CONSILIUL EUROPEAN
Angela Merkel, la ultimul summit european în calitate de lider al președinției germane a Consiliului UE: “Sper ca la sfârșitul zilei să fi înregistrat un progres pentru Europa”
Published
4 years agoon
Cancelarul german Angela Merkel, aflată joi și vineri la ultimul Consiliu European din postura de lider al țării care asigură președinția Consiliului UE, și-a exprimat speranța că până la finalul zilei să fie înregistrat un progres pentru Europa, referindu-se la problemele complicate de pe agenda summitului care a început la Bruxelles.
Sosind în clădirea Europa, ea a subliniat că împreună cu echipa sa a muncit “foarte mult” pentru a acoperi “dificultățile pe care le-am avut și, de asemenea, pentru a găsi o soluție la preocupările Ungariei și Poloniei, păstrând în același timp mecanismul de condiționalitate al statului de drept pe care l-am convenit cu Parlamentul European”.
“Vom vedea astăzi dacă putem găsi unanimitate pentru acest lucru în Consiliul European”, a spus ea, adăugând: „Desigur, ar fi un semn foarte important al capacității Uniunii Europene de a acționa dacă am putea obține acest rezultat important”.
“Sper ca la sfârșitul zilei să fi înregistrat un progres pentru Europa“, a mai spus Merkel, care a avut și o întrevedere bilaterală cu președintele francez Emmanuel Macron și care ar urma să participe vineri, la finalul Consiliului European, la o conferință de presă comună cu președinții Consiliului European și Comisiei, ca parte a tradiției de prezentare a bilanțului președinției semestriale a Consiliului UE.
Pentru Angela Merkel, cancelar federal din 2005, aceasta este cea de-a doua președinție germană la Consiliul UE, după cea din 2007, dar și ultima, întrucât șefa guvernului de la Berlin a anunțat că se va retrage din politică la finalul celui de-al patrulea mandat de cancelar, la finele lui 2021.
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc joi, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European de iarnă, în încercarea de a depăşi unele dezacorduri interne şi pentru a face front comun în faţa provocărilor externe. Principalul dezacord intern vizează veto-ul exprimat de Polonia și de Ungaria privind pachetul de 1.824,3 miliarde de euro din cauza condiţionării acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Dacă toate celelalte 24 de state membre sunt de acord cu compromisul, atunci Polonia şi Ungaria ar putea renunţa la veto-ul exprimat până acum. Dacă propunerea va fi respinsă, atunci în ianuarie va fi disponibil doar un buget de urgenţă, informează Agerpres.
De asemenea, în scrisoarea trimisă către șefii de stat sau de guvern de președintele Consiliului European înaintea summitului de joi și de vineri, Charles Michel s-a arătat încrezător în privința unei înțelegeri, deși în contextul veto-ului polonez și maghiar au apărut și avertismente din partea Franței și a Olandei. Duminica trecută, Parisul a transmis Poloniei și Ungariei că Uniunea Europeană le va exclude din pachetul de redresare de 750 de miliarde de euro dacă cele două țări vor continua să se opună.
Președinția germană a Consiliului UE a cerut marți, cu prilejul unei videoconferințe a miniștrilor pentru afaceri europene din țările membre, o deblocare rapidă a planului de relansare și a calificat drept ”iresponsabil” veto-ul Ungariei și Poloniei. Ulterior, după o întrevedere marți avută la Varșovia cu omologul polonez, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că acordul privind conectarea fondurilor UE la respectarea statului de drept este la distanță de “centimetri”.
Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, precum şi faţă de fondul de redresare Next Generation, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept, după o serie de acorduri succesive convenite de președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European, la 5 noiembrie privind corelarea fondurilor de mecanismul statului de drept, iar la 10 noiembrie privind acordul istoric de 1,82 trilioane de euro.
Pentru depăşirea impasului actual, Comisia Europeană a început să caute soluţii alternative care ar exclude cele două ţări din planul de relansare, prin intermediul unui acord interguvernamental sau prin procedura ”cooperării consolidate”.
Conceptul de cooperare consolidată a fost consacrat prin Tratatul de la Amsterdam din 1997 și prevede că guvernele din UE care doresc să instituie între ele o cooperare consolidată în anumite domenii de politici pot face acest lucru, cu condiția ca respectiva cooperare: să favorizeze obiectivele și interesele UE și să respecte principiile acesteia; să nu fie utilizată decât în ultimă instanță; să cuprindă cel puțin o majoritate a țărilor UE; să nu afecteze acquis-ul comunitar; să nu aducă atingere competențelor, drepturilor, obligațiilor și intereselor țărilor neparticipante. De pildă, această procedură a fost utilizată în ultimii ani pentru crearea Parchetului European și lansarea Cooperării Structurate Permanente în materie de apărare, inițiative la care nu participă toate statele UE.
Potrivit Reuters, liderii europeni ar urma să emită o declaraţie care va preciza că legătura dintre fondurile europene şi statul de drept va fi aplicată în mod obiectiv şi numai pentru a asigura folosirea corespunzătoare a acestor fonduri, nu pentru a sancţiona statele membre în baza unor evaluări separate privind statul de drept.
Conform Politico Europe, care citează noul plan negociat de președinția germană a Consiliului UE, liderii europeni vor trebui să solicite Comisiei Europene să se abțină de la implementarea mecanismului când un stat membru va contesta legalitatea acestuia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Germania, primul stat UE care reacționează la tentativele Rusiei de a influența alegerile din România: Putin vrea să ne dezbine și să submineze UE și NATO
Rusia este „cea mai mare amenințare pentru securitate”, avertizează ministrul german al apărării
Franța calcă pe urmele Germaniei și intră într-o nouă criză politică: Guvernul a fost demis de Parlament, Michel Barnier devenind premierul cu cel mai scurt mandat din istoria celei de-a 5-a republici
De la Kiev, Olaf Scholz îi transmite lui Putin: Vom sprijini Ucraina atâta timp cât va fi necesar/Germania va livra un nou pachet de ajutor militar de 650 milioane de euro în decembrie
”Protestele masive din ultimele zile” din Georgia arată că poporul dorește în continuare ”un viitor în UE”, subliniază Berlinul, criticând Guvernul de la Tbilisi că se îndepărtează de acest obiectiv
Zelenski i-a prezentat lui Scholz noile sisteme de drone de producție internă ucraineano-germană
CONSILIUL EUROPEAN
Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă
Published
20 hours agoon
December 7, 2024By
Diana ZaimNoul președinte al Consiliului European, Antonio Costa, organizează primul Summit al liderilor europeni la Bruxelles în data de 19 decembrie. Succesorul lui Charles Michel le-a trimis astăzi șefilor de stat și de guvern invitația oficală. Reuniunea se va concentra asupra situației din Ucraina. De asemenea, liderii statelor membre vor discuta despre poziția UE la nivel global, extinderea proiectului european pentru Balcanii de Vest, dar și despre relația transatlantică.
„Sunt încântat să vă invit la prima mea reuniune a Consiliului European în calitate de Președinte al Consiliului European, care va avea loc joi, 19 decembrie, precum și la Summitul UE-Balcanii de Vest de miercuri, 18 decembrie, ambele la Bruxelles”, se arată în scrisoarea oficială.
Costa l-a invitat la Bruxelles și pe președintele Zelnski să participe alături de liderii europeni pentru a discuta cu privire la modul în care Europa poate sprijini cel mai bine Ucraina.
Președintele Consiliului European susține că este important să se discute cu privire la calea de urmat a UE în ceea ce privește prioritățile globale într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice.
Extinderea reprezintă un alt subiect principal de discuție „Cred că extinderea este principala investiție geopolitică pe care o putem face în vecinătatea noastră. În contextul geopolitic actual, Uniunea Europeană își poate consolida cel mai bine rolul pe scena internațională prin crearea unei rețele mai largi și mai profunde de parteneri din întreaga lume, fiind mai conștientă de interesele lor specifice – și explorând potențialul intereselor comune.”
Un alt subiect regăsit pe agenda liderilor se referă la relația transatlantică, „forjată de o istorie comună, bazată pe valori comune și reflectată într-o rețea densă de schimburi economice.”
De asemenea, în scrisoarea trimisă statelor membre, Costa le propoune liderilor europeni să abordeze și problema migrației.
Situația din Orientul Mijlociu va fi și ea dezbătută pentru a se stabili cum UE poate contribui cel mai bine la eforturile de dezescaladare.
Nu în ultimul rând, premierul Viktor Orban va încheia reuniunea prin prezentarea rezultatelor obținute de președinția maghiară a Consiliului UE.
Antonio Costa, succesorul lui Charles Michel în funcția de președinte al Consiliului European, și-a început oficial atribuțiile la 1 decembrie, în ziua în care și a doua Comisie a Ursulei von der Leyen a preluat mandatul. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027.
Intrat pentru prima dată în politică în 1982, Costa, în vârstă de 63 de ani a fost deputat, parlamentar, ministru, primar al Lisabonei și, cel mai recent, prim-ministru al Portugaliei timp de opt ani (2015-2024).
CONSILIUL EUROPEAN
Din Kiev, António Costa anunță că UE pregătește cel de-al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Vom face tot posibilul pentru a vedea Ucraina în UE ca o națiune europeană liberă
Published
6 days agoon
December 2, 2024By
Andreea RaduUniunea Europeană va crește presiunea asupra economiei rusești și „va slăbi și mai mult capacitatea Rusiei de a purta războaie”, a subliniat noul președinte al Consiliului European, António Costa, în cadrul unei conferințe comune de presă cu președintele Ucrainei, la Kiev. Acesta a anunțat că UE pregătește cel de-al 15-lea pachet de sancţiuni „împotriva regimului Putin”.
În prima zi a mandatului său, António Costa, împreună cu șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, au sosit la Kiev pentru o vizită simbolică de sprijin pentru Ucraina.
„Prezența noastră aici astăzi demonstrează sprijinul neclintit al Uniunii Europene față de poporul ucrainean și lupta sa curajoasă pentru o pace justă și durabilă. Pacea trebuie să prevaleze și invazia Rusiei trebuie înfrântă”, a precizat Costa, potrivit unui comunicat de presă.
El a subliniat că suveranitatea Ucrainei, integritatea teritoriului său și propriile frontiere trebuie respectate, avertizând că „recompensarea agresorului ar fi o amenințare la adresa întregii comunități internaționale”.
„Trebuie să fie clar că utilizarea amenințărilor nucleare este inacceptabilă. Acest lucru nu poate fi niciodată pus la îndoială. Atacurile nesăbuite și deliberate ale Rusiei împotriva infrastructurii civile și a sistemelor energetice ucrainene sunt inumane. De fapt, astfel de acțiuni vizează oameni, copii, familii, privându-i de electricitate, căldură, apă”, a adăugat președintele Consiliului European.
We stand with Ukraine 🇺🇦, as long as necessary, and whatever it takes.
Dear @ZelenskyyUa, we will do our utmost to see you in the EU 🇪🇺 as a free European nation as soon as possible.
Looking forward to welcoming you at the December European Council in Brussels. #EUCO pic.twitter.com/uxI5bEOK6s
— António Costa (@eucopresident) December 1, 2024
António Costa i-a transmis lui Volodimir Zelenski că UE va continua să ofere asistență umanitară, economică, diplomatică, militară și energetică Ucrainei.
„În ceea ce privește energia, am finanțat repararea a 1/3 din capacitatea existentă de generare a energiei electrice și vor urma și altele. Luna aceasta, UE va furniza Ucrainei încă 4,2 miliarde de euro pentru a sprijini bugetul ucrainean. În plus, începând de luna viitoare, intenționăm să furnizăm, timp de un an întreg, în fiecare lună, asistență în valoare de 1,5 miliarde de euro. Acești bani provin din activele înghețate ale Rusiei și pot fi folosiți și în scopuri militare. Vom crește presiunea asupra economiei ruse și vom slăbi și mai mult capacitatea Rusiei de a purta războaie. Pregătim un al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva regimului lui Putin.”, a punctat Costa.
În finalul discursului său, președintele Consiliului European a precizat că UE și Ucraina vor depune eforturi pentru a deschide cel puțin două grupuri de negocieri de aderare în primul semestru al anului viitor.
„Integrarea treptată începe deja în diferite domenii de politică, cum ar fi roaming-ul, iar o serie de produse ar putea fi comercializate în cursul anului viitor ca și cum Ucraina ar fi deja pe piața unică. Suntem alături de dvs. atât timp cât este necesar și oricât ar fi nevoie. Suntem de partea dreptului dumneavoastră la autoapărare, suveranitate și integritate teritorială. Și vom face tot posibilul pentru a vă vedea în Uniunea Europeană ca o națiune europeană liberă cât mai curând posibil. Aștept cu nerăbdare să ne vedem la Bruxelles, la următorul Consiliu European, peste două săptămâni”, a conchis António Costa.
La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a declarat că a discutat cu președintele Cosiliului European despre viziunea Ucrainei asupra afacerilor europene și globale, cât și despre provocările actuale.
„Acest început simbolic al activității noii conduceri reflectă prioritățile-cheie pentru noi toți în Europa. Pacea este fundamentul și vom continua să facem tot posibilul pentru a pune capăt cât mai curând posibil acestui război, pe care Rusia l-a declanșat nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva unei Europe unite, și pentru a consolida Europa – atât instituțiile UE, cât și politicile care sprijină fiecare națiune europeană. Sunt recunoscător pentru sprijinul primit de Ucraina încă din prima zi a invaziei la scară largă a Rusiei”, a scris Zelenski, pe platforma X.
I am pleased to welcome @antoniolscosta, President of the European Council, to Ukraine today on the very first day of the new leadership in the European institutions.
We discussed our vision for European and global affairs — current challenges and prospects.
This symbolic start… pic.twitter.com/rsXo49FFje
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 1, 2024
Fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa a preluat duminică, 1 decembrie, funcţia de preşedinte al Consiliului European, care îi va testa abilităţile de negociator în interiorul şi în afara UE, într-un moment marcat de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi de sosirea lui Donald Trump la preşedinţia SUA.
Predarea ştafetei, între liberalul belgian Charles Michel, cel care a deţinut până acum funcţia de preşedinte al Consiliului European, şi succesorul său portughez a avut loc vineri. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027.
CONSILIUL EUROPEAN
Antonio Costa preia președinția Consiliului European. În prima zi a mandatului său, noul lider a vizitat Kievul alături de șefa diplomației europene Kaja Kallas
Published
7 days agoon
December 1, 2024By
Andreea RaduFostul premier social-democrat portughez Antonio Costa preia duminică, 1 decembrie, funcţia de preşedinte al Consiliului European, care îi va testa abilităţile de negociator în interiorul şi în afara UE, într-un moment marcat de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi de sosirea lui Donald Trump la preşedinţia SUA.
Predarea ştafetei, între liberalul belgian Charles Michel, cel care a deţinut până acum funcţia de preşedinte al Consiliului European, şi succesorul său portughez a avut loc vineri. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027.
Această provocare nu este complet nouă pentru el, întrucât Costa are în spate o lungă carieră politică în care şi-a demonstrat abilităţile de intermediar şi de constructor de acorduri şi în care a ştiut să creeze o relaţie bună cu liderii europeni din întregul spectru politic, scrie Agerpres.
Citiți și: După aprobarea în Parlamentul European, Comisia von der Leyen 2 își preia oficial atribuțiile astăzi
Intrat pentru prima dată în politică în 1982, Costa, în vârstă de 63 de ani a fost deputat, parlamentar, ministru, primar al Lisabonei și, cel mai recent, prim-ministru al Portugaliei timp de opt ani (2015-2024).
În prima zi a mandatului, Antonio Costa, șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, au sosit la Kiev pentru o vizită simbolică de sprijin pentru Ucraina.
În timpul vizitei lor cu un caracter marcant simbolic, cei doi lideri europeni intenţionează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-i da asigurări în ceea ce priveşte sprijinul Uniunii Europene în contextul războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început în februarie 2022, informează Agerpres.
„Din prima zi a războiului, UE a fost alături de Ucraina. Din prima zi a mandatului nostru, ne reafirmăm sprijinul neclintit pentru poporul ucrainean. Sunt mândru să mă aflu la Kiev cu Kaja Kallas și Marta Kos”, a scris noul preşedinte al Consiliului European, pe platforma X.
From day one of the war, the EU has stood by the side of Ukraine.
From day one of our mandate, we are reaffirming our unwavering support to the Ukrainian people.
Proud to be in Kyiv with @kajakallas and @Marta1Kos. pic.twitter.com/hlBxXCVVh7
— António Costa (@eucopresident) December 1, 2024
„Am venit să transmitem un mesaj clar: suntem alături de Ucraina şi continuăm să-i oferim tot sprijinul”, a declarat Antonio Costa jurnaliştilor care îl însoţesc.
Costa a adăugat că acest sprijin include ajutor umanitar, financiar, militar şi diplomatic.
Noul preşedinte al Consiliului European a mai declarat că, în afară de războiul în curs, un alt subiect va fi „viitorul european comun” şi intenţia Ucrainei de a adera la UE.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO
Ucraina: Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO, afirmă șeful diplomației de la Kiev
Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice
Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România
România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale
Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale
Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă
Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev
EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Trending
- U.E.1 week ago
Eurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- POLITICĂ5 days ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- INTERVIURI4 days ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- POLITICĂ3 days ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO3 days ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității