Preşedintele Klaus Iohannis i-a felicitat, miercuri, pe reprezentanţii societăţii civile pentru implicarea în proiecte care au schimbat vieţi în ultimii 20 de ani şi care recent au gestionat situaţii precum pandemia de COVID-19 sau criza refugiaţilor din Ucraina.

Mesajul şefului statului a fost transmis cu ocazia celei de-a XX-a ediţii a Galei Societăţii Civile de către Cătălina Galer, consilier de stat.

“Vă felicit pentru că, timp de 20 de ani, aţi promovat permanent eforturile sectorului neguvernamental, astfel încât iniţiativele cu impact major au putut fi mai bine cunoscute de români. Sunt de apreciat preocuparea de a găsi mereu soluţii pentru a ajuta şi implicarea, dedicarea şi profesionalismul cu care derulaţi proiecte care schimbă vieţi”, a spus preşedintele, în mesajul său.

El a amintit şi de crizele din ultimii ani, “în urma cărora au avut de suferit comunităţi întregi”, referindu-sa la criza pandemică și la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

“Dumneavoastră, deşi aţi fost direct afectaţi de aceste perioade dificile, aţi găsit resurse pentru a merge mai departe şi pentru a le fi de folos în continuare celor aflaţi în nevoie. Pandemia de COVID-19 a adus multe schimbări şi noi provocări în sectorul asociativ. Cu toate acestea, v-aţi adaptat rapid, aţi regândit modul de lucru şi aţi acţionat imediat pentru sprijinirea celor vulnerabili. Când societatea noastră a avut cea mai mare nevoie, aţi reuşit să sprijiniţi personalul medical şi să oferiţi asistenţa necesară vârstnicilor şi persoanelor aflate în situaţii de risc. Sunt remarcabile şi proiectele realizate pentru asigurarea accesului la educaţie al copiilor afectaţi de restricţii”, a adăugat Iohannis.

“Societatea civilă s-a mobilizat exemplar şi a impresionat întreaga lume prin eforturile substanţiale de a-i ajuta pe refugiaţii veniţi din ţara vecină. De şapte luni, un număr semnificativ de reprezentanţi şi voluntari ai organizaţiilor asistă persoanele care au trecut graniţa în căutarea siguranţei, oferind ajutor în regim de urgenţă, precum şi sprijin pe termen mediu şi lung. Sunt profund recunoscător pentru munca pe care aţi depus-o în sprijinul celor mai vulnerabili şi pentru dezvoltarea şi modernizarea societăţii noastre”, a punctat șeful sstatului.

În opinia sa, în arhitectura oricărui stat democratic, societatea civilă se opune abuzurilor şi critică derapajele, devenind astfel vocea celor care apără valori şi principii.

“România este un stat puternic pentru că are o societate civilă puternică! Eforturile dumneavoastră vă sunt recunoscute şi premiate în această seară pentru că, indiferent de context, aţi luptat pentru drepturile, libertatea şi demnitatea celor din jurul vostru. Societatea civilă este catalizatorul schimbării, având forţa incredibilă de a dezvolta comunităţile, de a creşte participarea şi implicarea civică, precum şi gradul de coeziune socială, dar şi de a responsabiliza autorităţile publice şi sectorul privat”, a mai spus Klaus Iohannis.

Organizaţiile neguvernamentale, potrivit şefului statului, deţin o experienţă bogată în domenii diverse şi, de foarte multe ori, aduc abordări inedite şi punctuale în rezolvarea unor probleme cu care se confruntă anumite grupuri şi, astfel, contribuţia societăţii civile devine esenţială în formularea politicilor guvernamentale.

El a adăugat că societatea civilă este cea mai apropiată de comunităţile locale şi înţelege foarte bine nevoile individuale ale cetăţenilor, precum şi problemele cu care aceştia se confruntă. Totodată, organizaţiile societăţii civile joacă un rol esenţial în a oferi grupurilor vulnerabile posibilitatea de a se dezvolta, intervenind pentru a răspunde anumitor nevoi particulare, asigurând complementaritate acţiunilor statului şi reducând posibile discrepanţe în zonele în care eforturile guvernamentale nu sunt suficiente.

“Obiectivul constant de a dezvolta România presupune o colaborare mai largă între cele trei sectoare: guvernamental, nonguvernamental şi privat. În acest sens, îndemn autorităţile şi instituţiile statului să coopereze mai consistent cu sectorul asociativ. Vă felicit încă o dată, vă asigur de întreaga mea susţinere şi vă doresc multă energie şi putere de muncă pentru a continua să desfăşuraţi cât mai multe proiecte în beneficiul celor care au cea mai mare nevoie de sprijin!”, a mai transmis Iohannis.

România reiterează condamnarea, în termenii cei mai fermi, a așa-ziselor ”referendumuri” desfășurate în perioada 23-27 septembrie 2022 în regiunile ocupate ilegal de trupele ruse în Ucraina, cu implicarea și sprijinul nemijlocite ale forțelor de ocupație ruse, ale căror rezultate finale au fost anunțate miercuri.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, țara noastră nu recunoaște rezultatele acestor așa-zise „referendumuri”, care sunt ilegale și ilegitime. Ele reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și, prin urmare, nu produc niciun fel de efect juridic.

Prin organizarea acestor așa-zise „referendumuri”, Federația Rusă demonstrează încă o dată că acționează cu încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional și contrar responsabilităților pe care un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU le are, în calitate de garant al păcii și securității în lume. Acest comportament nu poate fi tolerat de comunitatea internațională.

În Rezoluția cu privire la „Agresiunea împotriva Ucrainei”, adoptată cu o majoritate covârșitoare la 2 martie 2022, Adunarea Generală a ONU a subliniat că niciun câștig teritorial realizat prin folosirea forței sau amenințării cu forța nu poate fi recunoscut ca legal.

Astfel de acțiuni instigate, sprijinite și organizate de forțele de ocupație ruse reprezintă o nouă escaladare a războiului ilegal dus de Rusia împotriva Ucrainei, precum și o încercare a Kremlinului de a-și legitima controlul militar abuziv asupra unor teritorii aparținând altui stat suveran. Prin acest comportament Moscova urmărește schimbarea prin forță a granițelor Ucrainei, ceea ce constituie un act clar de încălcare flagrantă atât a Cartei ONU, cât și a independenței, suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei.

România reafirmă sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și face apel la toate statele să respingă încercările Federației Ruse de a anexa ilegal teritorii ale altui stat sau orice tip de acțiuni similare.

Într-un gest de disperare venit pe fondul pierderilor înregistrate de forțele ruse în Ucraina, Vladimir Putin a anunțat săptămâna trecută o mobilizare militară parțială și organizarea unor referendumuri în teritoriile ocupate, al căror proces s-a încheiat marți și care va fi urmat, cel mai probabil de un anunț oficial de anexare a acelor zone ucrainene la Rusia, o duplicare a scenariului Crimeea, din 2014.

Așa-numitele „referendumuri” au provocat deja un val de respingere din partea Occidentului, NATO, SUA și ONU denunțând organizarea lor, în vreme ce China –  stat care și-a manifestat până acum rezervele de a avea poziții ferme față de războiul rus – a cerut ca integritatea teritorială a Ucrainei să fie respectată.

Mai mult, Uniunea Europeană, prin vocea purtătorului de cuvânt al Înaltului său Reprezentat pentru afaceri externe și politică de securitate, a anunțat deja că îi va sancționa pe organizatorii acestor așa-zise consultări ale populației, călcând astfel pe urmele Regatului Unit.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, încurajează creșterea investițiilor companiilor americane în România, în domeniul energiei, fiind convins că acesta este una dintre soluțiile pentru a atinge securitatea și independența energetică.

Acesta a participat miercuri la ”Forumul Economic România-SUA: De la securitate la prosperitate”, în cadrul sesiunii de dialog intitulate ” Întărirea relațiilor economice dintre România și SUA”.

”Am transmis că încurajez creșterea volumului investițiilor companiilor americane în România, în domeniul energiei. Avem deja un parteneriat strategic consolidat în acest domeniu, prin care vom face împreună investiții masive în dezvoltarea programului nuclear civil, pentru a ne asigura independența și securitatea energetică. Prin cooperare și investiții vom reuși să îndeplinim acest obiectiv”, a subliniat Popescu într-un mesaj publicat pe Facebook. 

În același timp, oficialul român a încurajat ”companiile din România să acceseze fonduri pentru a produce și utiliza energie regenerabilă, pentru autoconsum, iar în acest proces le vom oferi sprijinul necesar. Pentru că astfel vor scădea costurile, iar industria devine mai competitivă”, a explicat ministrul Energiei.

De altfel, Virgil Popescu a avut marți o întâlnire cu Jose W. Fernandez, subsecretarul de stat pentru creștere economică, energie și mediu din Statele Unite ale Americii, aflat în vizită în România, în cadrul căreia a discutat despre ”susținerea pe care o avem pentru dezvoltarea programului nuclear civil al României, pentru asigurarea securității în vederea aprovizionării cu gaze naturale și LNG a României și Republicii Moldova”.

”Împreună cu Jose W. Fernandez, oficialul român a asistat la ceremonia de semnare prin care Nuclearelectrica SA și Nova Power & Gas SRL lansează RoPower Nuclear SA, compania de proiect pentru dezvoltarea de reactoare modulare mici în România, pe locul fostei centrale electrice pe cărbune din Doicești, județul Dâmbovița.

Pentru ca proiectul SMR să fie unul robust și sigur, Nuclearelectrica a solicitat Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să efectueze o misiune SEED (Site and External Events Design) pentru a evalua procesul care a fost urmat în alegerea primului amplasament pentru centrala cu reactoare modulare mici.

Misiunea SEED a AIEA, care a avut loc la finalul lunii august și a durat trei zile, a evaluat modul în care România a desfășurat procesul de selecție a amplasamentului pentru SMR în raport cu standardele de securitate nucleara ale AIEA, inclusiv impactul potențial al unor evenimente externe asupra unui amplasament, cum ar fi tsunami, cutremure și inundații etc. Echipa misiunii a fost formată din trei experți din Germania, Turcia și Regatul Unit.

Misiunile SEED asistă statele membre ale AIEA în diferite etape de dezvoltare a unui program nuclear, inclusiv în ceea ce privește revizuirea selecției amplasamentului, evaluarea amplasamentului și proiectarea structurilor, sistemelor și componentelor, luând în considerare potentiale riscuri externe și interne specifice amplasamentului.