de Teodora Ion

Ziua Femeii celebrează, la nivel internațional, rolul femeii în societate. CaleaEuropeana.ro a realizat, cu acest prilej, o analiză a rolului pe care femeile îl joacă la nivelul Comisiei Europene.

Comisia Europeană, organismul executiv al Uniunii Europene responsabil cu gestionarea bugetului UE, vegherea la realizarea interesului general al spațiului Europei Unite și inițierea legislației europene îl are în fruntea sa pe Jean-Claude Juncker ca șef al executivului european.

Comisia care și-a început mandatul la 1 noiembrie 2014 s-a confruntat cu numeroase probleme, unele dintre ele având încă un caracter prezent: crearea locurilor de muncă și creșterea nivelului de trai, stimularea economiei europene și plasarea pe un ritm de creștere sustenabilă și nu de depășire a austerității, simplificarea legislației și evitarea supra-reglementărilor, transparentizarea activității comisarilor, negocierea celui mai important acord economic din istoria milenară a comerțului – TTIP, adaptarea și ajustarea preocupărilor sale în concordanță cu criza de securitate de la estul Uniunii Europene, crearea pieței unice digitale, catalizarea Uniunii economice și monetare și a celei energetice și, bineînțeles, provocările de parcurs (criza din Grecia, criza migrației și a refugiaților).

Însărcinat încă din iulie 2014 să își formeze Comisia cu care dorea să lucreze, fostul premier luxemburghez, Jean-Claude Juncker, a ținut cont de problemele și prioritățile majorității statelor membre în distribuția portofoliilor și alegerea persoanelor cu care a ales să lucreze, ca urmare a propunerilor venite din partea guvernelor naționale. Structura Comisiei cuprinde un președinte, un prim vicepreședinte, 5 vicepreședinți și 20 de comisari.

Din acest număr de comisari care ocupă diferite portofolii, 9 sunt femei, reprezentând 32% din totalul membrilor prezenți în Comisia Europeană. De la criza refugiaților la Parteneriatul Transatlantic ( TTIP), femeile-comisar au gestionat principalele aspecte ce implicau un caracter urgent pentru dezvoltarea și buna funcționare a blocului comunitar. 

Profilând o abordare retrospectivă, CaleaEuropeană.ro vă propune o analiză a principalelor activități desfășurate de femeile-comisar din cadrul executivului european. 

Federica Mogherini. Deteriorarea situației din statele aflate în zona Orientului Mijlociu, precum Siria sau Irak s-a constituit în rezultată a realității din interiorul blocului comunitar, caracterizat de o atmosferă tensionată ca urmare a profilării și acutizării unor provocări cărora liderii europeni s-au văzut nevoiți să le găsească soluții. Tensionarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Rusia pe fondul situației existente în spațiul est-ucrainian și criza refugiaților au reprezentat principalele subiecte ale agendei noului Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Succesul negocierilor cu Iranul privind programul nuclear, proces demarat de predecesoarea sa, Catherie Ashton, a deschis calea către normalizarea relațiilor diplomatice și economice cu statul în cauză. De altfel, Mogherini a afirmat că apelul la diplomație poate să reprezinte cea mai înțeleaptă metodă de „a rezolva cele mai dificile probleme.”

Primul an al lui Mogherini a fost dominat și de discuțiile purtate cu statele din Africa privind migrația, dar și cooperare cu zona în cauză în vederea dezvoltării. „Am discutat cu partenerii noștri din Africa despre cum îi putem ajuta să se descurce cu refugiații, cu persoanele strămutate și cu fluxurile migratorii, recunoscând că aceste aspecte sunt punctele convergente dintre Uniunea Africană și Uniunea Europeană.”

De asemenea, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini a efectuat o vizită istorică în Cuba în luna martie a anului 2015, unde a semnat alături de ministrul Comerțului, Malmiera un tratat bilateral pentru consolidarea cooperării cu  statul cubanez. Cu un an în urmă, UE a adoptat directiva de negociere a unui acord de cooperare și dialog politic bilateral UE-Cuba pentru a consolida relațiile bilaterale existente în aria comercială.

Participantă la Grupul Internațional pentru Sprijinirea Siriei, Uniunea Europeană a fost reprezentată de Federica Mogherini în cadrul discuțiilor care au avut loc în decembrie, anul trecut. „Am agreat demararea unui dialog între guvern și opoziție începând cu luna ianuarie. În paralel vom continua să lucrăm pentru încetarea focului, ceea ce ne-ar permite să ne concentrăm forțele pe lupta împotriva Daesh și să garantăm accesul sprijinului umanitar în toata țara. Deși vorbim în termeni geopolitici, prioritatea noastră este să salvăm sute și mii de vieți.”

Citiți și Analiză Egalitatea de gen la vârful Uniunii Europene. Cum sunt reprezentate femeile în procesul decizional european

Armistițiul referitor la încetarea focului și a oricăror forme ostile în Siria a fost aprobat pe data de 26 februarie 2016, după ce Rusia și Statele Unite au ajuns la un acord împreună cu părțile implicate în Grupul Internațional pentru Susținerea Siriei. Astfel, la scurt timp, reprezentanții Națiunilor Unite au menționat că Executivul sirian a acceptat ajutor umanitar pentru 7 zone afectate de război.

Kristalina Georgieva. În calitate de vicepreședinte pentru Buget și Resurse Umane, în atribuțiile Kristalinei Georgieva intră raportarea modalității în care bugetul blocului comunitar este cheltuit de către Parlamentul European, Consiliu, dar și de către Curtea Europeană de Conturi.

Confruntându-se cu intenția Marii Britanii de a ieși din blocul comunitar, dacă nu îi sunt îndeplinite condițiile impuse, în luna iunie a anului trecut Georgieva a făcut publică numirea lui Jonathan Faull la conducerea comisiei care se ocupă cu analizarea reformelor solicitate de către prim-ministrul David Cameron.

Un alt punct al portofoliului său este acela de a întări investigațiile împotriva corupției prin susținerea activității Oficiului European Antifraudă (OLAF). În consecință, în luna octombrie, 2015 Georgieva a făcut publice intențiile Comisiei Europene de a demara investigații la oficiul în cauză, după ce anumite informații privind corespondența internă au ieșit la iveală. În spatele reformării acestuia se afla intenția de a îmbunătăți eficiența, eficacitatea și responsabilitarea OLAF , menținându-i independența de investigare. 

În lumina atacurilor de la Paris, un acord extraordinar a fost atins la mijlocul lunii noiembrie privind bugetul pentru anul 2016. Acțiunea în cauză venea și pe fondul acutizării crizei refugiaților, reprezentând un răspuns valid la noul context. Aceasta urmărea să sporească investițiile și competitivitatea, locurile de muncă, susținând în același timp o revenire a economiei europene. Georgieva a afirmat într-un comunicat de presă: „Am reușit să obținem un acord privind bugetul Uniunii Europene, în lumina tragediei care a lovit Franța. În aceste momente de solidaritate, trebuie să prioritizăm resursele de care dispunem. Astfel, creșterea investițiilor constituie o soluție viabilă pentru sporirea locurilor de muncă. Depunem eforturi considerabile pentru a obține cele mai bune rezultate pentru contribuabilii europeni.”

În primul an al mandatului său, în colaborare cu Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR) Comisia Europeană, prin vice-președintele pentru Buget și Resurse Umane, Kristalina Georgieva, a lansat un program pentru suplimentarea locurilor în care refugiații sunt înregistrați.

Cecilia Malmström. În calitate de comisar al Comerțului, Malmstrom a respins cererile Rusiei de a modifica acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Putin a invocat atunci motivele economice, precizând că acesta va aduce un prejudiciu notabil asupra propriei economii, amenințând că va interzice accesul Kiev-ului pe piața rusă, dacă Ucraina va implementa acordul. „Nu voi permite și nici Comisia nu va permite ca Rusia să amendeze acest acord. Doar UE sau Ucraina pot face acest lucru.”

În mai 2015, comisarul pentru Comerț și ministrul Economiei statului turc au anunțat că urmăresc realizarea cadrului necesar pentru extinderea uniunii vamale dintre Comunitatea Europeană și Turcia. „Este necesară o modernizare a Uniunii Vamale cu Turcia. Această inițiativă va contribui la sporirea relațiilor comerciale dintre cei doi actori implicați.” Reducerea uniunii vamale dintre UE și Turcia la un simplu acord de liber schimb nu ar fi putut diminua pierderile pe care Turcia le suferă ca urmare a acordurilor încheiate între comunitatea europeană și Statele Unite. Astfel, uniunea vamală reprezintă singura modalitate de a combate dezavantajele pe care le ridică potențiale viitoare acroduri negociate de Uniunea Europeană cu alte state.

De asemenea, sub conducerea sa, Uniunea Europeană a reușit să încheie un acord de liber schimb cu Vietnam în august 2015. Acordul, care caută să încurajeze comerțul cu bunuri, de la produse farmaceutice, la vin sau mașini, este primul de asemenea factură încheiat de blocul comunitar. Acesta urmează să intre în vigoare, cel mai probabil la finele anului 2017.

 În scrisoare de învestire în funcție, un alt obiectiv stabilit de Comisia Europeană a fost profilat de Acordul dintre Statele Unite și Uniunea Europeană. Evoluțiile au fost pe alocuri sinuoase, cauzate de diferența de viziune asupra reglementării activității companiilor pe cele două piețe, protecției datelor, siguranței alimentare sau politica de mediu. După ce la reuniunea din iulie 2015 de la Bruxelles nu s-au înregistrat progrese majore, în luna octombrie a aceluiași an UE și SUA au căzut d acord asupra a 97% din liniile de tarife alocate bunurilor comercializate.

Prin capitolul propus privind dezvoltarea durabilă în comerț și investiții, Parteneriatul Transatlantic (TTIP) oferă dispozițiile cele mai ambițioase puse vreodată pe aceste chestiuni de oricare dintre partenerii comerciali. Această abordare urmează noua strategie comercială a UE, “Comerț pentru toți”, care are ca scop realizarea unor politici comerciale mai responsabile atât acasă, cât și la nivel global. „Problemele cu care se confruntă Europa astăzi sunt unele ce nu pot fi neglijate iar Acordul de Liber Schimb reprezintă un răspuns solid pentru întrebările pe care acestea le ridică”, a menționat Malmstroem în fața unei dezbateri parlamentare.

Marianne Thyssen. Criza economică a avut un impact notabil asupra societății. Rata șomajului a atins cote alarmante în multe sfere ale societăților europene, cu precădere în rândul tinerilor. Sărăcia și excluziunea socială au căpătat și ele forme îngrijorătoare. Ca urmare a portofoliului pe care îl deține, și anume cel al Angajărilor, afacerilor sociale, pregătire profesională și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen s-a confruntat cu profilarea acestui tip de realitate căruia a trebuit să îi găsească soluții concrete.

În noiembrie 2015, Comisia Europeană a lansat Pactul European pentru tineri, un acord mutual între oamenii de afaceri și Uniunea Europeană pentru implementarea educației antreprenoriale astfel încât tinerii să aibă mai multe șanse a a-și găsi un loc de muncă. Pactul face apel la oamenii de afaceri partenerii sociali, dar și la specialiștii din domeniul educației pentru a dezvolta și consolida parteneriate astfel încât să faciliteze incluziunea tinerilor în câmpul muncii. Marianne Thyssen a susținut cu această ocazie că „prioritatea primordială a fost aceea de a stimula crearea locurilor de muncă de calitate. Salut acest parteneriat are asigură mai mult de 100.000 de noi opotunități pentru tineri. Aștept ca tot mai multe asociații și companii de afaceri să se alăture acestui pact pentru a crește numărul opțiunilot pentru populația tânără din Europa.”

La începutul anului 2016 aceasta avea să afirme că „lupta împotriva ratei crescute a șomajului în rândul tinerilor începe să capete contur”. De altfel,  Thyssen a susținut că CU a încercat să soluționeze problema șomajului existent în rândul tinerilor prin instituirea Inițiativei pentru Angajarea Tinerilor care sprijină tinerii ce trăiesc în zone unde rata șomajului este mai mare de 25%.

Anul acesta Comisia va propune o Nouă Agendă Europeană privind Competența pentru a reduce diferențele la nivelul capacităților, dar și pentru a crea mai multe locuri de muncă pentru cetățenii europeni.

Violeta Bulc. La 15 octombrie 2014, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker i-a încredințat Violetei Bulc portofoliul Transporturilor. În decembrie 2015, aceasta a făcut publică noua strategie europeană aviatică prin care se urmărește stimularea industriei aviatice din Europa, metoda folosită fiind încheierea acordurile cu guvernele din întreaga lume. „Viziunea mea nu se rezumă doar la piața europeană, ci se referă la cea globală.” Nucleul strategiei Comisiei este acela de a exporta criteriile folosite pentru piața aviatică europeană prin intermediul unor serii bilaterale de acorduri.

În colaborare cu omologul său pentru Politică Regională, comisarul pentru Transporturi a participat pe data de 25 ianuarie 2016 la Conferința de lansare a Strategiei UE pentru Regiunea Alpilor. „Cu patru dintre cele 9 coridoare europene d transport care trec prin Apli, regiunea este o zonă fragilă. În vreme ce Europa depinde de conectivitatea cu regiunea alpină, reprezintă o măsură stringentă de a asigura cel mai ridicat nivel de sutenabilitate în această zonă.”

Elzbieta Bienkowska are în responsabilitate portofoliul pentru Piaţă internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri. Principalele obiective pe care le cuprinde mandatul în cauză sunt determinate de libera circulație a indivizilor, serviciilor, capitalului, dar și a produselor. Acesta a devenit mult mai complex odată cu dezvoltarea pieței unice. Pentru fructificarea potențialului acesteia, în octombrie a fost prezentată o foaie de parcurs, ca formă de afirmare a angajamentului politic al Comisiei Europene de a elibera întreg potențialul pieței unice. Bienkowska a afirmat cu această ocazie că „în parteneriat cu Parlamentul European și statele membre, trebuie să ne asigurăm că aceste acțiuni concrete sunt puse acum în aplicare la viteza maximă. Europa nu are timp de pierdut pentru a răspunde provocărilor de competitivitate”. S-a urmărit astfel crearea unei culturi veritabile pentru respectarea normelor privind piața unică și construirea cadrului necesar pentru companiile care urmăresc să se extindă dincolo de granițele interne.

Vera Jourova. Deținând mandatul de comisar care se ocupă cu Justiția, Consumatorii și Egalitatea de gen, una dintre principalele atribuții ale Verei Jourova este promovarea egalității de gen și combaterea discriminării, inclusiv verificarea modalității în care se poate debloca procesul de negociere privind propunerea ce face trimitere la Directiva Antidiscriminare. Aceasta reprezintă un punct esențial care trebuie atins, indispensabil pentru asigurarea unui tratament egal pentru toate persoanele, indiferent de religie, vârstă, orientare sexuală în statele membre. Opoziția manifestată de unele țări care fac parte din blocul comunitar a tergiversat procesul de a ajunge la un consens în prima etapă a mandatului său. Un raport realizat în luna decembrie a anului trecut de către Agenția pentru Drepturile Fundamentale a UE reliefa ierarhia „fundamentelor curente” din legislația antidiscriminare a Uniunii, scoțând la iveală o zonă cu handicap a legislației, și anume că în 15 state membre nu există un cadru care să protejeze persoanele încadrate în câmpul muncii care au o orientare sexuală diferită, de unde rezultă și caracterul imperios al adoptării unei astfel de directive.

În cadrul scrisorii de învestire, Juncker a menționat că „o politică solidă privind protecția comnsumatorilor poate fi o punte de legătură între sistemele naționale, constituind o forță motrice pentru valorificarea beneficiilor pe care le prezintă piața unică, contribuind astfel la diminuarea dezavantajelor pe care le ridică birocrația.”

Portofoliul comisarului Vera Jourova include o mai bună funcționare a sferei online pentru asigurarea unui grad de protecție ridicat atunci când consumatorii efectuează cumpărături online, dar și protejarea datelor cetățenilor Uniunii Europene. De altfel, demersuri privind modernizarea acestui sector au fost întreprinse, Comisia propunând la finele anului 2015 modificarea regulilor pentru a simplifica vânzările. „Astăzi, propunerile profilate de noi vor oferi consumatorilor mai multă încredere în acest sector și vor simplifica cadrul pentru mediul antreprenorial, astfel încât companiile să își vândă produsele online. Consumatorii se vor bucura de reguli moderne și simplificate, în vreme ce companiile vor avea parte de un cadrul legislativ mult mai solid, dar și de o modalitate mai ieftină și rapidă de a-și promova activitățile.”

Corina Crețu. Numită în funcția de comisar pentru Politică Regională, activitatea acesteia a fost una prolifică. De la progresele semnificative privind utilizarea fondurilor din perioada de programare 2007-2013, la adoptarea tuturor Programelor Operaționale pentru cadrul temporal 2014-2020, comisarul Politicii Regionale a avut în vedere adaptarea la transformările pe care le-a întâmpinat blocul comunitar. Astfel, pentru soluționarea problemelor întâlnite de către o parte dintre statele care s-au confruntat cu dificultăți privind utilizarea fondurilor din perioada 2007-2013, au fost adoptate măsuri, ca formă de acțiune concretă. „Constituirea Grupului de Lucru pentru o mai bună implementare în țările care au întâmpinat dificultăți de absorbție în perioada 2007-2013 a fost printre primele mele inițiative în calitate de comisar european. Am vizitat toate aceste state în ultimul an, iar experții DG Regio au avut peste 70 de reuniuni tehnice cu autoritățile acestor state membre, în urma cărora au fost întocmite planuri de acțiune bazate pe necesitățile și specificul fiecărei țări și a fiecărei regiuni.”

Un proces de simplificare în ceea ce privește politica de coeziune a fost demarat. În consecință, vizite în 24 de state membre, printre care se numără Italia și Grecia au fost efectuate, acestea confruntându-se cu cele mai multe probleme de utilizare a fondurilor din cauza complexității procedurilor.

În ceea ce privește perioada 2014-2020, 454 de miliarde de euro din bugetul UE (637 de miliarde de euro în total cu cofinanțarea națională) vor fi investite în orașele și regiunile Europei în perioada 2014-2020, prin intermediul a mai mult de 500 de programe finanțate din fondurile ESI. Acestea reprezintă o componentă importantă a investițiilor publice din UE pentru perioada 2014-2016, în medie de aproximativ 14 % din valoarea investițiilor publice totale, dar pot avea o pondere și de 70 % în cazul unor state membre.

Margrethe Vestager. De la preluarea portofoliului de comisar al Concurenței, Vestager a depus eforturi notabile pentru conturarea propriei moșteniri. Aceasta a fixat prioritățile pentru următorii ani ai mandatului. Vestager a demarat un amplu proces împotriva grupului tehnologic american Google, în vreme ce compania de gaz Gazprom a fost acuzată că profită de poziția privilegiată pe care o are pe piața de gaz europeană, afirmații ce au venit după ce au fost impuse bariere în calea comerțului cu opt state europene. În mai 2015, aceasta a demarat o anchetă împotriva comerțului online, comisarul Concurenței susținând că cetățenii Uniunii întâmpină mult prea multe bariere în calea accesului la bunurile și serviciile promovate în mediul virtual. „Cetățenii europeni se confruntă cu prea multe bariere pentru a avea acces la bunurile și serviciile comercializate în mediul online. Unele dintre acestea sunt fixate de companii. Scopul acestea anchete este acela de a determina cât de răspândite sunt aceste bariere și ce efecte au asupra consumatorilor și competiției. Nu vom ezita să acționăm în consecință, dacă se dovedește că acestea afectează competitivitatea.”

Activitatea întreprinsă în cadrul unui an furnizează nu doar elemente importante, atât de factură simbolică, cât și de natură politică, dar reprezintă și un punct de referință pentru buna funcționare instituțională a organismelor Uniunii Europene. În genere, relevanța și consistența activității acestora succede cadrul temporal și conjunctural, posteritatea fiind de cele mai multe ori avocatul apărării sau acuzării.

.