Connect with us

ROMÂNIA

Alexandru Rafila: Industria farmaceutică ține și de siguranța națională. România trebuie să-și asigure producția de vaccinuri și medicații 

Published

on

© Alexandru Rafila - Facebook

Deputatul Alexandru Rafila susține că România trebuie să-și consolideze siguranța națională prin stimularea industriei farmaceutice din țara noastră pentru ca România să fie capabilă de reacție în situații de criză sanitară majoră, potrivit intervenției sale de astăzi în cadrul audierii din Parlament pentru funcția de Ministru al Sănătății.

Reamintim că în programul de Guvernare, la sub capitolul „Investiții de urgență”, este trecută sprijinirea producătorilor din industria farmaceutică din România prin măsuri administrative sau fiscale. Astăzi, 24 noiembrie, Prof. Dr. Alexandru Rafila a reiterat importanța sectorului farmaceutic în România și a oferit exemple concrete când companiile farmaceutice din România au fost în prima linie în cazul crizei sanitare din 2009.

© PROGRAM DE GUVERNARE – PAGINA 119

Industria farmaceutică dintr-o țară poate să fie și o chestiune care ține și de siguranța națională. Noi avem în momentul de față două instituții publice, deținute de statul român (Fabrica antibiotice Iași și un Institut celebru în România care nu mai produce de 10 ani vaccinuri, Institutul Cantacuzino). Nu sunt specialist în politici fiscale, dar cred că e necesară încurajarea și găsirea unei soluții pentru acordarea de ajutoare de stat pentru aceste companii, găsirea unor mecanisme care să stimuleze fabricarea în România, sub licență, a unor substanțe antivirale, sau noi molecule în context pandemic. Pe termen lung, noi trebuie să ne asigurăm câteva sectoare vitale în producția de vaccinuri, de medicație (antibiotice sau antivirale) pentru că în situații de crize majore nu avem posibilitate de reacție și depindem tot de un macenism, care din fericire acum a fost un mecanism european, dar s-ar putea să apară și situații în care acest mecanism european să nu existe sau să nu funcționeze. Ne aducem aminte de pandemia din anul 2009, de gripa H1N1 când România a trebuit să se descurce singură și a produs vaccin gripal la Institutul Cantacuzino”, a subliniat Alexandru Rafila în discursul său.

Prof. Dr. Alexandru Rafila, membru în Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaților, a primit aviz pozitiv din partea Comisiilor de specialitate ale Parlamentului, pentru funcţia de ministru al Sănătății.

Membrii comisiilor de specialitate au avizat nominalizarea deputatului Alexandru Rafila pentru portofoliul de la Sănătate cu 26 voturi „pentru”, 10 voturi „împotrivă” şi nicio abţinere.

Potrivit PROGRAMULUI de guvernare depus astăzi de Coaliția PSD-PNL-UDMR, „reziliența sistemului de sănătate prin acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetățean, rețea națională de centre medicale comunitare, asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate, acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate și gratuite, rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate reprezintă un obiectiv important.

De asemenea, politicul informează că se va prioritiza accesul neîngrădit la medicamente esențiale, compensarea/ gratuitatea medicamentelor din programele naționale și a vaccinurilor, reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice.

Citiți și: DOCUMENT – PNRR este “axul” programului de guvernare PNL-PSD-UDMR: Aderarea la Schengen și la zona euro, parteneriatul cu SUA și consolidarea României în NATO și UE sunt prioritățile guvernului Ciucă

Raportul  „The Pharmaceutical Industry in Figures” („Industria farmaceutică în cifre”), publicat de EFPIA în iunie 2021 arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EUR în cercetare și dezvoltare în Europa. 

România se află pe locuri codașe în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 mililoane EUR, în comparație cu Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde EUR, Franța 4,4 miliarde EUR, Italia 1,6 miliarde EUR, Polonia 339 milioane EUR, Ungaria 242 milioane EUR, Bulgaria 91 milioane EUR. 

© EFPIA

Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat la nivel de țară cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EUR, ar putea atinge 802 milioane EUR și chiar 1,4 miliarde EUR, dacă ne-am apropia de top. Cu toate acestea, numărul de persoane angajate în sector, aproximativ 35.000 de angajați, este similar cu cel din  țări cu investiții majore în domeniu.

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) va lansa în această lună un document de colaborare cu factorii de decizie, obiectivul său fiind elaborarea unui pact pentru inovație pentru următorii doi ani în România, pact care să fie asumat de toate partidele politice parlamentare.

Citiți și: Pactul Inovației în Sănătate | Finanțarea adecvată și predictibilă a medicamentelor inovatoare și a vaccinurilor, cea de-a patra prioritate propusă de ARPIM

SOLUȚII PROPUSE de ARPIM: 

  • Industria farmaceutică inovatoare trebuie să fie un partener strategic pentru sistemul de sănătate, creșterea atractivității mediului de operare pentru acest sector va duce la securizarea investițiilor pe termen mediu și lung și la diminuarea riscului de dispariție a medicamentelor de pe piața din România.
  • Stimularea investițiilor în studii clinice, ce au un potențial real de peste 800 mil. Euro anual, pentru sistemul de sănătate din România;
  • Stimularea investiției în programe de suport pentru pacienți (ce au ca obiectiv educarea sau informarea pacientului), precum și facilitarea accesului la medicație și investigații medicale;
  • Stimularea înființării și autorizării centrelor de excelență și inovare și a colaborărilor între mediul academic, spitale și industria farmaceutică inovatoare.
  • Promovarea încheierii de acorduri și parteneriate ale industriei farmaceutice, cu autorități și actori relevanți, pentru dezvoltarea și implementarea celor mai bune soluții care răspund nevoilor identificate și facilitează accesul optim la inovația medicală.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a trimis o scrisoare de întârziere mai multor state care nu au comunicat încă măsurile de transpunere integrală a unor directive UE în domeniile fiscalității și uniunii vamale, aceste țări, printre ele aflându-se și România, având două luni la dispoziție pentru a răspunde scrisorii în cauză și pentru a transpune directivele respective în legislația națională, în caz contrar instituția poate emite un aviz motivat.

Combaterea evaziunii fiscale:  noi norme de cooperare administrativă între autoritățile fiscale în contextul utilizării platformelor digitale de către contribuabili

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în martie 2021, Consiliul a adoptat o modificare a Directivei privind cooperarea administrativă (Directiva UE 2021/ 514 – DAC7).

În temeiul DAC7, platformele digitale, cum ar fi site-urile web și aplicațiile mobile, care permit contribuabililor să vândă bunuri, să ofere servicii personale online și offline sau să închirieze bunuri imobile sau mijloace de transport, trebuie să raporteze contribuabilii respectivi și activitățile economice ale acestora.

Aceste informații vor ajuta autoritățile fiscale din statele membre ale respectivilor contribuabili să prevină evaziunea fiscală sau raportarea eronată prin utilizarea platformelor digitale.

Toate statele membre trebuiau să transpună directiva în legislația lor națională și să informeze Comisia cu privire la aceasta până la 31 decembrie 2022. Următoarele state membre nu au notificat sau au notificat doar parțial măsurile naționale de transpunere a DAC7 și primesc astăzi o scrisoare de punere în întârziere: Belgia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia.

Protecția consumatorilor: protejarea intereselor colective ale consumatorilor prin intermediul mecanismului acțiunilor reprezentative

Directiva privind acțiunile reprezentative (UE) 2020/1828 urmărește să garanteze că toți consumatorii europeni beneficiază pe deplin de drepturile lor în temeiul legislației Uniunii.

Aceasta va împuternici entitățile calificate să lanseze acțiuni reprezentative în numele consumatorilor și va introduce prerogative de sancționare mai puternice pentru autoritățile de protecție a consumatorilor din statele membre.

Această acțiune reprezentativă va permite unei entități calificate, cum ar fi o organizație de consumatori, să solicite despăgubiri, precum compensații, înlocuiri sau reparații, pentru un grup de consumatori care au fost afectați de o practică comercială ilegală. Întrucât directiva a intrat în vigoare în decembrie 2020, statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională și pentru a informa Comisia.

Deși în majoritatea statelor membre se lucrează în prezent la adoptarea legilor, un număr mare de state membre nu au reușit să notifice măsurile naționale de transpunere integrală a directivei până la termenul stabilit, cel de 25 decembrie 2022 și, prin urmare, vor primi scrisori de punere în întârziere:  Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă i-a transmis, sâmbătă, felicitări noului preşedinte al Cehiei, Petr Pavel, menţionând drept argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre cele două state convingerile pro-europene şi pro-vestice ale acestuia.

Îl felicit călduros pe Petr Pavel pentru alegerea sa ca preşedinte al Republicii Cehe! Convingerile sale pro-europene şi pro-vestice sunt argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre România şi Republica Cehă şi pentru colaborarea noastră în UE şi NATO“, a scris Ciucă, sâmbătă, pe Twitter, după un mesaj similar al președintelui Klaus Iohannis.

De altfel, premierul României și președintele ales al Cehiei au colaborat îndeaproape în perioada în care Nicolae Ciucă era șef al Statului Major al Apărării (2015-2019), iar Petr Pavel era președintele Comitetului Militar al Alianței Nord-Atlantice (2015-2018).

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Statului Major al Apărării din Cehia și fost președinte al Comitetului Militar al NATO, a câștigat alegerile prezidențiale în fața fostului premier ceh Andrej Babis.

Funcția de președinte al Cehiei este în mare parte ceremonială, dar atribuțiile prezidențiale includ numirea guvernului, selectarea guvernatorului băncii centrale și a judecătorilor constituționali. De asemenea, președintele Cehiei deține și funcția de comandant al forțelor armate.

Petr Pavel a promis că va fi un preşedinte independent, neinfluenţat de politica partidelor, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina sfâşiată de război şi că va sprijini candidatura Kievului pentru a deveni membru al UE.

Pavel va fi al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Havel, un dramaturg disident anticomunist care a condus Republica Cehă din 1993 până în 2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) şi Milos Zeman, al cărui mandat expiră în martie.

Petr Pavel, născut la data de 1 noiembrie 1961, este un general de armată ceh în retragere, care a ocupat funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO între 2015 și 2018 și pe cea de șef al Statului Major General al Forțelor Armate Cehe între 2012 și 2015.

După absolvirea studiilor, Petr Pavel a lucrat în cadrul Serviciului de Informații Militare (1991-1993) și a servit în contingentul de trupe cehoslovace al Forței de protecție a Națiunilor Unite în Bosnia, fiind recunoscut și premiat în Cehia și Franța pentru acțiunile sale din timpul unei operațiuni de salvare a unor soldați francezi aflați sub asediul trupelor sârbe.

După operațiunea din Bosnia, Pavel a ocupat diverse funcții în armata cehă, inclusiv în domeniul informațiilor militare, al diplomației (atașat militar adjunct în Belgia) și comandant al unei brigăzi de forțe speciale. A fost numit general de brigadă în 2002. Apoi a fost reprezentant militar național la Comandamentul Central al Statelor Unite și a reprezentat armata cehă în mai multe organizații internaționale și naționale.

Pavel a ocupat funcția de șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Republicii Cehe din iulie 2011 până în iunie 2012. La 1 iunie 2012 a fost promovat în funcția de șef al Statului Major General. A fost nominalizat de guvernul ceh ca președinte al Comitetului militar al NATO în iulie 2014 și numit în această funcție la Vilnius în septembrie 2014, fiind primul președinte al Comitetului Militar al NATO din partea unui fost membru al Pactului de la Varșovia. Mandatul său a început în 2015.

La finalul mandatului său, în 2018, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia Pavel i-a fost consilier, l-a lăudat pe Pavel pentru că a condus Comitetul Militar cu mare distincție într-o perioadă-cheie din istoria NATO.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis, sâmbătă, felicitări noului preşedinte al Cehiei, Petr Pavel, pronunţându-se pentru întărirea relaţiilor dintre cele două state.

Felicitări preşedintelui nou ales al Republici Cehe, Petr Pavel. Aştept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a întări relaţiile bilaterale şi pentru a ne coordona îndeaproape în cadrul UE şi al NATO“, a scris Iohannis, sâmbătă, pe Twitter.

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Statului Major al Apărării din Cehia și fost președinte al Comitetului Militar al NATO, a câștigat alegerile prezidențiale în fața fostului premier ceh Andrej Babis.

Funcția de președinte al Cehiei este în mare parte ceremonială, dar atribuțiile prezidențiale includ numirea guvernului, selectarea guvernatorului băncii centrale și a judecătorilor constituționali. De asemenea, președintele Cehiei deține și funcția de comandant al forțelor armate.

Petr Pavel a promis că va fi un preşedinte independent, neinfluenţat de politica partidelor, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina sfâşiată de război şi că va sprijini candidatura Kievului pentru a deveni membru al UE.

Pavel va fi al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Havel, un dramaturg disident anticomunist care a condus Republica Cehă din 1993 până în 2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) şi Milos Zeman, al cărui mandat expiră în martie.

Petr Pavel, născut la data de 1 noiembrie 1961, este un general de armată ceh în retragere, care a ocupat funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO între 2015 și 2018 și pe cea de șef al Statului Major General al Forțelor Armate Cehe între 2012 și 2015.

După absolvirea studiilor, Petr Pavel a lucrat în cadrul Serviciului de Informații Militare (1991-1993) și a servit în contingentul de trupe cehoslovace al Forței de protecție a Națiunilor Unite în Bosnia, fiind recunoscut și premiat în Cehia și Franța pentru acțiunile sale din timpul unei operațiuni de salvare a unor soldați francezi aflați sub asediul trupelor sârbe.

După operațiunea din Bosnia, Pavel a ocupat diverse funcții în armata cehă, inclusiv în domeniul informațiilor militare, al diplomației (atașat militar adjunct în Belgia) și comandant al unei brigăzi de forțe speciale. A fost numit general de brigadă în 2002. Apoi a fost reprezentant militar național la Comandamentul Central al Statelor Unite și a reprezentat armata cehă în mai multe organizații internaționale și naționale.

Pavel a ocupat funcția de șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Republicii Cehe din iulie 2011 până în iunie 2012. La 1 iunie 2012 a fost promovat în funcția de șef al Statului Major General. A fost nominalizat de guvernul ceh ca președinte al Comitetului militar al NATO în iulie 2014 și numit în această funcție la Vilnius în septembrie 2014, fiind primul președinte al Comitetului Militar al NATO din partea unui fost membru al Pactului de la Varșovia. Mandatul său a început în 2015.

La finalul mandatului său, în 2018, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia Pavel i-a fost consilier, l-a lăudat pe Pavel pentru că a condus Comitetul Militar cu mare distincție într-o perioadă-cheie din istoria NATO.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii

U.E.12 hours ago

Olaf Scholz: Decizia recentă a Berlinului de a furniza Kievului tancuri nu face din Germania parte beligerantă în Ucraina

NATO14 hours ago

Jens Stoltenberg a ajuns în Coreea de Sud, prima oprire a unei călătorii menite să consolideze legăturile NATO în Asia, pe fondul unei ”securități tot mai interconectate”

U.E.15 hours ago

Italia, noi pași pentru înlocuirea gazului rusesc. Aceasta a semnat un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale

U.E.16 hours ago

Liderii instituțiilor UE salută victoria lui Petr Pavel în alegerile prezidențiale din Cehia: Experiența dumneavoastră va fi prețioasă pentru a menține și consolida unitatea Europei în sprijinul pentru Ucraina

NATO1 day ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.1 day ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.1 day ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.1 day ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

NATO2 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.2 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO3 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO3 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL4 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending