Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Alegeri europarlamentare 2019. ”Ce face Europa pentru mine”, website-ul nou şi inovator, care demonstrează impactul pozitiv al UE asupra fiecărui cetăţean, lansat de președintele PE, Antonio Tajani

Published

on

Un website nou şi inovator, care demonstrează impactul pozitiv al UE asupra fiecărui cetăţean, a fost lansat de preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani. Înaintea alegerilor europene din luna mai a anului viitor, acest site interactiv şi multilingv, intitulat ”Ce face Europa pentru mine”, îşi propune să ilustreze în ce măsură UE produce o schimbare în viaţa oamenilor.

FOTO: EPP Group

”Europenii întreabă ce a făcut Uniunea Europeană pentru ei şi acest nou website al Parlamentului European oferă răspunsuri clare, fără elemente de limbaj specializat, de jargon. Va fi un instrument valoros pentru a aduce Europa mai aproape de cetăţenii săi”, a declarat preşedintele Tajani, la Strasbourg, cu ocazia lansării site-ului.

Cel mai recent sondaj Eurobarometru, publicat luna trecută, a constatat că 68% dintre respondenţi au fost de acord că ţara lor a beneficiat de pe urma statutului de membru UE. Dar au fost foarte puţine încercări de a enumera beneficiile concrete ale aderării la UE pentru cetăţenii obişnuiţi din întreaga UE.

Citiți și: 

Pe fondul slăbirii sentimentului pozitiv de apartenență la UE, românii sunt printre cei mai îngrijorați cetățeni europeni de efectele știrilor false și ale dezinformării online (Eurobarometru)

Site-ul prezintă sute de fişe uşor de citit, care prezintă exemple de schimbări pozitive în viaţa oamenilor, realizate cu contribuţia UE. Utilizatorii pot găsi cu uşurinţă informaţii specifice despre ceea ce face Europa pentru regiunea lor, profesia lor sau modalitatea lor preferată de a-şi petrece timpul.

Aproximativ 1.800 de fişe, de o singură pagină, sunt disponibile pentru citire, distribuire sau reutilizare ca pagini on-line sau ca fişiere PDF. Acestea sunt organizate în două categorii principale pe site. Prima secţiune, “În regiunea mea”, permite utilizatorilor să selecteze locurile în care aceştia şi familia lor trăiesc sau lucrează. Cum este prezentă Europa în oraşele, municipiile şi regiunile noastre? Această secţiune a site-ului acoperă peste 1.400 de localităţi din fiecare parte a Uniunii Europene.

Printre fişele din România, se numără: Castelul Corvinilor de la Hunedoara, Aeroportul din Iaşi, Metroul din Bucureşti şi multe alte exemple din toate judeţele României.

Cea de-a doua secţiune a site-ului, ”În viaţa mea”, permite fiecărui utilizator să selecteze din 400 de “pagini unice” pentru a găsi lucruri importante pentru fiecare persoană. Cum influenţează UE, de exemplu, familiile, sănătatea, hobby-urile, călătoriile, securitatea, alegerile consumatorilor şi drepturile sociale? Cum sprijină UE oamenii în viaţa lor profesională, în ceea ce priveşte zeci de categorii profesionale – de la apicultori la şoferi de autobuz până la berari? Ce a făcut UE pentru oamenii care se bucură de activităţi de agrement cum ar fi sportul, muzica sau televizorul? O serie de podcast-uri, într-un număr tot mai mare de limbi, este, de asemenea, disponibilă pentru această secţiune.

Fişele oferă o imagine a acţiunilor demarate de UE pentru cetăţeni – bazată pe exemple interesante, cu legături către informaţii suplimentare – mai degrabă decât a încerca să se enumere tot ceea ce UE a făcut vreodată.

Acestea vor fi completate, într-o a treia secţiune a site-ului, cu documente de informare mai detaliate, având ”în centrul atenţiei” politicile UE, care prezintă unele dintre realizările actualei legislaturi parlamentare şi perspectivele pentru viitor, cu un accent special pe opinia publică şi preocupările şi aşteptările cetăţenilor faţă de acţiunile UE.

Website-ul https://www.what-europe-does-for-me.eu/ro/portal , care permite o navigare rapidă şi simplă după regiune, profesie, activităţi de petrecere a timpului liber, este un rezultat al colaborării dintre Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) şi serviciile de comunicare şi traduceri din cadrul instituţiei.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Impactul globalizării asupra ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană. Parlamentul European: Contruirea unei Europe sociale rămâne o prioritate

Published

on

© European Commission

Globalizarea creează locuri de muncă, dar poate duce și la pierderea acestora. Printre prioritățile UE se numără gestionarea globalizării în așa fel încât Uniunea să profite de aceasta cât mai mult, dar și construirea unei Europe sociale, care să ajute lucrătorii care își pierd locul de muncă să se reintegreze pe piața muncii.

Într-un articol economic al Parlamentului European este explicat faptul că locurile de muncă din Europa sunt create cu ajutorul globalizării. 

Numărul de locuri de muncă susținute direct sau indirect de exporturile UE este în creștere. Acesta a crescut de la 21,7 milioane în 2000 la 36 de milioane în 2017. Fiecare miliard de euro provenit din exporturile UE susține în medie 13.000 de locuri de muncă.

Totodată, globalizarea are și un efect negativ asupra ocupării forței de muncă, și anume concurența între companii: ”Globalizarea creează mai multă concurență între companii, lucru care poate duce la închiderea companiilor, transferul acestora către alte țări și pierderea locurilor de muncă”, se mai arată în mesajul Parlamentului European.

Cele mai vulnerabile sectoare UE sunt cele caracterizare de locuri de muncă necalificată, precum sectorul textilelor, al încălțămintei, al prelucrării pielii și metalelor de bază și industria de prelucrare. Aceasta din urmă este cea mai expusă la transferul către alte țări, datorită concurenței provenite din regiunile cu salarii mici.

Deși transferul către alte regiuni reprezintă un element central al dezbaterii privind globalizarea, datele arată că valoarea pierderilor de locuri de muncă provocate de acesta este în continuă scădere.

Tendințele se schimbă și acum acest transfer are loc mai mult în țările est-europene decât în statele membre vestice. Țările de destinație sunt în Africa de Nord și Asia.

În timp ce rezultatele generale ale liberalizării comerțului internațional sunt pozitive, unele sectoare sunt afectate grav, iar durata perioadei de ajustare necesare lucrătorilor pentru relocarea în alte sectoare poate submina beneficiile inițiale.

Pentru a reduce impactul negativ al globalizării și pentru a reduce șomajul, UE a creat Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) în 2006. Scopul acestuia este de a oferi susținere muncitorilor disponibilizați din cauza globalizării.

Acest fond de solidaritate de urgență cofinanțează până la 60% din politicile din domeniul ocupării forței de muncă pentru reangajarea lucrătorilor sau crearea de afaceri. Proiectele finanțate de FEG implică educație și formare profesională, consultanță în carieră, ajutor în căutarea unui loc de muncă, îndrumare și crearea de afaceri.

În 2009, fondul a fost extins pentru a acoperi pierderile de locuri de muncă rezultate în urma unor modificări structurale majore declanșate de criza economică și financiară. Fondul poate fi utilizat când peste 500 de lucrători au fost concediați de o singură companie și furnizorii acesteia sau când un număr mare de lucrători își pierd locul de muncă într-un anumit sector dintr-una sau mai multe regiuni învecinate.

Din 2007, FEG a cheltuit 630 de milioane de euro pentru a ajuta aproximativ 150.000 de lucrători concediați și 3.369 de tineri.

De exemplu, din acest fond s-au cheltuit 3,35 milioane de euro pentru a ajuta foștii angajați ai centrelor de telefonie în Italia6,4 milioane de euro pentru lucrătorii disponibilizați de supermarketuri în Grecia și 2,6 milioane de euro pentru 821 de lucrători disponibilizați de Nokia în Finlanda.

Parlamentul European a solicitat o reformă pentru îmbunătățirea FEG în ianuarie 2019.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Angajații Parlamentului European se plâng de creșterea prețurilor la cantina instituției. Prețurile unor feluri de mâncare au fost majorate cu 25% sau mai mult

Published

on

Angajații Parlamentului European sunt furioși din cauza creșterii prețurilor din cantina instituției europene, despre care aceștia spun că au lăsat cel mai democratic organism al Uniunii Europene cu cel mai puțin democratic meniu, informează Politico Europe, citat de Adevărul.ro.

Creșterile, operate în ultimele zile, în perioada în care europarlamentarii și staff-ul Parlamentului European se află în vacanță sau își continuă activitatea în afara Bruxelles-ului, au dus la majorarea prețurile unor mâncăruri cu 25% şi chiar mai mult şi au determinat uniunile de angajaţi să formuleze o plângere oficială.

O garnitură de cartofi prăjiţi, care înainte costa 2 euro, potrivit angajaţilor, acum costă 2,50 de euro, o creştere de 25%, în timp ce preţul supei zilei a crescut de la 80 de eurocenţi la 1 euro, tot cu 25%. 

Creşterile includ TVA-ul belgian, care înainte nu era inclus, precum şi măriri de preţuri care au coincis cu noi contracte încheiate cu furnizorin privaţi, care au intrat în vigoare pe 5 august.

O purtătoare de cuvânt a Parlamentului European a declarat că schimbările, inclusiv noul TVA din Bruxelles și planul de a încheia noi contracte cu noi furnizori, le-au fost comunicate europarlamentarilor și personalului atât înainte, cât și după licitația care a avut loc în luna decembrie a anului trecut.

Angajații Legislativului european s-au plâns că prețurile mari, care coincid cu contractele încheiate cu noii furnizori, nu au fost niciodată anunțate în avans.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European prezintă secretul culorilor din calendarul de activitate al eurodeputaților

Published

on

Roșu, albastru, roz, turcoaz… Nu sunt culorile curcubeului, ci culorile care arată tipul de activitate în Parlamentul European. Calendarul Parlamentului are un cod al culorilor, care arată ce activitate desfășoară deputații.  

Albastru – grupuri politice

În timpul săptămânilor albastre, eurodeputații se întâlnesc în cadrul grupurilor lor politice, pentru a analiza legislația care va fi prezentată în plen. Grupurile politice din Parlament reunesc europarlamentari din diferite partide politice naționale, care împărtășesc aceeași poziție politică și afilieri. Pentru a forma un grup politic este nevoie de minimum 25 de deputați din cel puțin șapte țări UE.

Citiți și: Parlamentul European își începe noua legislatură cu șapte grupuri politice

©European Parliament

Rozcomisii

În timpul săptămânilor roz, deputații europeni participă la ședințele comisiilor, care sunt deschise publicului și sunt transmise în direct.

Fiecare eurodeputat este membru al uneia sau al mai multor comisii parlamentare, dedicate unui anumit domeniu din politica europeană, de la afaceri externe la probleme economice, egalitate, educație și cultură. Fiecare comisie are reprezentanți din întregul spectru politic.

Comisiile oferă eurodeputaților proveniți din diferite grupuri politice un forum pentru a discuta proiectele de lege, pentru a propune modificări, pentru a lua în considerare propunerile Comisiei și ale Consiliului în întocmirea unor rapoarte care vor fi prezentate în plen.

Există 20 de comisii parlamentare. O comisie este alcătuită din 25 până la 73 de deputați și are un președinte, un birou și un secretariat. Componența politică a comisiilor o reflectă pe cea a ședinței plenare.

Roșuședințe plenare

Toată munca depusă în timpul săptămânilor albastre și roz culminează cu săptămânile roșii, care marchează sesiunile plenare ale Parlamentului, la Strasbourg și Bruxelles.

În timpul sesiunilor plenare, deputații europeni dezbat chestiuni importante și votează aspecte care variază de la comerț și migrație la mediul înconjurător. În plen, deputații adoptă, modifică și pot chiar respinge legislația.

Turcoazactivități în afara Parlamentului

În săptămânile turcoaz, eurodeputații lucrează în afara Parlamentului. Aceștia pot organiza reuniuni în circumscripțiile lor sau pot participa la reuniuni ale delegațiilor Parlamentului, în cadrul cărora se reunesc eurodeputați și parlamentarii din țări din afara UE.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending