UPDATE: 15: 30. Vicepreşedintele american face declaraţii de presă,  la Baza Aeriană Otopeni:

-Mulţumesc pentru frumoasa primire

-Am vazut cum ati parcurs drumul de la tiranie la libertate

-Nu cred că am înţeles pe deplin curajul moral şi fizic al poporului român până când am înţeles că au fost alături de trupele americane în primele rânduri, în Iran şi Afganistan

– le mulţumesc bărbaţilor şi femeilor în uniformă care ne ajută să păstrăm securitatea (…) le datorăm recunoştinţa

-în Romania,NATO a găsit un partener de nădejde

– Romanii continua sa creasca bugetul militar pina la 2% din PIB. Consider ca sinteti cea mai grozava generatie de luptatori, si nu este o exagerare. V-am vazut in Bosnia si Kosovo, in Falujjah si Kandahar, v-am vazut in conditii dure

– Este o obligatie sfinta sa fim alaturi de dvs. si de NATO, asa ca va spun din partea presedintelui: Puteti sa va bazati pe noi!

-Agresiunea din Crimeea, la foarte mică distanta de Romania, ne aminteste de ce este nevoie de NATO si de ce este Romania in NATO (…)ceea ce a făcut Rusia: a încălcat suveranitatea Ucrainei, dar şi principiul fundamental din secolul 20: graniţele europene nu trebuie schimbate cu forţe armate

-Trebuie sa fim impreuna. Strategia noastra e mai mult decit sa protestam: trebuie sa revitalizam NATO, sa iasa intarit din aceasta criza

-Aliatii NATO trebuie sa fie impreuna

-In ultima saptamina am avut vizite ale marinei SUA si exercitii militare. In zilele urmatoare vor fi alte exercitii marine

-Vreau sa le multumesc colegilor din Romania ca ne sprijina si ca sint alaturi de noi

-Dumnezeu sa binecuvinteze Romania! Dumnezeu sa binecuvinteze America!

UPDATE, 20 mai, 14:50:  Vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a sosit, astăzi, la Bucureşti. Numărul doi al administraţiei americane a aterizat pe Aeroportul Otopeni în jurul orei 14:50, cu o uşoară întârziere. Joe Biden va sta în România două zile şi are programate discuţii cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta.

Oficialul american a ajuns în România în jurul orei 14:50. Biden a venit împreună cu soţia sa, Jill Biden. Oficialul american a fost întâmpinat de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi de însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA, Duane Butcher.

Foto: U.S. Embassy Bucharest

Oficialul SUA a primit salutul Gărzii de Onoare. Ministrul Corlăţean i-a oferit soţiei vicepreşedintelui american un buchet de flori.

Joe Biden a sosit la Bucureşti la bordul Air Force 2, aeronavă destinată zborurilor vicepreşedintelui american.

 Joe Biden va merge la Baza Aeriană Otopeni, unde se va întâlni cu militari români şi americani. Acolo va ţine un discurs.

 Miercuri va fi o zi plină. Joe Biden se va întâlni cu preşedintele Traian Băsescu, dar şi cu premierul Victor Ponta şi reprezentanţi ai societăţii civile. Principalul subiect va fi criza din Ucraina.

—-

Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Sosirea lui Joe Biden în România, la mai puţin de o săptămână după ce şeful NATO a venit şi el aici, are loc în contextul extrem de tensionat din regiune, pe fondul crizei dintre Ucraina şi Rusia. Ce intenţionează SUA să arate astfel României şi Ucrainei, dar şi ce teme va susţine vicepreşedintele SUA la Bucureşti aflaţi dintr-un interviu acordat în exclusivitate jurnalistei Cătălina Mihai de la MEDIAFAX.

Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, declară, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că sprijinul României va avea un rol cheie în efortul conducerii Ucrainei de refacere a stabilităţii acestei ţări, el subliniind şi că SUA colaborează cu statele din regiune pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia.

Oficialul american a subliniat că românii se află într-o zonă “mai dificilă”, ca urmare a intervenţiei militare ilegale a Rusiei şi a ocupării Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene pentru refacerea stabilităţii ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor Moldovei de a deveni membru al UE.

Vicepreşedintele SUA a susţinut că România a înregistrat progrese reale în lupta împotriva corupţiei, dar a avertizat că mai sunt lucruri de făcut, averizând că ţările care nu au un stat de drept puternic şi un sistem judiciar independent sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. Oficialul american a adăugat că SUA vor susţine eforturile Bucureştiului de a rămâne “pe drumul cel bun”.

Citiţi mai jos interviul integral:

Întâi a venit în România adjunctul Secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia Victoria Nuland, apoi Adjunctul Asistent al Secretarului de Stat Hoyt Yee, acum dumneavoastră, Vicepreşedintele SUA, urmează Secretarul Apărării Chuck Hagel. Care este importanţa acestor vizite pentru România în acest context regional? Care este importanţa lor pentru relaţiile SUA-România?

Cred că exprimă în mod incontestabil faptul că România este importantă pentru America. România contează ca partener militar în Irak, în Afganistan. Contează ca aliat situat la mai puţin de 450 de km de agresiunea rusească din Crimeea. România contează ca democraţie de succes pe calea către o Europă unită, liberă şi paşnică. Aceste vizite sunt dovezi ale seriozităţii noastre ca aliaţi şi prieteni.

Acest lucru nu este deloc surprinzător. În urmă cu 10 ani, în calitate de membru al Senatului SUA, am fost un puternic susţinător al integrării României în NATO. Alegerile pe care le-a făcut România de atunci până acum au demonstrat că am avut dreptate. Atunci când am avut nevoie cel mai mult, România s-a dovedit a fi unul dintre cei mai fermi aliaţi ai noştri. Vizita mea la Bucureşti este o oportunitate de mulţumi din nou conducerii României, armatei române şi publicului român pentru tot ce a făcut această ţară pentru a susţine alianţa noastră şi pentru contribuţia la securitatea comună. Este de asemenea o oportunitate de a reconfirma angajamentul de neclintit al SUA faţă de apărarea colectivă a aliaţilor săi europeni. Este şi o oportunitate de a consolida relaţia noastră, explorând noi modalităţi de a spori schimburile comerciale dintre economiile noastre, şi de a ne reconfirma angajamentul de a consolida instituţiile democratice din întreaga regiune.

Românii se află acum într-o zonă mai dificilă. Împărtăşim preocuparea României cu privire la evenimentele din Ucraina şi am condamnat împreună intervenţia militară ilegală a Rusiei şi ocuparea Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene să refacă stabilitatea ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor ţării vecine, Moldova, de a deveni membru UE.

Mai presus de orice, SUA vor ca România să aibă succes. SUA îşi doresc ca România să fie o democraţie puternică, stabilă, prosperă, un partener strategic şi aliat NATO mai puternic decât oricând şi un model pentru ţările din regiune.

Autorităţile române, inclusiv Ministrul Afacerilor Externe Titus Corlăţean aşteaptă o prezenţă militară mai numeroasă în România. Care este părerea dumneavoastră în această privinţă?

Întâi de toate, permiteţi-mi ca în numele Preşedintelui SUA şi al poporului american să-mi exprim recunoştinţa faţă de România pentru că ne-a permis să folosim baza aeriană Mihail Kogălniceanu (MK) drept centru logistic de tranzit pentru personalul şi echipamentul transportat din şi spre Afganistan, precum şi pentru că a salutat amplasarea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA ca parte a Abordării Europene Adaptive în Etape ca parte a apărării antirachetă a NATO.

În al doilea rând, preocuparea României cu privire la apărarea şi securitatea sa este de înţeles. Intervenţia militară ilegală a Rusiei din Ucraina şi continuarea încălcării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către aceasta evidenţiază cât de important este să ne asigurăm că aliaţii au încredere în angajamentele exprimate în Articolul 5 al Tratatului NATO. În parte, scopul vizitei mele este să subliniez angajamentul de neclintit al SUA faţă de garanţiile de apărare colectivă a ţărilor din Europa. În ultimele săptămâni, SUA şi alţi aliaţi NATO au luat o serie de măsuri pentru a consolida prezenţa noastră militară în România şi în Europa Centrală şi de Est. În prezent, infanteriştii marini americani care fac parte din Forţa Rotaţională a Mării Negre (Black Sea Rotaţional Force), o forţă care include 250 de infanterişti marini şi marinari de la Baza Aeriană MK desfăşoară în România exerciţii cu soldaţi români pentru creşterea interoperabilităţii şi asigurarea nivelului de pregătire.

SUA au dislocat resurse aeriene, terestre şi marine suplimentare. De exemplu, Statele Unite au suplimentat numărul de avioane F-16 din detaşamentul de antrenament aerian din Polonia, iar numărul de avioane F-15 cu care contribuim la misiunea NATO de patrulare a ţărilor baltice a crescut de peste două ori. SUA şi-au amplificat prezenţa maritimă prin rotaţia în Marea Neagră a trei nave, USS Truxtun, USS Donald Cook şi USS Taylor, care au vizitat porturile şi au desfăşurat exerciţii de pregătire cu Marina Română şi alte forţe regionale. Marina SUA este şi ea prezentă în mod curent în Marea Neagră şi ne aşteptăm ca această prezenţă să continue. La sol, am dislocat patru companii de paraşutişti din cadrul echipei de asalt a Brigăzii 173 Infanterie a Comandamentului Forţelor Terestre ale SUA din Europa de la Vicenza, Italia, în Polonia şi ţările baltice pentru a participa la antrenamente şi exerciţii comune. Vom continua să discutăm cu aliaţii noştri despre modalităţile de a extinde aceste activităţi în Europa Centrală şi de Est, inclusiv la viitorul Summit NATO din Ţara Galilor, din luna septembrie.

În acelaşi timp, pentru a ne asigura că NATO rămâne o forţă de descurajare credibilă şi eficientă, credem că este vital ca toţi aliaţii NATO să împartă mai bine responsabilitatea şi să investească din nou în capacităţile militare şi antrenamente.

La şapte ani de la intrarea în UE, România încă are probleme în lupta cu corupţia şi trimiterea politicienilor corupţi la închisoare. De ce sunt SUA şi UE atât de profund interesate de continuarea consolidării statului de drept, a justiţiei şi deschiderii economice a României şi a altor ţări din regiune?

Simplul adevăr este că susţinerea României în angajamentul său faţă de valorile democratice este esenţa parteneriatului nostru şi unul dintre fundamentele alianţei noastre. Ţările care nu au un stat de drept puternic, un sistem judiciar independent şi instituţii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. De la ultima mea vizită în România, în urmă cu cinci ani, s-au înregistrat progrese reale în România în ce priveşte consolidarea statului de drept şi tragerea la răspundere a demnitarilor pentru încrederea acordată lor de public. Dar mai sunt lucruri de făcut.

Ştim că nu este întotdeauna uşor, iar Statele Unite susţin eforturile României de a rămâne pe drumul cel bun. Stabilitatea, transparenţa şi statul de drept sunt esenţiale pentru investiţii şi vrem ca relaţiile noastre economice să continue să se dezvolte şi să crească. Suntem direct interesaţi să vedem România prosperând. Democraţiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni şi aliaţi mai capabili. Adjunctul Secretarului de Stat Victoria Nuland a spus foarte bine acest lucru în timpul recentei sale vizite la Bucureşti: „Statele Unite ale Americii vor cea mai puternică, cea mai nepătată şi democratică Românie cu putinţă să continue să fie marele nostru aliat aici, în Europa, şi în întreaga lume.”

Multe ţări europene, inclusiv România, sunt dependente de petrolul şi gazele ruseşti. Ar putea SUA să ajute ţările europene, inclusiv România, să reducă această dependenţă?

Putem, ar trebui şi facem acest lucru. Rusia nu ar trebui să poată să-şi folosească resursele ca armă împotriva vecinilor săi. Securitatea şi stabilitatea acestei regiuni depind de existenţa mai multor furnizori şi a mai multor moduri de transport al energiei. O aprovizionare mai stabilă şi mai sigură a Europei cu energie va echivala cu o lume şi o economie mondială mai stabile şi mai sigure.

Sunt de acord cu multe voci din Europa care au spus că este timpul să transformăm securitatea energetică în următorul capitol al proiectului european de integrare şi extindere a pieţei care a început cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. Făcut aşa cum trebuie, acest lucru ar schimba situaţia în Europa. Iar Statele Unite sunt pregătite să continue să ajute. De mult timp, SUA susţin eforturile din cadrul UE de a diversifica sursele energetice, de a crea pieţe de energie mai flexibile şi de a spori eficienţa energetică, astfel încât nicio ţară să nu poată folosi sursele de energie ca arme politice. Prin intermediul Consiliului Energetic SUA-UE, facem eforturi să le oferim consumatorilor europeni variante de diversificare a surselor energetice. Am făcut mari eforturi pentru a face posibilă furnizarea de gaze din regiunea caspică în Europa, iar acest lucru este acum posibil. Colaborăm de asemenea cu ţări din Europa, precum România, pentru a le spori producţia internă de energie prin exploararea resurselor convenţionale şi neconvenţionale de gaze. De asemenea, vom continua să susţinem România, o ţară mai puţin dependentă de energia rusească pentru ca ea să joace un rol esential in integrarea si interconectarea surselor de energie europene.

În final voi spune că SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Stiu ca lucrând impreuna vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune.