivel înalt pentru a oferi o direcție strategică parteneriatului, care va fi dezvoltat în continuare în cadrul unui schimb continuu cu asociațiile de afaceri, partenerii sociali și alte părți interesate relevante din ambele țări.
În egală măsură, cele două state au convenit asupra unui program de lucru cu acțiuni concrete pentru a duce la îndeplinire obiectivele convenite:
- Politici climatice
Cele două părți vor face periodic schimb de opinii cu privire la evoluțiile actuale ale politicii naționale și europene în domeniul climei. Mai mult, va exista un schimb de experiență cu privire la cele mai bune practici, precum și la provocările din cadrele de politică în domeniul climei, cu scopul de a învăța unii de la alții.
- Hidrogen
Va exista o declarație comună separată privind hidrogenul, care va include etapele convenite. Acestea vor fi urmărite cu intenția de a asigura furnizarea de hidrogen din Norvegia către Germania.
- Energie regenerabilă / Eoliană offshore
Cele două părți vor să își continue cooperarea în domeniul energiei regenerabile – în special al energiei eoliene offshore. Acestea se vor baza pe eforturile existente de dezvoltare a energiei eoliene offshore, inclusiv a infrastructurii de rețea offshore, cu posibilitatea viitoare de a dezvolta proiecte de cooperare hibride, în cadrul cooperării energetice în Marea Nordului și prin intermediul formatelor bilaterale.
- Emisii negative / CCS
Norvegia va informa cu privire la posibilitățile de captare, transport și stocare pe termen lung a CO2 în platforma continentală norvegiană.
Cele două părți vor extinde cooperarea în cadrul Grupului operativ pentru bazinul Mării Nordului. În timpul președinției norvegiene din 2023, vom stabili un nou program de lucru ambițios, care ar putea include elaborarea de orientări pentru circulația transfrontalieră a CO2.
Statele vor discuta diverse opțiuni pentru infrastructura de CO2 și lanțurile valorice, inclusiv o conductă de CO2 din Germania până în Norvegia.
Germania va continua să joace un rol activ în dezvoltarea unui cadru uniform pentru certificarea eliminării carbonului în UE, care este, de asemenea, susținut de Norvegia.
- Materii prime și materiale prelucrate și baterii
Părțile își vor intensifica cooperarea în domeniul materiilor prime și al lanțurilor valorice strategice conexe, profitând de interesele strategice comune și vizând consolidarea rețelelor industriale.
Pentru a promova intensificarea schimburilor comerciale și a cooperării, părțile vor organiza un atelier de afaceri pentru actorii din lanțurile valorice relevante pentru tranziția industrială ecologică din ambele țări. Subiectele relevante pentru tranziția industrială norvegiană și germană sunt procesele de producție neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și cu consum intensiv de energie, cum ar fi oțelul, metalele de bază, aluminiul și siliciul, producția de materii prime pentru baterii (anod și catod) și fabricarea de baterii pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei, precum și materii prime esențiale pentru tehnologiile verzi.
Părțile vor menține un dialog strâns cu privire la participarea norvegiană la proiecte relevante și complementare la IPCEI pentru baterii ”EuBatIn” coordonat de Germania. Părțile vor investiga împreună posibilitățile de finanțare privind materiile prime și materialele prelucrate relevante pentru Legea privind materiile prime critice.
Părțile vor discuta provocările și oportunitățile în acest context și vor face schimb de informații legate de Legea privind reducerea inflației (IRA), precum și de orice evoluții conexe, inclusiv la nivelul UE.
- Industria maritimă / Transport maritim ecologic
Părțile vor intensifica dialogul strâns pentru a investiga și a coopera în ceea ce privește inițiativele față de OMI și alte arene relevante în vederea consolidării acțiunilor de transport maritim ecologic, în special în ceea ce privește eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transportul maritim.
- Microelectronică
Părțile vor explora posibilitățile de intensificare a cooperării în domeniul microelectronicii ca tehnologie-cheie pentru transformarea digitală și ecologică. Aceasta include potențialul de aprofundare a cooperării între producătorii de semiconductori cu sediul în Germania și capacitățile de dezvoltare și cercetare ale Norvegiei în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor de mediu, precum și dezvoltarea afacerilor și parteneriate ulterioare în domeniul dezvoltării și fabricării de cipuri.
INTERNAȚIONAL
Antony Blinken, convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe: Am subliniat sprijinul SUA pentru consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic
Published
2 years agoon
October 2, 2022By
Andreea RaduSecretarul de stat american Antony Blinken a discutat sâmbătă la telefon cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, despre apărarea continuă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, informează comunicatul oficial.
Aceștia au discutat despre cele mai recente eforturi ilegale și ilegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță, precum și despre atrocitățile tot mai multe comise de forțele ruse împotriva poporului ucrainean, inclusiv despre crimele de război și încălcările drepturilor omului.
Antony Blinken a reiterat mesajul președintelui Biden, potrivit căruia Statele Unite vor respecta întotdeauna frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei și că vor continua să sprijine eforturile Ucrainei de a recâștiga controlul asupra teritoriului său prin consolidarea militară și diplomatică a acesteia.
„Atrocitățile și încercările nelegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță nu vor funcționa niciodată. I-am reiterat lui Dmytro Kuleba angajamentul nostru ferm față de Ucraina și am subliniat sprijinul nostru pentru a consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic, astfel încât aceasta să-și poată apăra patria”, a transmis secretarul de stat american, pe Twitter.
Moscow’s atrocities and illegitimate attempts at changing Ukraine’s borders by force will never work. I reiterated our steadfast commitment to Ukraine to @DmytroKuleba and underscored our support to strengthen Ukraine militarily & diplomatically so they can defend their homeland.
— Secretary Antony Blinken (@SecBlinken) October 2, 2022
Mai mult, secretarul de stat l-a pus la curent pe ministrul de externe cu privire la asistența americană în domeniul securității, inclusiv pachetul de 1,1 miliarde de dolari al Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei, anunțat săptămâna aceasta, precum și cu livrările viitoare.
„În cadrul convorbirii telefonice de astăzi cu Antony Blinken, am mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul său neclintit, inclusiv pentru ultima asistență bugetară și de securitate în valoare de 12,35 miliarde de dolari. Secretarul de stat m-a asigurat că, indiferent de orice demers ilegal al lui Putin, SUA vor continua să sprijine Ucraina în lupta noastră dreaptă”, a scris Dmytro Kuleba, pe Twitter.
In today’s call with @SecBlinken, I thanked the U.S. for its unfaltering support, including the latest $12.35 bln in new security and budgetary assistance. Secretary assured that regardless of any Putin’s illegal steps, the U.S. will keep supporting Ukraine in our just struggle.
— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) October 1, 2022
Mai mult, Antony Blinken și ministrul de externe au discutat și despre eforturile de a se asigura că grânele ucrainene continuă să ajungă la cei mai nevoiași din întreaga lume și despre asigurarea siguranței instalațiilor nucleare ucrainene.
Într-o primă reacție a administrației americane ca urmare a deciziei lui Vladimir Putin, Joe Biden și secretarul de stat Antony Blinken au declarat, la unison, că Statele Unite resping fără echivoc „încercările frauduloase” ale Rusiei de a schimba granițele recunoscute internațional ale Ucrainei și vor impune costuri rapide și severe ca răspuns la încălcarea suveranității Ucrainei de către Federația Rusă.
Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.
Concrete & Design Solutions
Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene
Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice
NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților
Op-Ed | Marian Preda, University of Bucharest Rector’: On Managers, Leaders and the role of Universities in the formation of Elites
Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?
Nicolae Ciucă, de Ziua Națională a Tineretului: Generaţia tânără este cea care va decide România de mâine. Investind în tineri, investim în România
Ancheta privind subvențiile acordate de China pentru vehiculele electrice ”avansează”, anunță Dombrovskis, care lasă de înțeles că UE ar putea impune tarife provizorii ”înainte de vacanța de vară”
Luminița Odobescu și omologul croat, întâlnire în contextul reuniunii Consiliului Ministerial al OCDE. Cei doi miniștri vor menține coordonarea apropiată pe parcursul procesului de aderare a țărilor la organizație
Din Beirut, Ursula von der Leyen promite Libanului un sprijin financiar de 1 miliard de euro până în 2027, în parte pentru a contribui la limitarea fluxului de refugiați către Europa
La 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE, Valdis Dombrovskis cere ca membrii mai noi să nu fie lăsați în urmă și solicită o acțiune rapidă privind începerea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și R. Moldova
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Trending
- NATO1 week ago
Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- U.E.1 week ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- EDITORIALE4 days ago
Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor
Pingback: Efectele Eurovision 2014. Comunitatea LGBT cere toleranță și respect | caleaeuropeana.ro