Connect with us

U.E.

Premierul Olandei Mark Rutte respinge ideea unei armate europene, dorită de Macron și Merkel: Este o iluzie să crezi că UE îşi poate garanta securitatea fără NATO

Published

on

 Premierul Olandei, Mark Rutte, consideră prematur apelul Franței și Germaniei de a crea o armată europeană, precizând că securitatea continentului poatea fi garantată doar în cadrul NATO, anunță France Presse, citat de Agerpres.

Foto: Mark Rutte/ Twitter

”Ideea unei armate europene merge prea departe pentru Olanda”, a apreciat Rutte în conferinţa sa de presă săptămânală.

”Franţa şi Germania acţionează în mod prematur. În ceea ce priveşte Olanda, NATO rămâne piatra de temelie a politicii noastre de apărare” a insistat el.

Premierul olandez Mark Rutte a ţinut să sublinieze vineri că NATO rămâne principalul gardian al securităţii în Europa.

”În ceea ce mă priveşte, a crede că Uniunea Europeană îşi poate garanta securitatea fără NATO este o iluzie”, a reacţionat el.

”NATO şi Statele Unite în cadrul organizaţiei rămân parteneri cruciali pentru pacea şi securitatea în Europa şi vom continua să afirmăm aceasta în discuţiile cu partenerii noştri”, a menţionat Mark Rutte.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat într-un interviu difuzat de postul de radio Europe 1 – că Europa nu va putea să se apere fără ”o armată europeană adevărată”, relatează AFP, liderul de la Elysee reluând astfel unul dintre apelurile sale consacrate viitorului integrării europene.

“Europenii nu vor fi apăraţi dacă nu se decide constituirea unei armate europene adevărate. Faţă de Rusia, care este la frontierele noastre şi care a arătat că poate fi ameninţătoare (…), trebuie să avem o Europă care să se apere singură mai mult, fără să depindă doar de Statele Unite şi într-o manieră mai suverană”, a pledat şeful statului francez.

Cancelarul german, Angela Merkel, a întărit ideea președintelui francez, Emmanuel Macron, plusând cu propunerea înființării “unui consiliu de securitate european” condus de o președinție rotativă.

“Trebuie să elaborăm o viziune care să ne permită să ajungem într-o zi la o veritabilă armată europeană”, a declarat Merkel în plenul legislativului european de la Strasbourg. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

”Milioane de momente pentru democrație”. Peste 200.000 de cehi au protestat la Praga, cerând demisia premierului Andrej Babis: Lupta pentru libertate şi democraţie nu se termină niciodată

Published

on

© Greens/EFA in the EU Parliament/ Twitter

Peste 200.000 de cehi, potrivit estimărilor poliției, 250.000, conform organizatorilor, s-au adunat sâmbătă la Praga pentru a cere demisia premierului miliardat Andrej Babis, pe care îl acuză de corupție. Protestul a avut loc în ajunul împlinirii a 30 de ani de la Revoluția de catifea care a dus la căderea regimului comunist în fosta Cehoslovacie, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Manifestanții, veniți din întreaga Republică Cehă, s-au strâns în parcul Letna, arborând steagurile țării și ale Uniunii Europene.

Organizatoarea mișcării denumită ”Milioane de momente pentru democrație” l-a îndemnat pe premierul Babis să-și reglementeze conflictul de interese de care este acuzat sau să  se retragă.

Sâmbătă, în mulţimea adunată la Praga s-a scandat între altele ”suntem aici”, slogan auzit şi la protestele de acum trei decenii.

Cei care au luat cuvântul în cadrul manifestaţiei – inclusiv foşti disidenţi participanţi şi la protestele din 1989 – l-au pus sub semnul întrebării şi pe preşedintele Milos Zeman, favorabil apropierii de Rusia şi China. Într-un interviu acordat portalului ParlamentniListy.cz, Zeman a insistat că premierul ”Andrej Babis a primit 1,5 milioane de voturi la alegeri”, iar el însuşi ”2,85 milioane de voturi”, în timp ce participanţii la protestul de sâmbătă reprezintă comparativ ”doar o mică fracţiune”.

”Unii dintre politicienii noştri nu înţeleg de ce suntem aici. Alţii nu vor să-şi strice vacanţa”, a acuzat Benjamin Roll, vicepreşedintele mişcării Milioane de momente pentru democraţie. ”Lupta pentru libertate şi democraţie nu se termină niciodată”, a completat acesta.

Andrej Babis a fost acuzat că a încearcat să obstrucţioneze o anchetă în care era suspectat de fraudarea fondurilor europene, la o fermă trecută pe numele unor membri ai familiei sale, între care fiul său, Andrej Babis Jr.

Un raport de audit al Comisiei Europene apărutîn luna iunie și care prezintă rezulatele preliminare a arătat că holdingul premierului Babis, considerat al doilea cel mai bogat om al fostei țări comuniste, nu ar trebui să beneficieze de fonduri de dezvoltare din partea UE, câtă vreme prim-ministrul este în continuare beneficiar. Comisia a arătat că firmele implicate ar putea fi obligate să restituie 17,4 milioane de euro.

Babis a respins acuzațiile, justificând că proiectul de raport al Comisiei Europene în care era acuzat de conflict de interese reprezintă un atac împotriva țării.

Poliția cehă a recomandat la mijlocul lunii septembrie ca Babis să fie acuzat, dar ministrul justiției din aceastățară a demisionat a doua zi, iar cazul a fost clasat.

În pofida acestui val de contestare populară, Alianţa Cetăţenilor Nemulţumiţi (ANO), partidul populist al premierului ceh Andrej Babis, a câştigat alegerile europarlamentare din această țară, cu aproximativ 21% din voturi, urmând să obţină şase mandate de eurodeputat, cu două mai mult decât în 2014.

Mişcarea populistă a lui Babis, care face parte din Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), este cunoscută pentru criticile la adresa Bruxelles-ului și îşi întăreşte prezenţa în Parlamentul European, spre deosebire de partenerii săi de guvernare, social-democraţii de la CSSD, care pierd patru mandate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord privind bugetul UE pentru 2020, după 14 ore de negocieri

Published

on

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord privind bugetul Uniunii Europene pe 2020, după lungi ore de negocieri care s-au prelungit până târziu în noaptea de vineri spre sâmbătă, anunță DPA, citat de Agerpres.

În proiectul său de buget pentru 2020, Comisia a propus stabilirea nivelului total al angajamentelor la 168,3 miliarde de euro, iar al plăților la 153,6 miliarde de euro.

Poziția Consiliului, adoptată la 3 septembrie, stabilește angajamente totale de 166,8 miliarde de euro și plăți totale de 153,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă -1,5 miliarde de euro și, respectiv, -0,5 miliarde EUR mai puțin față de propunerea Comisiei. Cu toate acestea, poziția Consiliului reprezintă în continuare o creștere cu +0,6 % a angajamentelor și cu +3,3 % a plăților comparativ cu bugetul votat în 2019.

Parlamentul solicită creșterea totalului angajamentelor la 171,0 miliarde de euro și a totalului plăților la 159,1 miliarde de euro. Această poziție depășește plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020.

Cele două părţi au timp până luni la miezul nopţii (23.00 GMT) pentru a ajunge la un compromis asupra bugetului pe anul viitor, în caz contrar Comisia Europeană fiind nevoită să avanseze o nouă propunere.

Statele membre au revervat o mare parte din buget pentru evenimente neprevăzute, în special pentru a acoperi costurile unui eventual Brexit fără acord, dar și pentru situațiile în care Turcia va avea nevoie de fonduri europene suplimentare pentru a-i găzdui pe refugiați.

Pe de altă parte, PE ar vrea să fie cheltuiţi mai mulţi bani pentru combaterea schimbării climatice, crearea de locuri de muncă, cercetare şi programe care oferă oportunităţi pentru tineri.

Dacă nu se ajunge la niciun acord până la finalul perioadei de conciliere la 18 noiembrie, Comisia trebuie să prezinte un nou proiect de buget pentru 2020.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a intervenit din nou în cazul Cameliei Smicală, medicul român ai cărui copii au fost luați de statul finlandez. Eurodeputatul român solicită o întâlnire cu autoritățile finlandeze pentru protecția copilului

Published

on

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a intervenit din nou în cazul medicului român Camelia Smicală, aflată în litigu în Finlanda, ai cărei copii au fost luați de statul finlandez.

” Situația medicului român din Finlanda, Camelia Smicală, se complică alarmant, ultimele informații sosite anunțând măsuri radicale asupra familiei, pentru că românca a apelat la sprijinul Ambasadei României de la Helsinki. Camelia Smicală a transmis opiniei publice că Socialul finlandez a anunțat-o că nu-și va mai vedea copiii, Maria – fata cea mică – fiind dusă la carceră (spațiu izolat din centrul de copii în care se află de patru ani), Mihai aflându-se într-o stare de epuizare psihică majoră.”, este explicat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În sursa amintită mai sus este precizat că ”europarlamentarul Maria Grapini a intervenit, în toți acești ani, public, de la tribuna PE, de nenumărate ori, solicitând mediere și rezolvarea pe căi diplomatice a acestui caz care a făcut înconjurul lumii. Maria Grapini a scris și oficialilor României precum și celor finlandezi.”

Astfel, potrivit comunicatului, Maria Grapinia i-a scris încă din 7 noiembrie ”ambasadorului României în Finlanda, Răzvan Rotundu, iar astăzi – după noile date defavorabile, sosite dinspre medicul român – a transmis o nouă scrisoare oficială ministrului de Externe român, Bogdan Aurescu. Acestuia din urmă, europarlamentarul i-a prezentat pe larg abuzurile inimaginabile și teroarea pe care Camelia Smicală le trăiește, în disperare, de ani.”

Cât privește scrisoarea transmisă ambasadorului României în Finlanda, din data de 7 noiembrie, Maria Grapini îi solicita acestuia o întâlnire de urgență, la Helsinki, la o dată pe care acesta să o fixeze, cu autoritatea care instituționalizează copiii din Finlanda și cu Ministerul Justiției finlandez. Maria Grapini și-a arătat disponibilitatea să meargă în capitala Finlandei, în momentul în care ambasadorul român fixează această mediere. Doar că acesta nu i-a răspuns nici până în acest moment.

”Am invocat….evidența: Apărarea drepturilor cetățenilor români, în interiorul și în afara granițelor țării, rămâne o prioritate pentru mine și consider că este necesar să acordăm o atenție sporită acestui caz de încălcare a drepturilor copilului. I-am transmis că pot merge acum, în noiembrie, sau oricând se poate realiza această discuție, însă, din păcate, ambasadorul României în Finlanda nu a reacționat… ”, a declarat europarlamentarul Maria Grapini.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending