Connect with us

U.E.

O reuniune istorică. Emmanuel Macron, primul lider francez care se adresează Bundestagului german, după 18 ani. Responsabilitate franco-germană pentru relansarea Europei, punctul central al discursului său

Published

on

 Președintele francez, Emmanuel Macron, va rosti duminică în Bundestag (camera inferioară a Parlamentului german) un discurs axat pe ”responsabilitatea franco-germană” pentru relansarea Europei, fiind astfel primul lider francez, după 18 ani, care va lua cuvântul în Legislativul de la Berlin, anunță AFP, citat de Agerpres.

Foto: European Parliament

În luna iunie a anului 2000, președintele de la acea vreme, Jacques Chirac lua cuvântul în Bundestag, susținând un discurs tot despre viitorul Europei.

În ianuarie 1983, Francois Mitterrand, a provocat rumoare după ce acesta a susținut în camera inferioară a Parlamentului german inițiativa cancelarului german de la acea vreme, Helmut Kohl, aceea de a desfășura rachete balistice Pershing în Germania de Vest pentru a răspunde programului sovietic de rachete SS-20.

Emmmanuel Macron, care va încheia cu acest discurs secvenţa memorială franco-germană în jurul Centenarului Primului Război Mondial, se va adresa parlamentarilor şi membrilor guvernului germani.

Discursul său, de aproximativ 20 de minute, va fi ”axat pe o formă de responsabilitate franco-germană de a prezerva şi reînvia proiectul (european) în Europa de astăzi”, a precizat preşedinţia franceză.

Șeful statului francez va prezenta proiectul său privind înființarea unei armate europene, idee care a primit sprijin și din partea cancelarului german, Angela Merkel, nu împotriva NATO sau a Statelor Unite, ci pentru a consolida autonomia strategică a Europei, insistă Parisul și Berlinul.

Acest proiect a provocat nemulțumirea liderului american, Donald Trump, care a calificat propunerea drept ”insultătoare”, avertizând statele europene că trebuie înainte de toate să-și achite contribuția financiară față de NATO.

Nemulțumiri cu privire la ideea unei armate europene au fost exprimate și de premierul Olandei, Mark Rutte, care a spus că este o propunere ”prematură” și că ar fi o ”iluzie să crezi că UE poate să își garanteze securitatea fără NATO”.

Emmanuel Macron ar urma să insiste și asupra necesității de a avansa asupra reformei Zonei Euro și a impozitării economiei digitale, două dintre proiectele sale de anvergură care sunt privite însă cu rezervă de Berlin.

Vizita prezidenţială se înscrie în cadrul ”Volkstrauertag” (Ziua Amintirii), o zi de comemorare naţională în Germania dedicată reconcilierii, înţelegerii şi păcii, însă şi o zi de omagiu adus victimelor războiului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Șefa Reprezentaței Comisiei Europene în România Angela Cristea face apel la cetățeni să îşi exercite dreptul electoral în 26 mai: Asiguraţi-vă că aveţi un cuvânt de spus în viitorul dumneavoastră

Published

on

Șefa Reprezentaței Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a lansat vineri, de la Timişoara, un apel la cetăţenii României să îşi exercite dreptul electoral în 26 mai, să voteze pentru viitorul Europei. 

”Mergeţi la vot! Dacă vă temeţi de viitor, pentru că unii oameni se tem de viitorul lor, atunci asiguraţi-vă că aveţi un cuvânt de spus în viitorul dumneavoastră. Mergeţi la vot pentru că este un drept şi este păcat, iar dacă nu votaţi dumneavoastră pentru viitorul dv, pentru viitoarea Europă, atunci vor vota alţii”, a transmis Angela Cristea, informează Agerpres

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România a afirmat, după lansarea campaniei ”What’s up, EU?” la Timişoara, că foarte multă lume este nemulţumită de ceea ce se întâmplă în jur, dar foarte puţini au şi soluţii.

”Impresia mea este că suntem în continuare într-o etapă de supra-diagnosticare, toată lumea poate să explice ce nu funcţionează şi de ce nu funcţionează, dar există un fel de lipsă de încredere şi în capacitatea de a găsi soluţii şi apare această idee: cineva, nu ştim cine, să facă ceva, nu ştim ce. Nu cred că este o pasivitate a românilor, ceva specific României. Noi ne uităm ce se întâmplă şi în UE şi în lume, şi observăm că există nişte timpuri, VUKA (volatile, nesigure, complex şi ambiguu). Lumea se mişcă foarte repede, ancorele pe care le aveam până acum şi care păreau foarte solid înrădăcinate sunt acum smulse din pământ. Când spun ancore, mă gândesc la valorile fundamentale pe care s-a construit UE şi atunci pare să fie, o confuzie, o nesiguranţă”, a explicat Angela Cristea.

Ea a adăugat că dacă în rândul populaţiei din Occidentul european principalele temeri sunt migraţia şi terorismul, în România există aproape o obsesie faţă de domeniul Justiţiei, unde au fost multe schimbări legislative, ameninţări cu schimbări legislative, încât este foarte greu să mai discuţi şi despre altceva în această ţară decât despre Justiţie.

Oficialul european a mai afirmat că este nevoie de un proces legislativ predictibil, cu legiferare în Parlament, pe baza unei consultări reale a tuturor actorilor interesaţi, care urmează să fie afectaţi de o nouă lege.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European condamnă moartea tinerei jurnaliste din Irlanda de Nord:„Este inacceptabil ca cei care au datoria de a informa și de a căuta adevărul să plătească cu viața lor”

Published

on

Foto: McKee Linkedin

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani și Federația Europeană a Jurnaliștilor au condamnat astăzi moartea tinerei reporter de investigații, în timp ce participa la revoltele  dintr-un cartier din Irlanda de Nord. O jurnalistă în vârstă de 29 de ani a fost ucisă, în noaptea de joi spre vineri, în timpul unor schimburi de tiruri la Londonderry, în Irlanda de Nord. Poliția a anunțat că tratează moartea femeii drept „un incident terorist”, relatează BBC News, potrivit Digi 24.

Reacționând printr-o postare pe Twitter, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, îndeamnă autoritățile să „clarifice moartea jurnalistei Lyra McKee”. „Este inacceptabil ca cei care au datoria de a informa și de a căuta adevărul să plătească cu viața lor”, menționează acesta în mesajul lui.

 

Președintele Federației Euroepene a Jurnaliștilor, Mogens Blicher Bjerregård, subliniază că Lyra McKee „era un jurnalist foarte dedicat” care „a urmărit cu atenție pentru a acoperi conflictele din Irlanda de Nord, punând accent pe victimele violenței”.

Condamnând moartea jurnalistei care se afla „la datorie în timp ce [Lyra McKee] informa publicul,” Mogens Blicher Bjerregård cere ca acest lucru să nu fie „un alt caz de impunitate”.

Lyra McKee, o junalistă născută în Belfast, a scris adeseori despre conflictul nord-irlandez. Cu puțin timp înainte de a fi prinsă în schimbul de focuri, jurnalista publicase pe Twitter o imagine din mijlocul conflictului. „Derry, în această seară. O nebunie totală”, a scris ea în dreptul fotografiei.

Lyra McKee este primul jurnalist care a fost ucis în Marea Britanie de la cazul Martin O’Hagan din 2001.

Citiți și: Raport al organizației ”Reporteri fără Frontiere” 2019. Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști, ura față de aceștia degenerând în violență | România, criticată: O cenzură politică tot mai mare şi o creştere a autocenzurii în redacţii

Libertatea presei este în declin în mai multe regiuni și țări, inclusiv în Europa, potrivit Indexului Global al Libertății Presei 2019, dat joi publicității de organizația non-guvernamentală ”Reporteri fără Frontiere”.

”Ura faţă de jurnalişti a degenerat în violenţă, contribuind la creşterea fricii. Declinul libertăţii presei în Europa a mers mână în mână cu eroziunea instituţiilor din regiune prin guvernele tot mai autoritare”, se arată în raport.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană condamnă violențele din Irlanda de Nord, unde o jurnalistă a fost ucisă

Published

on

Comisia Europeană a condamnat vineri evenimentele violențele petrecute joi noaptea la Londonderry, în Irlanda de Nord, unde o jurnalistă a fost ucisă de gloanţe, transmite AFP, citat de Agerpres

”Am văzut informaţiile privind incidentul teribil care a avut loc ieri în Irlanda de Nord, ce a dus la moarte unei jurnaliste. Condamnăm o astfel de violenţă”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar pentru agenţia de presă franceză.

Femeia împușcată mortal joi seara la Londonderry era o ziaristă considerată o ”speranță” a jurnalismului de investigație și cu doar câteva ore înainte de a fi ucisă transmitea pe Twitter despre ”nebuania absolută” a orașului nord-irlandez.

Lyra McKee, în vârstă de 29 de ani, a devenit cunoscută în 2014, după ce a postat pe blog o ”Scrisoare către mine la 14 ani”, despre problemele adolescenţilor homosexuali din Belfast. Ulterior, scrisoarea sa a devenit scenariu de film de scurt-metraj, în 2018 McKee şi-a publicat un prim volum intitulat ”Angels With Blue Faces” consacrat conflictului nord-irlandez, iar anul viitor editura Faber&Faber urmează să-i publice ultima carte, The Lost Boys.

Potrivit BBC, jurnalista a fost ucisă în contextul protestelor lansate de disidenţi republicani în urma unor raiduri ale poliţiei în cartierul Creggan din Londonderry, joi seara.

În timpul operațiunii din cartierul Creggan, polițiștii au fost atacați cu cocktailuri Molotov și cu focuri de armă. Aceste violenţe au loc înaintea weekendului Paştelui, în care republicanii sărbătoresc revolta care a avut loc la Dublin în 1916 şi care a condus la proclamarea unei republici a Irlandei, în Lunea Peştelui.

Situat la frontiera cu Republica Irlanda, Londonderry – numit şi Derry – este trist celebru din cauza ”Bloody Sunday” de la 30 ianuarie 1972. Militari britanici au deschis atunci focul asupra unor participanţi la un marş paşnic, omorând 14 persoane, în toiul ”Tulburărilor”, care s-au soldat cu aproximativ 3.500 de morţi în trei decenii.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending