Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel, la ultimul summit european în calitate de lider al președinției germane a Consiliului UE: “Sper ca la sfârșitul zilei să fi înregistrat un progres pentru Europa”

Published

on

Cancelarul german Angela Merkel, aflată joi și vineri la ultimul Consiliu European din postura de lider al țării care asigură președinția Consiliului UE, și-a exprimat speranța că până la finalul zilei să fie înregistrat un progres pentru Europa, referindu-se la problemele complicate de pe agenda summitului care a început la Bruxelles.

Sosind în clădirea Europa, ea a subliniat că împreună cu echipa sa a muncit “foarte mult” pentru a acoperi “dificultățile pe care le-am avut și, de asemenea, pentru a găsi o soluție la preocupările Ungariei și Poloniei, păstrând în același timp mecanismul de condiționalitate al statului de drept pe care l-am convenit cu Parlamentul European”.

“Vom vedea astăzi dacă putem găsi unanimitate pentru acest lucru în Consiliul European”, a spus ea, adăugând: „Desigur, ar fi un semn foarte important al capacității Uniunii Europene de a acționa dacă am putea obține acest rezultat important”.

Sper ca la sfârșitul zilei să fi înregistrat un progres pentru Europa“, a mai spus Merkel, care a avut și o întrevedere bilaterală cu președintele francez Emmanuel Macron și care ar urma să participe vineri, la finalul Consiliului European, la o conferință de presă comună cu președinții Consiliului European și Comisiei, ca parte a tradiției de prezentare a bilanțului președinției semestriale a Consiliului UE.

Pentru Angela Merkel, cancelar federal din 2005, aceasta este cea de-a doua președinție germană la Consiliul UE, după cea din 2007, dar și ultima, întrucât șefa guvernului de la Berlin a anunțat că se va retrage din politică la finalul celui de-al patrulea mandat de cancelar, la finele lui 2021.


Liderii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc joi, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European de iarnă, în încercarea de a depăşi unele dezacorduri interne şi pentru a face front comun în faţa provocărilor externe. Principalul dezacord intern vizează veto-ul exprimat de Polonia și de Ungaria privind pachetul de 1.824,3 miliarde de euro din cauza condiţionării acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Germania, care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a mediat miercuri un compromis cu Varşovia şi Budapesta, ceea ce sporeşte şansele pentru o depăşire a impasului actual.

Dacă toate celelalte 24 de state membre sunt de acord cu compromisul, atunci Polonia şi Ungaria ar putea renunţa la veto-ul exprimat până acum. Dacă propunerea va fi respinsă, atunci în ianuarie va fi disponibil doar un buget de urgenţă, informează Agerpres.

De asemenea, în scrisoarea trimisă către șefii de stat sau de guvern de președintele Consiliului European înaintea summitului de joi și de vineri, Charles Michel s-a arătat încrezător în privința unei înțelegeri, deși în contextul veto-ului polonez și maghiar au apărut și avertismente din partea Franței și a Olandei. Duminica trecută, Parisul a transmis Poloniei și Ungariei că Uniunea Europeană le va exclude din pachetul de redresare de 750 de miliarde de euro dacă cele două țări vor continua să se opună.

Președinția germană a Consiliului UE a cerut marți, cu prilejul unei videoconferințe a miniștrilor pentru afaceri europene din țările membre, o deblocare rapidă a planului de relansare și a calificat drept ”iresponsabil” veto-ul Ungariei și Poloniei. Ulterior, după o întrevedere marți avută la Varșovia cu omologul polonez, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că acordul privind conectarea fondurilor UE la respectarea statului de drept este la distanță de “centimetri”.

Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, precum şi faţă de fondul de redresare Next Generation, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept, după o serie de acorduri succesive convenite de președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European, la 5 noiembrie privind corelarea fondurilor de mecanismul statului de drept, iar la 10 noiembrie privind acordul istoric de 1,82 trilioane de euro.

Vinerea trecută, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni a spus că Uniunea Europeană va merge înainte cu pachetul său financiar în valoare de 1.800 miliarde de euro, chiar dacă Ungaria şi Polonia vor continua să îşi exprime veto-ul faţă de acest proiect

Luni, și președintele Parlamentului European, David Sassoli, a dat asigurări că fondul de redresare a economiei europene va fi lansat chiar dacă Polonia și Ungaria vor bloca în continuare acest pachet ca urmare a mecanismului prin care se condiționează fondurile europene de respectarea statului de drept.

Pentru depăşirea impasului actual, Comisia Europeană a început să caute soluţii alternative care ar exclude cele două ţări din planul de relansare, prin intermediul unui acord interguvernamental sau prin procedura ”cooperării consolidate”.

Conceptul de cooperare consolidată a fost consacrat prin Tratatul de la Amsterdam din 1997 și prevede că guvernele din UE care doresc să instituie între ele o cooperare consolidată în anumite domenii de politici pot face acest lucru, cu condiția ca respectiva cooperare: să favorizeze obiectivele și interesele UE și să respecte principiile acesteia; să nu fie utilizată decât în ultimă instanță; să cuprindă cel puțin o majoritate a țărilor UE; să nu afecteze acquis-ul comunitar; să nu aducă atingere competențelor, drepturilor, obligațiilor și intereselor țărilor neparticipante. De pildă, această procedură a fost utilizată în ultimii ani pentru crearea Parchetului European și lansarea Cooperării Structurate Permanente în materie de apărare, inițiative la care nu participă toate statele UE.

Potrivit Reuters, liderii europeni ar urma să emită o declaraţie care va preciza că legătura dintre fondurile europene şi statul de drept va fi aplicată în mod obiectiv şi numai pentru a asigura folosirea corespunzătoare a acestor fonduri, nu pentru a sancţiona statele membre în baza unor evaluări separate privind statul de drept. 

Conform Politico Europe, care citează noul plan negociat de președinția germană a Consiliului UE, liderii europeni vor trebui să solicite Comisiei Europene să se abțină de la implementarea mecanismului când un stat membru va contesta legalitatea acestuia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Modelul democratic european este unul al compromisului și al echilibrului, iar acesta este un lucru pe care trebuie să îl protejăm ca pe o comoară, deoarece evită orice hegemonie, a declarat duminică președintele francez Emmanuel Macron, într-un discurs inaugural susținut în deschiderea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, considerată un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent în istoria Uniunii Europene și lansată de 9 mai, Ziua Europei.

În hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, Macron a fost primul lider european care a vorbit la lansarea Conferinței privind viitorul Europei, un amplu demers mult așteptat și promovat de președintele francez încă din faza sa embrionară, care se va încheia în martie 2022 în timpul președinției franceze a Consiliului UE. 

Într-un discurs metaforic și abundent în remarci politice privind excepționalismul european, liderul francez s-a adresat europenilor vorbind despre modelul democratic european și cerând identificarea căii spre viitor în cadrul dezbaterilor ce vor urma pentru a construi o Europă mai puternică și mai unită. El i-a îndemnat pe cetățeni și pe tineri să fie cutezători, insuflând ideea construirii unor noi legende europene.

 

În timpul acestei zile a Europei mă bucur foarte mult că sărbătorim cu un angajament politic comun orchestrat de ceea ce va deveni limba noastră universală. (…) Suntem adunați la Strasbourg, la 9 mai, ceea ce ne spune multe despre cine suntem, cum vom lucra, cum ne vom modela după 70 de ani de experiență comună și, uitându-ne la momentele fondatoare din arhivele noastre, Strasbourg este orașul reconcilierii”, a spus Macron, pe scena hemiciclului democrației europene, avându-i alături pe președintele Parlamentului European, David Sassoli, pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și pe prim-ministrul portughez Antonio Costa, în calitate de reprezentant al președinției Consiliului UE.

Președintele francez a evocat simbolistica orașului Strasbourg, cunoscută fiind dorința sa ca lucrările plenare ale Parlamentului European să fie reluate cât mai curând în acest oraș. 

Strasbourg “este simbolul viu al acestei Europe care a spus nu războiului, pentru a construi pacea, pentru a înlocui ocupația cu cooperarea, pentru a înlătura grijile, privind spre granițe pentru a insufla o nouă încredere și prietenie în sufletele europene”, a spus el.

Subliniind că europenii de astăzi “nu construiesc o Europă imaginară, ci un sentiment de apartenență”, liderul francez a mai spus că instinctele naționaliste devin confortabile atunci când apar îndoieli cu privire la Europa.

El a arătat astfel, că miza este ca oamenii să nu uite “cine suntem” și “tot ceea ce am construit”, referindu-se la acordul liderilor UE privind planul de redresare economică europeană sau procurarea de vaccinuri și administrarea lor în lupta împotriva pandemiei.

“Este un model european care a devenit cu adevărat un model de sine stătător. Și cred că am văzut căile de urmat, având în vedere provocările pe care le avem în față. Acest model este ADN-ul nostru, identitatea noastră profundă. (…) O Europă caracterizată de solidaritate. Este rezultatul unui model care este productiv și social. O Europă a competitivității și a forței economice, dar care a fost întotdeauna gândită în termeni de solidaritate încă de la început, solidaritate față de regiuni sau față de comunitățile locale și în termeni de politici ambițioase, nicăieri în lume nu avem atâta importanță acordată vieții”, a spus Emmanuel Macron.

“Modelul nostru este forța noastră”, a insistat el, spunând că prin cooperare europeană au fost salvate vieți în Europa și în vecinătatea Europei.

Președintele francez a mai pus accentul pe componenta democratică a modelului valoric european, oferind însă și exemple tangibile și concrete de cooperare europeană precum Acordul Verde European către neutralitate climatică până în 2050 sau recentul angajament social prin Declarația UE de la Porto privind problematica socială, prin care UE și asumă obiectivul ca 78% dintre europeni să aibă un loc de muncă până în anul 2030.

“Chiar în acest hemiciclu mi-am afirmat convingerea că, în lupta cu regimurile autoritare, singurul răspuns valabil este autoritatea democrației. (…) Democrația noastră europeană este o democrație de compromis și de echilibru, iar acesta este un lucru pe care trebuie să îl protejăm ca pe o comoară, deoarece evită orice hegemonie“, a spus acesta.

Emmanuel Macron a recunoscut însă că o slăbiciune a Uniunii Europene este atunci când “suntem sugrumați în propriile noastre proceduri”.

“Nu există nicio fatalitate în proceduri, dar, încă o dată, trebuie să găsim o cale eficientă de a merge mai departe cu ambiție pentru a trece peste criză și pentru a evita, fără a lua decizii de care avem nevoie pentru a fi mai puternici”, a afirmat el, cu tărie.

În stilul său propriu orientat către probarea excepționalismului european, președintele francez a arătat că modelul european de solidaritate este urmat de Statele Unite ale Americii.

Referindu-se la Conferința privind viitorul Europei, Emmanuel Macron s-a adresat tinerilor  și a spus că “trebuie să găsim din nou calea spre viitor”.

“Acesta este scopul acestei Conferințe privind viitorul Europei, de a găsi o modalitate de a modela o democrație în mod colectiv și de a ne învăța lecțiile (…) Va fi un exercițiu fără precedent să ascultăm întregul continent și să ne gândim la cum vrem să arate viitorul nostru”, a spus el, subliniind că le-a solicitat șefilor de stat sau de guvern din UE să se implice și să organizeze dezbateri cu cetățenii.

“Această conferință este un lucru pe care îl datorăm tinerilor noștri, cărora le cerem să facă cel mai greu sacrificiu în timpul acestei crize. Până la urmă, pentru ei vom construi această nouă Europă”, a continuat el.

El i-a îndemnat pe cetățeni și pe tineri să fie cutezători, insuflând ideea construirii unor noi legende europene.

“Sper ca această Conferință să fie momentul în care proiectele majore au ambiții majore. Vise majore. Cum vrem să arate Europa peste 100 de ani. Ce granițe va avea, ce instituții noi, ce proiecte culturale majore vom crea împreună, cum putem face din această Europă liderul reducerii emisiilor. Și sper ca neutralitatea noastră în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon să fie atinsă și mai repede. Cum putem construi această Europă a educației și a cercetării, făcându-o și mai puternică. Noile granițe în spațiu. Cum putem reuși, practic, să ne scriem noi înșine noile noastre legende“, a spus Macron, parafrazând un poet francez.

Toate țările care și-au pierdut legendele, vor fi condamnate să moară de frig, și asta se va aplica și la toată Europa. Dacă ne pierdem din vedere legendele vom muri de frig. Trebuie să scriem noi legende. Depinde de noi. Depinde de voi. Vă mulțumesc. Și mă bazez pe voi“, a conchis președintele Franței.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Citiți și Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.

Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.

Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, Charles Michel, mesaj de Ziua Europei: Uniunea Europeană promovează pacea, libertatea și drepturile sociale

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană promovează pacea, libertatea și drepturile sociale, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un mesaj pe Twitter, publicat cu ocazia Zilei Europei, marcată în acest an printr-un eveniment istoric, în care cetățenii europeni sunt invitați să își pună amprenta asupra direcției și politicilor UE printr-un exercițiu de democrație participativă.

Mesajul lui Michel publicat pe rețeaua socială este însoțit de un video în care se regăsesc mesajele unor reprezentați ai tinerei generații, consultați la Porto, unde zilele trecute a avut loc summitul social, reuniunea șefilor de stat sau de guvern și summitul UE-India.

În urma summitului social, desfășurat sub patronajul președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene, șefii de stat sau de guvern au adoptat Declarația Summitului de la Porto privind problematica socială, prin care au stabilit că Pilonul European al Drepturilor Sociale reprezintă un element central al redresării, implementarea acestuia contribuind la consolidarea europeană către tranziția digitală, verde și echitabilă.

Anterior semnării Declarației, liderii principalelor instituții europene, Comisia, Consiliul și Parlamentul, și partenerii sociali din Europa au semnat Angajamentul social comun de la Porto, asumându-și trei obiective pentru 2030: 78 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă, cel puțin 60% dintre adulți ar trebui să participe anual la cursuri de formare, iar numărul persoanelor în risc de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui redus cu cel puțin 15 milioane, incluzând cel puțin 5 milioane de copii.

Pentru a marca Ziua Europei, liderii europeni lansează tot în Franța, la Strasbourg, Conferința privind viitorul Europei, prin care invită cetățenii să își lase amprenta asupra viitorului Europei și politicilor sale, la 71 de ani de la momentul în care ministrul francez de externe de la acea vreme, Robert Schuman, rostea declarația care îi poartă numele, ce a devenit stâlpul de susținere al construcției europene de astăzi.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De Ziua Europei, Klaus Iohannis îi îndeamnă pe români să fie “o voce puternică” în Conferința privind viitorul Europei: “Spiritul de la Sibiu” poate orienta în continuare dezbaterea

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat duminică pe români să aibă o voce puternică în dezbaterea despre cum va arăta Europa în care vor să trăiască ei și generațiile care vor urma, într-un mesaj prilejuit de ocazia Zilei Europei, în aceeași zi urmând a fi inaugurată Conferința privind viitorul Europei.

Șeful statului a arătat că România, statele membre și cetățenii sărbătoresc astăzi, 9 mai, Ziua Europei într-un context încă marcat de pandemia de COVID-19, care a pus la grea încercare Uniunea Europeană și statele sale membre, arătând că aceasta este o bună ocazie de a reflecta asupra lecțiilor învățate din experiența ultimului an. El a spus că Ziua Europei este și un moment potrivit în care, pe fondul eforturilor de redresare și al speranțelor reînnoite, poate fi realizată o proiecție asupra viitorului Uniunii. 

“Ca parte a profilului său pro-european, România continuă să susțină o Uniune a coeziunii, mai solidară și mai unită, în vremuri de criză, și nu numai. Aceștia sunt pilonii indispensabili pe care clădim viitorul Europei. România a gestionat mai eficient efectele pandemiei prin strânsa cooperare la nivelul Uniunii, astfel am stabilit culoare verzi pentru libera circulație a persoanelor și a mărfurilor, am achiziționat vaccinuri centralizat, am adoptat Planul de relansare economică. Realitatea ne-a evidențiat ceea ce deja știam: suntem mai puternici atunci când lucrăm împreună“, a spus președintele, în mesajul său, subliniind că “nu este deloc întâmplător faptul că susținerea manifestată de români pentru Uniunea Europeană este una ridicată și a rămas constantă în timp”.

Klaus Iohannis a evocat unitatea și solidaritate ca elementele fundamentale ale Declarației enunțate de către Robert Schuman la 9 mai 1950 și a spus că principiile Declarației Schuman inspiră continuu acțiunea europeană.

Ca un arc peste timp, președintele i-a îndemnat pe cetățenii români să se implice în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, un nou dialog cu cetățenii UE, care este lansat simbolic de Ziua Europei și a comparat acest moment cu “Spiritul de la Sibiu”.

“Prin această Conferință ne propunem să vedem care sunt așteptările cetățenilor noștri și să găsim împreună soluții pentru a le transforma în realitate. Aspirațiile cetățenilor sunt esențiale pentru edificarea unei Uniuni Europene unite, puternice, pregătite pentru viitor. (…) România susține o abordare în deplin acord cu Declarația de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019. Ceea ce numim cu mândrie „Spiritul de la Sibiu”, care definește contribuția României la construcția europeană, își păstrează deplina relevanță și poate orienta în continuare dezbaterea privind viitorul Europei“, a arătat președintele.

“Suntem pregătiți să contribuim activ la acest dialog, care să ne ajute să definim împreună priorități și soluții comune. Doar așa putem avea garanția că Uniunea Europeană de mâine va rămâne una a rezilienței, a incluziunii și a echității, care să asigure crearea de oportunități egale pentru noi toți. Ne dorim ca, la finele acestui exercițiu de reflecție, Uniunea Europeană să fie echipată cu instrumentele necesare creșterii rezilienței sale. În același timp, dorim o Uniune pregătită deplin pentru exercitarea rolului său de pol de prosperitate și stabilitate la nivel regional și global. (…) Ne dorim o participare cât mai largă la Conferința privind viitorul Europei și sperăm că românii vor avea o voce puternică în dezbaterea despre cum va arăta Europa în care vor să trăiască ei și generațiile care vor urma“, a adăugat șeful statului.

Citiți și EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Klaus Iohannis a arătat obiectivele sunt ca, la finalul acestui exercițiu de consultare, Uniunea Europeană să fie echipată cu instrumentele necesare creșterii rezilienței sale, vorbind despre instrumentelor Uniunii, conform competențelor sale, în sfere importante, precum Piața Internă, mai ales în ceea ce privește ridicarea barierelor care afectează încă deplina sa funcționare, în construirea unor sisteme de sănătate europene robuste, dar și în pregătirea societății pentru economia viitorului.

“Ne dorim, de asemenea, să vedem o abordare europeană strategică asupra vecinătății și Balcanilor de Vest. Într-adevăr, este necesar ca reziliența Uniunii să fie sprijinită de o vecinătate sigură, stabilă, prosperă, ferm angajată în reforme politice și economice”, a mai spus el.

“Este momentul să ne amintim de trecut, să reflectăm la provocările actuale, dar și să ne angajăm în construcția viitorului. La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!”, a conchis Iohannis.

Citiți și Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenit “farmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Citiți și Ziua Europei. Acum un an, România a primit Europa la ea acasă, liderii UE turnând cerneală peste “Spiritul de la Sibiu” și făgăduind să apere “o singură Europă”

Astăzi, la 71 de ani de la Declarația Schuman, piatra de temelie a proiectului european, se împlinesc și doi ani de când România a primit Europa la ea acasă. La 9 mai 2019, sub auspiciile primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care a concretizat Summitul de la Sibiu, prima astfel de reuniune a liderilor care a avut loc de Ziua Europei, dând naștere “Spiritului de la Sibiu”.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au făgăduit 27 de lideri europeni, la 9 mai 2019, în cadrul unei sesiuni de lucru ce a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

S&D11 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA11 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava12 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu12 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO14 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO14 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA15 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

Mircea Hava12 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending