Comisia Europeană a trimis o scrisoare de întârziere mai multor state care nu au comunicat încă măsurile de transpunere integrală a unor directive UE în domeniile fiscalității și uniunii vamale, aceste țări, printre ele aflându-se și România, având două luni la dispoziție pentru a răspunde scrisorii în cauză și pentru a transpune directivele respective în legislația națională, în caz contrar instituția poate emite un aviz motivat.

Combaterea evaziunii fiscale:  noi norme de cooperare administrativă între autoritățile fiscale în contextul utilizării platformelor digitale de către contribuabili

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în martie 2021, Consiliul a adoptat o modificare a Directivei privind cooperarea administrativă (Directiva UE 2021/ 514 – DAC7).

În temeiul DAC7, platformele digitale, cum ar fi site-urile web și aplicațiile mobile, care permit contribuabililor să vândă bunuri, să ofere servicii personale online și offline sau să închirieze bunuri imobile sau mijloace de transport, trebuie să raporteze contribuabilii respectivi și activitățile economice ale acestora.

Aceste informații vor ajuta autoritățile fiscale din statele membre ale respectivilor contribuabili să prevină evaziunea fiscală sau raportarea eronată prin utilizarea platformelor digitale.

Toate statele membre trebuiau să transpună directiva în legislația lor națională și să informeze Comisia cu privire la aceasta până la 31 decembrie 2022. Următoarele state membre nu au notificat sau au notificat doar parțial măsurile naționale de transpunere a DAC7 și primesc astăzi o scrisoare de punere în întârziere: Belgia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia.

Protecția consumatorilor: protejarea intereselor colective ale consumatorilor prin intermediul mecanismului acțiunilor reprezentative

Directiva privind acțiunile reprezentative (UE) 2020/1828 urmărește să garanteze că toți consumatorii europeni beneficiază pe deplin de drepturile lor în temeiul legislației Uniunii.

Aceasta va împuternici entitățile calificate să lanseze acțiuni reprezentative în numele consumatorilor și va introduce prerogative de sancționare mai puternice pentru autoritățile de protecție a consumatorilor din statele membre.

Această acțiune reprezentativă va permite unei entități calificate, cum ar fi o organizație de consumatori, să solicite despăgubiri, precum compensații, înlocuiri sau reparații, pentru un grup de consumatori care au fost afectați de o practică comercială ilegală. Întrucât directiva a intrat în vigoare în decembrie 2020, statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională și pentru a informa Comisia.

Deși în majoritatea statelor membre se lucrează în prezent la adoptarea legilor, un număr mare de state membre nu au reușit să notifice măsurile naționale de transpunere integrală a directivei până la termenul stabilit, cel de 25 decembrie 2022 și, prin urmare, vor primi scrisori de punere în întârziere:  Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

Premierul Nicolae Ciucă i-a transmis, sâmbătă, felicitări noului preşedinte al Cehiei, Petr Pavel, menţionând drept argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre cele două state convingerile pro-europene şi pro-vestice ale acestuia.

“Îl felicit călduros pe Petr Pavel pentru alegerea sa ca preşedinte al Republicii Cehe! Convingerile sale pro-europene şi pro-vestice sunt argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre România şi Republica Cehă şi pentru colaborarea noastră în UE şi NATO“, a scris Ciucă, sâmbătă, pe Twitter, după un mesaj similar al președintelui Klaus Iohannis.

De altfel, premierul României și președintele ales al Cehiei au colaborat îndeaproape în perioada în care Nicolae Ciucă era șef al Statului Major al Apărării (2015-2019), iar Petr Pavel era președintele Comitetului Militar al Alianței Nord-Atlantice (2015-2018).

I warmly congratulate @general_pavel on his election as President of the 🇨🇿 Czech Republic! His pro-European and pro-Western convictions are solid arguments for strengthening relations between 🇷🇴 Romania and the 🇨🇿 Czech Republic and our collaboration at 🇪🇺EU and NATO levels.

— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) January 28, 2023

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Statului Major al Apărării din Cehia și fost președinte al Comitetului Militar al NATO, a câștigat alegerile prezidențiale în fața fostului premier ceh Andrej Babis.

Funcția de președinte al Cehiei este în mare parte ceremonială, dar atribuțiile prezidențiale includ numirea guvernului, selectarea guvernatorului băncii centrale și a judecătorilor constituționali. De asemenea, președintele Cehiei deține și funcția de comandant al forțelor armate.

Petr Pavel a promis că va fi un preşedinte independent, neinfluenţat de politica partidelor, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina sfâşiată de război şi că va sprijini candidatura Kievului pentru a deveni membru al UE.

Pavel va fi al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Havel, un dramaturg disident anticomunist care a condus Republica Cehă din 1993 până în 2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) şi Milos Zeman, al cărui mandat expiră în martie.

Petr Pavel, născut la data de 1 noiembrie 1961, este un general de armată ceh în retragere, care a ocupat funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO între 2015 și 2018 și pe cea de șef al Statului Major General al Forțelor Armate Cehe între 2012 și 2015.

După absolvirea studiilor, Petr Pavel a lucrat în cadrul Serviciului de Informații Militare (1991-1993) și a servit în contingentul de trupe cehoslovace al Forței de protecție a Națiunilor Unite în Bosnia, fiind recunoscut și premiat în Cehia și Franța pentru acțiunile sale din timpul unei operațiuni de salvare a unor soldați francezi aflați sub asediul trupelor sârbe.

După operațiunea din Bosnia, Pavel a ocupat diverse funcții în armata cehă, inclusiv în domeniul informațiilor militare, al diplomației (atașat militar adjunct în Belgia) și comandant al unei brigăzi de forțe speciale. A fost numit general de brigadă în 2002. Apoi a fost reprezentant militar național la Comandamentul Central al Statelor Unite și a reprezentat armata cehă în mai multe organizații internaționale și naționale.

Pavel a ocupat funcția de șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Republicii Cehe din iulie 2011 până în iunie 2012. La 1 iunie 2012 a fost promovat în funcția de șef al Statului Major General. A fost nominalizat de guvernul ceh ca președinte al Comitetului militar al NATO în iulie 2014 și numit în această funcție la Vilnius în septembrie 2014, fiind primul președinte al Comitetului Militar al NATO din partea unui fost membru al Pactului de la Varșovia. Mandatul său a început în 2015.

La finalul mandatului său, în 2018, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia Pavel i-a fost consilier, l-a lăudat pe Pavel pentru că a condus Comitetul Militar cu mare distincție într-o perioadă-cheie din istoria NATO.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis, sâmbătă, felicitări noului preşedinte al Cehiei, Petr Pavel, pronunţându-se pentru întărirea relaţiilor dintre cele două state.

“Felicitări preşedintelui nou ales al Republici Cehe, Petr Pavel. Aştept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a întări relaţiile bilaterale şi pentru a ne coordona îndeaproape în cadrul UE şi al NATO“, a scris Iohannis, sâmbătă, pe Twitter.

Congratulations to the newly elected President of the Czech Republic, Petr Pavel @general_pavel. I look forward to working together to strengthen the bilateral relations 🇷🇴-🇨🇿 & to closely coordinate within the EU 🇪🇺 and #NATO.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) January 28, 2023

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Statului Major al Apărării din Cehia și fost președinte al Comitetului Militar al NATO, a câștigat alegerile prezidențiale în fața fostului premier ceh Andrej Babis.

Funcția de președinte al Cehiei este în mare parte ceremonială, dar atribuțiile prezidențiale includ numirea guvernului, selectarea guvernatorului băncii centrale și a judecătorilor constituționali. De asemenea, președintele Cehiei deține și funcția de comandant al forțelor armate.

Petr Pavel a promis că va fi un preşedinte independent, neinfluenţat de politica partidelor, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina sfâşiată de război şi că va sprijini candidatura Kievului pentru a deveni membru al UE.

Pavel va fi al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Havel, un dramaturg disident anticomunist care a condus Republica Cehă din 1993 până în 2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) şi Milos Zeman, al cărui mandat expiră în martie.

Petr Pavel, născut la data de 1 noiembrie 1961, este un general de armată ceh în retragere, care a ocupat funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO între 2015 și 2018 și pe cea de șef al Statului Major General al Forțelor Armate Cehe între 2012 și 2015.

După absolvirea studiilor, Petr Pavel a lucrat în cadrul Serviciului de Informații Militare (1991-1993) și a servit în contingentul de trupe cehoslovace al Forței de protecție a Națiunilor Unite în Bosnia, fiind recunoscut și premiat în Cehia și Franța pentru acțiunile sale din timpul unei operațiuni de salvare a unor soldați francezi aflați sub asediul trupelor sârbe.

După operațiunea din Bosnia, Pavel a ocupat diverse funcții în armata cehă, inclusiv în domeniul informațiilor militare, al diplomației (atașat militar adjunct în Belgia) și comandant al unei brigăzi de forțe speciale. A fost numit general de brigadă în 2002. Apoi a fost reprezentant militar național la Comandamentul Central al Statelor Unite și a reprezentat armata cehă în mai multe organizații internaționale și naționale.

Pavel a ocupat funcția de șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Republicii Cehe din iulie 2011 până în iunie 2012. La 1 iunie 2012 a fost promovat în funcția de șef al Statului Major General. A fost nominalizat de guvernul ceh ca președinte al Comitetului militar al NATO în iulie 2014 și numit în această funcție la Vilnius în septembrie 2014, fiind primul președinte al Comitetului Militar al NATO din partea unui fost membru al Pactului de la Varșovia. Mandatul său a început în 2015.

La finalul mandatului său, în 2018, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia Pavel i-a fost consilier, l-a lăudat pe Pavel pentru că a condus Comitetul Militar cu mare distincție într-o perioadă-cheie din istoria NATO.