Connect with us

U.E.

O reuniune istorică. Emmanuel Macron, primul lider francez care se adresează Bundestagului german, după 18 ani. Responsabilitate franco-germană pentru relansarea Europei, punctul central al discursului său

Published

on

 Președintele francez, Emmanuel Macron, va rosti duminică în Bundestag (camera inferioară a Parlamentului german) un discurs axat pe ”responsabilitatea franco-germană” pentru relansarea Europei, fiind astfel primul lider francez, după 18 ani, care va lua cuvântul în Legislativul de la Berlin, anunță AFP, citat de Agerpres.

Foto: European Parliament

În luna iunie a anului 2000, președintele de la acea vreme, Jacques Chirac lua cuvântul în Bundestag, susținând un discurs tot despre viitorul Europei.

În ianuarie 1983, Francois Mitterrand, a provocat rumoare după ce acesta a susținut în camera inferioară a Parlamentului german inițiativa cancelarului german de la acea vreme, Helmut Kohl, aceea de a desfășura rachete balistice Pershing în Germania de Vest pentru a răspunde programului sovietic de rachete SS-20.

Emmmanuel Macron, care va încheia cu acest discurs secvenţa memorială franco-germană în jurul Centenarului Primului Război Mondial, se va adresa parlamentarilor şi membrilor guvernului germani.

Discursul său, de aproximativ 20 de minute, va fi ”axat pe o formă de responsabilitate franco-germană de a prezerva şi reînvia proiectul (european) în Europa de astăzi”, a precizat preşedinţia franceză.

Șeful statului francez va prezenta proiectul său privind înființarea unei armate europene, idee care a primit sprijin și din partea cancelarului german, Angela Merkel, nu împotriva NATO sau a Statelor Unite, ci pentru a consolida autonomia strategică a Europei, insistă Parisul și Berlinul.

Acest proiect a provocat nemulțumirea liderului american, Donald Trump, care a calificat propunerea drept ”insultătoare”, avertizând statele europene că trebuie înainte de toate să-și achite contribuția financiară față de NATO.

Nemulțumiri cu privire la ideea unei armate europene au fost exprimate și de premierul Olandei, Mark Rutte, care a spus că este o propunere ”prematură” și că ar fi o ”iluzie să crezi că UE poate să își garanteze securitatea fără NATO”.

Emmanuel Macron ar urma să insiste și asupra necesității de a avansa asupra reformei Zonei Euro și a impozitării economiei digitale, două dintre proiectele sale de anvergură care sunt privite însă cu rezervă de Berlin.

Vizita prezidenţială se înscrie în cadrul ”Volkstrauertag” (Ziua Amintirii), o zi de comemorare naţională în Germania dedicată reconcilierii, înţelegerii şi păcii, însă şi o zi de omagiu adus victimelor războiului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Ministrul delegat al afacerilor europene, George Ciamba: Președinția română a Consiliului, ca mediator imparțial, este pregătită să asculte toate statele membre privind aplicarea ”opțiunii nucleare” a Tratatului UE împotriva Poloniei și Ungariei pentru încălcarea statului de drept

Published

on

Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene, ca mediator imparțial (honest broker n.r.), este gata să asculte pe toată lumea, a susţinut marţi ministrul delegat al afacerilor europene, George Ciamba, în legătură cu procedurile articolului 7 (al Tratatului UE) privind statul de drept în Polonia şi privind respectarea valorilor Uniunii Europene în Ungaria, subiect aflat pe agenda Consiliului Afaceri Generale (CAG) care are loc astăzi la Bruxelles, potrivit Agerpres.

,Vom discuta despre stadiul aplicării art. 7 pentru Ungaria și Polonia și cred că statele membre vor spune cum văd procesul, pentru a vedea unde ne aflăm. Cred că este o discuţie tipică de trecere în revistă. Nu mă aştept la ceva foarte dramatic sau la ceva care să se îndrepte într-o direcţie greşită. Nu trebuie să uităm că discuțiie se poartă într-un climat extrem de politic. Mă aştept ca, în contextul apropierii alegerilor europene, să avem puţin prea multă politică, dar desigur că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ca mediator imparțial, este gata să asculte pe toată lumea”, a declarat ministrul George Ciamba la sosirea la reuniunea CAG.

Polonia este vizată de procedura activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie 2017 de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept. Această procedură, cunoscută și sub denumirea de ,,opțiunea nucleară”, este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi poate duce la sancţiuni împotriva ţării respective. Mai exact, în condițiile constatării unor grave încălcări ale principiilor democratice într-un stat membru, dreptul de vot al acestuia în Consiliul UE, organism în care cei 28 de membri definitivează legislaţiile europene, poate fi suspendat. 

De la finalul lui 2015, între Comisia Europeană şi Polonia au apărut mai multe diferende legate de reformele iniţiate de guvernul conservator de la Varşovia. Bruxelles-ul acuză autorităţile poloneze de subminarea valorilor fundamentale europene. La 2 iulie anul trecut, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, şi le-a acordat autorităţilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde. După cum justifica la acea vreme Comisia Europeană, schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraţilor, şi în acest fel Polonia nu îşi respectă obligaţiile care îi revin potrivit Tratatului privind UE şi Cartei drepturilor fundamentale a UE.

Întrebat de jurnaliști dacă Președinția română a Consiliului se așteaptă astăzi la o propunere din partea Comisiei Europeane de a trimite din nou Polonia la Curtea de Justiției a UE, ministrul Ciamba a declarat:

,,Nu mă aștept să aud o propunere despre care nu am fost informați în prealabil. Dar mă aștept la discuții pe subiectele de pe agenda Consiliului”, a lămurit acesta.

În privinţa Ungariei, Comisia Europeană a trimis în luna iulie a anului trecut guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare prin care-l atenţionează asupra legilor controvesate care incriminează orice persoană sau grup care oferă ajutor unui imigrant ilegal solicitant de azil. Legislația, cunoscută sub denumirea de ,,legile Soros” , limitează capacitatea organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) de a acționa în cazuri de azil și a fost adoptată în defavoarea Uniunii Europene și a grupurilor pentru drepturile omului.

Citiți și  Comisia face următorul pas în procedura de infringement împotriva Ungariei pentru criminalizarea activităților în sprijinul solicitanților de azil

Cu toate acestea, guvernul ungar nu a dat curs solicitărilor acestei notificări, iar Comisia  a decis să trimită la finele lunii ianuarie un aviz motivat Ungariei – al doilea pas în cadrul unei proceduri de infringement a legislației UE. Autoritățile ungare au acum la dispoziție 2 luni pentru a răspunde preocupărilor Comisiei. În caz contrar, aceasta poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Potrivit oficialului român, pe agenda CAG se vor mai afla o dezbatere orientativă privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, o discuţie despre următorul Consiliu European din 21-22 martie, relaţiile UE-Elveţia şi un prim schimb de opinii pe baza documentului de reflecţie intitulat ,,Către o Europă durabilă până în 2030”, publicat de Comisia Europeană la 30 ianuarie şi care se concentrează asupra celor mai bune modalităţi prin care UE poate contribui la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU până în 2030. 

Continue Reading

#RO2019EU

#RO2019EU. Ministrul român al Cercetării, Nicolae Hurduc, la Bruxelles: Cercetarea este ”motorul principal al dezvoltării societăţii”

Published

on

Miniștrii Cercetării din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc marți, la Bruxelles, în cadrul Consiliului de Competitivitate (COMPET), întâlnire care va fi prezidată de ministrul român al Cercetării, Nicolae Hurduc.

Oficialul român a precizat în discursul său de deschidere a reuniunii că cercetarea reprezintă ”motorul principal al dezvoltării societății” și a punctat că dacă acest domeniu merge bine, toți cetățenii Uniunii Europene vor avea de câștigat.

”Nu am ales întâmplător limba franceză pentru declaraţii, pentru că vreau să va transmit două mesaje. Limba franceză este, aşa cum toată lumea ştie, limba iubirii şi nucleul Preşedinţiei noastre ( n.r. la Consiliul Uniunii Europene) este coeziunea. Deci, am ales să vorbesc în franceză pentru că vreau să subliniez faptul că Preşedinţia română va trebui să fie foarte concentrată pe problemele de unitate ale Uniunii Europene, probleme de comunicare şi de coeziune, pentru că acesta este mijlocul de a avansa cât mai repede cel mai important program de cercetare – <<Horizon in Europe>>. Este program foarte generos al Uniunii Europene, care poate pune împreună cercetătorii, reprezentanţii mediului universitar, reprezentanţii din industrie şi, în final, toţi cetăţenii Uniunii Europene, pentru că cercetarea este motorul principal al dezvoltării societăţii, iar dacă cercetarea merge bine, va fi mai bine pentru toţi cetăţenii”, a declarat ministrul Nicolae Hurduc, informează Agerpres. 

El şi-a manifestat speranţa că toţi miniştrii europeni ai Cercetării au înţeles că trebuie să fie de acord cu problemele importante din programul ”Horizon in Europe”, pentru a finaliza cât mai repede dosarul care oferă cadrul legislativ pentru cercetare şi mijloacele financiare necesare pentru punerea în operă a ideilor cercetătorilor.

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene și-a asumat ca, pe durata celor șase luni de mandat, să asigure funcționalitatea deplină a pieței unice.

Aceasta va pune accentul pe eliminarea obstacolelor care împiedică fluxurile transfrontaliere de produse, forță de muncă, capitaluri și servicii.

În acest sens, Președinția se va strădui să realizeze progrese în legătură cu inițiative precum pachetul privind noile avantaje pentru consumatori și regulamentul referitor la Programul privind piața unică.

Președinția își va concentra totodată eforturile asupra proiectelor care au potențialul de a stimula economia și de a promova crearea unei piețe unice digitale. Printre acestea se numără regulamentul privind relațiile dintre platforme și întreprinderi și inițiative în domeniul drepturilor de autor.

Menținerea unei baze industriale puternice constituie, de asemenea, o prioritate. Președinția urmărește adoptarea de concluzii ale Consiliului privind viziunea pe termen lung pentru politica industrială a UE. Aceasta va organiza, de asemenea, dezbateri pe teme esențiale precum inteligența artificială, transformarea digitală și industria de apărare.

Spațiul și știința reprezintă, de asemenea, chestiuni importante pe agenda Președinției. Președinția română va acorda prioritate realizării de progrese în cadrul negocierilor cu privire la cel mai important program-cadru pentru cercetare și inovare din Europa (Orizont Europa) și va urmări același lucru în cazul programelor spațiale ale UE.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Alianța 2020 USR-PLUS a lansat campania de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare din mai

Published

on

Alianța 2020, formată din Uniunea Salvați România (USR) și PLUS, a început luni, în Piața Universității din București, o campanie de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare, prin care se urmărește strângerea a 200.00 de semnături necesare pentru a participa la alegerile europarlamentare. Lista candidaților și semnăturile trebuie depuse până pe data de 25 martie, potrivit calendarului aprobat vineri prin Hotărâre de Guvern, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Alianța 2020 USR PLUS construiește alternativa care va aduce guvernarea în 2020. Alianța are cea mai bună listă pe care România a avut-o pentru alegerile din Parlamentul European. De data aceasta, România chiar are ocazia să nu mai aleagă răul cel mai mic, pentru a evita un rău mai mare, de data aceasta românii au ocazia să voteze niște profesioniști. Alianța 2020 USR PLUS va trimite la Bruxelles oameni de care suntem mândri și nu oameni care să ne facă de râs. Avem nevoie ca în următoarele cinci săptămâni să ne ajutați pentru a aduna cele 200.000 de semnături necesare. Din această alianță câștigă România și fiecare cetățean în parte, acum avem șansa de a întoarce România spre Europa”, a declarat președintele USR Dan Barna.

La rândul său, liderul PLUS, Dacian Cioloș, a precizat că românii vor vedea că există o alternativă politică în țara noastră și că există o ofertă de oameni competenți, capabili să își asume guvernarea chiar și mâine dacă este nevoie.

”Astăzi începem un drum care se va sfârși cu o majoritate parlamentară în 2020. Tot ce se va întâmpla de astăzi încolo până la finalul anului 2020, este parte a unui proces prin care vom demonstra românilor că există o adevărată alternativă politică în România. Există o ofertă politică de oameni tineri, competenți, capabili să-și asume guvernarea mâine. Vom începe cu recâștigarea demnității la nivel european. O demnitate care, din păcate, este făcută franjuri de guvernarea actuală. Prin ceea ce fac, cei de la guvernare demonstrează că îndepărtează România de UE, în loc să o consolideze. Vom trimite la Bruxelles oameni capabili să aducxă mai multe subvenții pentru agricultori, fonduri europene pe infrastructură, educație, sănătate. Toate domeniile pe care trebuie să le punem la punct”, a transmis președintele PLUS Dacian Cioloș.

Viitoarele alegeri europarlamentare se vor desfășura în perioada 23-26 mai 2019, care vor avea drept rezultat în Parlament European cu 705 membri, față de 751, câți sunt în prezent, diferența fiind rezultatul deciziei Marii Britanii de a părăsi comunitatea europeană. În urma acestora se va decide noua conducere a instituțiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European).

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending