Prezența la vot la alegerile parlamentare a depășit duminică, la ora 15:00, cu șase ore înainte de închiderea urnelor, prezența la urne de la precedentul scrutin parlamentar, cel din 2020.
Participarea la vot a depășit procentul de 35% duminică, la ora 15:23, în timp ce în 2020 prezența totală la urne a fost aproape 32%.
Până la această oră au votat peste 6,4 milioane de români, iar aproape 450.000 de voturi sunt înregistrate în diaspora.
Spre deosebire de acum patru ani, când scrutinul parlamentar s-a desfășurat în timpul unei pandemii care a afectat întreaga lume, alegerile legislative din acest an vin la o săptămână distanță după un prim tur al alegerilor prezidențiale care s-a încheiat cu victoria surprinzătoare a unui candidat suveranist anti-NATO și anti-UE.
Prezența la vot la alegerile parlamentare poate fi urmărită aici.
Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică la vot pentru a decide componența noului Parlament pentru următorii patru ani, în cadrul unui scrutin crucial pentru viitorul democratic, european și euro-atlantic al României, care coincide și cu celebrarea Zilei Naționale și împlinirii a 106 ani de la Marea Unire.
Alegerile legislative din 1 decembrie se desfășoară cu România aflându-se în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism, după victoria unui candidat anti-NATO și anti-UE la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, ale cărui rezultate sunt renumărate în baza unei decizii fără precedent a Curții Constituționale a României.
Ultranaționalistul Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi își vor disputa turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru data de 8 decembrie, fiind prima dată când întâia rundă a alegerilor este câștigată de un candidat suveranist și tot pentru prima dată în istorie când candidatul Partidului Social-Democrat nu accede în turul al doilea.
Concluziile CSAT au indicat că în perspectiva și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale “au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și că rețeaua de socializare TikTok nu a respectat prevederile legale privind campania electorală din România, un candidat la alegerile prezidențiale beneficiind de “o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic”.




