România a avut șansa de a ajunge la un acord pe Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 în timpul mandatului său la Președinția Consiliului UE, care ar fi avantajat-o la distribuirea fondurilor europene, însă șansa a fost ratată, iar acum, propunerea Președinției finlandeze o dezavantajează, transmite eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, într-un mesaj pe Facebook.
,,La 2 mai 2018, Comisia Europeană a propus un proiect de Buget al Uniunii Europene (Cadrul Financiar Multianual) echilibrat și echitabil pentru următorii șapte ani (2021 – 2027). Propunerea a fost precedată de o muncă asiduă, iar dacă aceasta va fi adoptată, pentru prima dată în istoria Uniunii Europene Politica de Coeziune va avea cea mai importantă alocare (374 de miliarde EUR pentru perioada 2021 – 2027)”, scrie Corina Crețu.
Aceasta reamintește că, în calitate de comisar european pentru Politică Regională, convinsă fiind de nevoia reducerii decalajelor dintre regiunile europene, am luptat pentru un mod de calcul care să avantajeze țările mai puțin dezvoltate, iar fondurile europene să se aloce în funcție de Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Potrivit acestui mod de calcul, România, Bulgaria, Grecia, Spania și Italia ar avea mai multe fonduri europene pentru exercițiul financiar 2021-2027”, precizează fostul înalt oficial european.
De asemenea, Corina Crețu subliniză cu regret faptul că ,,România ar fi avut șansa să adopte acest Buget pe parcursul mandatului său la Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, dar a ratat această oportunitate, iar actualmente negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual sunt blocate din cauza poziției unor state membre care refuză să contribuie cu o sumă mai mare la Bugetul UE”.
Mai mult, ,,Președinția Finlandeză a Consiliului Uniunii Europene propune o altă formulă de calcul decât cea stabilită inițial, care dezavantajează România”, explică eurodeputatul, adăugând că ,,suntem într-un moment crucial și trebuie să depunem toate eforturile ca formula de calcul inițială să fie păstrată”. Altfel, atenționează aceasta, ,,riscăm să pierdem sume importante de bani, în lipsa cărora dezvoltarea pe termen mediu a României ar putea avea de suferit”.
Corina Crețu a mai transmis că militează împreună cu președintele Pro România, Victor Ponta, pentru reducerea decalajelor dintre state și ,,sperăm ca Guvernul si Președintele României să lupte în Consiliu pentru păstrarea variantei de Buget propuse de Comisia Juncker anul trecut”.
Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a transmis, joi, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1 087 miliarde EUR pentru perioada de șapte ani, egală cu 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică, cercetarea și inovarea și gestionarea migrației. De asemenea, asigură finanțarea pentru o politică agricolă reformată și pentru o politică de coeziune care să sprijine creșterea.
Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului.
Parlamentul și Comisia Europeană și-au exprimat deja nemulțumirea și îngrijorarea privind reducerile severe din propunerea înaintă de președinția finlandeză a Consiliului.
Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE.
David Sassoli, președintele Parlamentului European, a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”.
Citiți și Comisia și Parlamentul European, nemulțumite de ,,reducerile severe” propuse de Finlanda pentru bugetul UE 2021-2027: Anumite guverne nu vor să investească în Europa
De asemenea, Sassoli a avertizat că Parlamentul European nu îți va da consimțământul asupra CFM în absența unui acord paralel privind finanțarea din resurse proprii ale UE.
În acest sens, săptămânile următoare ,,vor fi cruciale pentru momentul în care Parlamentul își va explicita propria poziție în ceea ce privește contribuția națională la bugetul european în fața cetățenilor și factorilor politici”, a precizat președintele instituției.
Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.