Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Franța avertizează Polonia și Ungaria că Uniunea Europeană le va exclude din pachetul de redresare de 750 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020

Uniunea Europeană va exclude Polonia şi Ungaria din pachetul de redresare Next Generation EU, un fond în valoare de 750 miliarde de euro destinat relansării economiei europene după pandemia de COVID-19, dacă cele două ţări refuză în continuare să accepte condiţionarea accesului la fonduri de respectarea statului de drept, a declarat duminică secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, relatează Reuters.

Clement Beaune a apreciat că o excluderea Poloniei şi Ungariei din fondul de relansare este o mişcare complexă din punct de vedere juridic, dar una posibilă.

“Poziţia noastră este clară: nu vom sacrifica nici revenirea şi nici statul de drept. Nu se pune problema revizuirii mecanismului care leagă cele două”, a declarat Clement Beaune pentru publicaţia Journal du Dimanche, citat de Agerpres.

Beaune a estimat că cele două state membre din Europa de Est riscă să piardă finanţări în valoare de miliarde de euro dacă continuă cu opoziţia lor. “Aceasta nu este o ameninţare ci o consecinţă directă a absenţei unui nou buget dacă vor continua cu veto-ul lor faţă de pachet”, a spus oficialul francez.

Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, precum şi faţă de fondul de redresare Next Generation, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept, după o serie de acorduri succesive convenite de președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European, la 5 noiembrie privind corelarea fondurilor de mecanismul statului de drept, iar la 10 noiembrie privind acordul istoric de 1,82 trilioane de euro.

Vineri, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni a spus că Uniunea Europeană va merge înainte cu pachetul său financiar în valoare de 1.800 miliarde de euro, chiar dacă Ungaria şi Polonia vor continua să îşi exprime veto-ul faţă de acest proiect. “Desigur că nu vom capitula în faţa acestui veto. Acest lucru ar trebui să fie foarte clar Ungariei şi Poloniei…Premisa noastră este foarte clară vis a vis de aceste state membre, vom merge înainte fără ele”, a spus Gentiloni.

Potrivit lui Gentiloni, faptul că Germania, cea mai puternică ţară din UE, deţine în prezent preşedinţia rotativă a blocului comunitar ar putea fi “un avantaj în găsirea unei soluţii”.

De altfel, presa poloneză a relatat vineri, citată de RFI, că premierul de la Varșovia a discutat subiectul, la telefon, cu cancelarul german, Angela Merkel, după care a avut un discurs “considerabil înmuiat (…) care contrastează ferm cu declarația împărtășită inițial cu Viktor Orbán, la Budapesta”.

Anterior, Ungaria lui Viktor Orban și Polonia și-au reconfirmat luni, 30 noiembrie, poziția de a-și menține veto-ul privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și fondul de redresare, ținând astfel blocat un plan de relansare. Prim-miniștrii celor două țări s-au întâlnit în ultima săptămână, atât la Varșovia, cât și la Budapesta, precizând că așteaptă propuneri din partea președinției germane a Consiliului UE pentru a fi favorabile unei înțelegeri și sugerând că pentru a institui un mecanism privind statul de drept este necesară lansarea unei conferințe inter-guvernamentale care să conducă la procesul de revizuire a tratatelor europene. 

Între timp, președinția germană a Consiliului UE a anunțat vineri că a ajuns la o înțelegere comună cu Parlamentul European cu privire la conținutul bugetului UE pentru 2021, pe baza Cadrului Financiar Multianual pentru 2021-2027 convenit în prealabil la începutul acestui an, însă a avertizat cu privire la reducerea drastică a finanțării europene dacă intrarea în vigoare a bugetului UE pentru 2021 este periclitată de blocajul privind bugetul general.

După discuțiile dintre Merkel și Morawiecki, un vicepremier al guvernului polonez, Jaroslaw Gowin, a spus că Varșovia ar putea accepta o declarație de condiționare a fondurilor UE de statul de drept care să fie adoptată de liderii celor 27 de state membre ale UE și care să clarifice că Bruxellesul nu va utiliza acest mecanism de condiționalitate pentru a pedepsi guverne și state membre în alte chestiuni care nu au legătură cu bugetul Uniunii Europene, scrie Politico Europe.

Afirmațiile acestui oficial polonez au fost făcute ca urmare a apariției în spațiul public a diferitelor scenarii, inclusiv cel asumat de comisarul Paolo Gentiloni, prin care Comisia Europeană explorează posibilitatea lansării procedurii cooperării consolidate, prevăzute de tratate, pentru a aproba pachetul de relansare fără Polonia și Ungaria. De aemenea, și Franța și Olanda au sugerat reproiectarea fondului de redresare într-un acord interguvernamental – fără Polonia și Ungaria – , însă este prezentată drept o “ultimă soluție”.

Conceptul de cooperare consolidată a fost consacrat prin Tratatul de la Amsterdam din 1997 și prevede că guvernele din UE care doresc să instituie între ele o cooperare consolidată în anumite domenii de politici pot face acest lucru, cu condiția ca respectiva cooperare: să favorizeze obiectivele și interesele UE și să respecte principiile acesteia; să nu fie utilizată decât în ultimă instanță; să cuprindă cel puțin o majoritate a țărilor UE; să nu afecteze acquis-ul comunitar; să nu aducă atingere competențelor, drepturilor, obligațiilor și intereselor țărilor neparticipante. De pildă, această procedură a fost utilizată în ultimii ani pentru crearea Parchetului European și lansarea Cooperării Structurate Permanente în materie de apărare, inițiative la care nu participă toate statele UE.

Deși Polonia oferă semnale că revine la o abordare consensuală cu celelalte state membre, Ungaria continuă să afirme că va face uz de dreptul de veto dacă această condiționalitate nu dispare, premierul Viktor Orban respingând o propunere de declarație explicativă anexată regulamentului, pe care Varșovia pare să o susțină.

Liderii Uniunii Europene urmează să se reunească la 10-11 decembrie, la Bruxelles, în cadrul summitului Consiliului European de iarnă care ar putea sigila un acord, acesta fiind și ultimul summit european în cadrul președinției germane a Consiliului UE.

Responsabilă de aceste tratative în numele președinției germane a Consiliului UE, cancelarul Angela Merkel a subliniat că acest blocaj semnifică că “trebuie să continuăm să discutăm cu Ungaria și Polonia”. Merkel a descris această situație drept “o problemă foarte serioasă”, însă a refuzat să se refere la amenințări la adresa celor două țări, precum suspendarea drepturilor de vot sau adoptarea bugetului fără Budapesta și Varșovia prin intermediul cooperării consolidate prevăzute de tratate.

Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru. Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU.

O amânare a adoptării acestui buget ar afecta fiecare stat membru, care se confruntă cu efectele socio-economice și sanitare ale pandemiei. România are 79,9 miliarde de euro alocate la nivelul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și a fondului de redresare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: Războiul Rusiei este singurul vinovat pentru criza alimentară globală. UE nu va accepta o lume condusă de violență

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Uniunea Europeană este alături de Ucraina și nu va accepta niciodată o lume condusă de violență brută și îi va trage la răspundere pe cei responsabili de crime și încălcări ale drepturilor omului, a transmis sâmbătă președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul celui de-al doilea „Summit of First Ladies and Gentlemen on Ukraine and the World”, informează comunicatul oficial. 

„Voi, poporul ucrainean, luptați cu curaj pentru libertatea voastră. Iar noi vă susținem. Vă susținem și vă susținem țara. Încă din prima zi, am fost alături de voi în unitate și cu sprijin concret. Vom continua să oferim sprijin financiar Ucrainei. În luna mai, Consiliul European a decis asupra principiului unei noi asistențe macrofinanciare excepționale de până la 9 miliarde de euro. În urmă cu două săptămâni, Consiliul UE a adoptat o decizie de a oferi de urgență 1 miliard de euro. Acest lucru nu este suficient și știu că trebuie să facem mai mult”, a declarat Charles Michel. 

 

De asemenea, Charles Michel a precizat că Uniunea Europeană îi va trage la răspundere pe cei responsabili de crime și de încălcări ale drepturilor omului. 

„Sprijinim eforturile de colectare a probelor, deoarece impunitatea nu este o opțiune. Susținem pe deplin investigațiile efectuate atât de autoritățile judiciare ucrainene, cât și de cele internaționale. Și condamnăm, de asemenea, tratamentul ilegal și cinic al prizonierilor ucraineni de către Rusia. Vom apăra întotdeauna dreptul umanitar internațional”, a mai spus el. 

Potrivit acestuia, Kremlinului are un impact dramatic asupra securității alimentare globale.

„Trebuie să subliniem în mod clar minciunile Rusiei cu privire la cauzele crizei alimentare globale. Războiul Rusiei este singurul vinovat pentru această criză. UE nu are sancțiuni asupra sectorului agricol din Rusia și, de aceea, salutăm acordul de vineri sub auspiciile Națiunilor Unite, de deblocare a Mării Negre pentru exporturile de cereale și îngrășăminte. Iar acum, acesta trebuie să fie pus în aplicare rapid și cu bună credință”, a continuat Charles Michel. 

Citiți și: UE și ONU condamnă atacul rusesc asupra portului Odesa. Josep Borrell: Demonstrează disprețul total al Rusiei față de angajamentele internaționale

Ucraina și Rusia au semnat vineri două acorduri separate cu Turcia și ONU pentru a permite exportul a milioane de cereale prin porturile blocate de la Marea Neagră.

Kievul a refuzat să semneze direct textul cu Moscova, care s-a angajat la un acord identic cu Ankara şi secretarul general al ONU. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel felicită cetățenii și autoritățile din Macedonia de Nord și din Albania pentru „realizarea mult așteptată”: Viitorul nostru este împreună

Published

on

© European Union, 2022

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a felicitat marți cetățenii și autoritățile din Macedonia de Nord și din Albania pentru „realizarea mult așteptată”, după ce statele membre UE au căzut de acord să înceapă negocierile de aderare cu cele două țări,  la o zi după ce Skopje și Sofia au semnat un protocol care a ridicat și ultimele obstacole din calea integrării acestor state din Balcanii de Vest. 

„Astăzi, am făcut în sfârșit pași importanți în deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Îmi dau seama că drumul până la acest punct a fost lung și dificil. După cum am văzut cu ochii mei, dezbaterea a fost deosebit de intensă în Macedonia de Nord, dar în cele din urmă a condus la un vot pozitiv. acedonia de Nord poate conta pe sprijinul meu deplin în această călătorie.Țara a întreprins reforme importante și știu că macedonenii sunt dedicați viitorului nostru comun în UE.”, a declarat Michel, potrivit comunicatului oficial. 

El s-a declarat „încâtat” că Albania se află acum„ pe calea negocierilor”, subliniind că această țară a depus eforturi susținute pentru a asigura rezultate în urma reformelor.

„Astăzi este o zi istorică și un moment pentru a sărbători, dar și un moment pentru a privi la provocările viitoare cu un obiectiv clar: să avansăm fără întârziere pe calea Uniunii Europene”, a continuat președintele Consiliului European. 

Citiți și: Ursula von der Leyen: Noi toți vom avea de câștigat când vom primi Albania și Macedonia de Nord ca membri cu drepturi depline ai UE

În paralel, Charles Michel a anunțat că Uniunea Europeană se va concentra pe „reenergizarea” procesului de extindere.

„În cadrul reuniunii liderilor UE-Balcanii de Vest și la Consiliului European din iunie, am decis să insuflăm o nouă dinamică și o nouă determinare de a merge mai departe împreună. Vom avansa în continuare integrarea treptată a UE și a regiunii. Locul Balcanilor de Vest este în UE, iar noi trebuie să facem acest lucru să se întâmple. Viitorul nostru este împreună, iar viitorul copiilor noștri va fi mai prosper și mai sigur pe măsură ce avansăm în proiectul nostru de valori comune”, a conchis șeful Consiliului European. 

Începerea negocierilor cu aceste două țări este posibilă după ce Bullgaria, prin ministrul său de externe, Teodora Genchovska, și Macedonia de Nord, reprezentată de șeful diplomației, Bujar Osmani, au semnat la Sofia un protocol „ce conține măsuri ambițioase pentru rezolvarea problemelor bilaterale”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: Africa și Europa împărtășesc ambiția de a construi împreună un spațiu comun de pace, securitate și prosperitate

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Africa și Europa reprezintă o forță puternică atunci când acționează împreună, împărtășind aceeași ambiție: să construim împreună, bucățică cu bucățică, un spațiu comun de pace, securitate, prosperitate și progres, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, în discursul său susținut la cea de-a 4-a reuniune de coordonare la jumătatea anului a Uniunii Africane, găzduită de Lusaka, Zambia.

”În urmă cu cinci luni, liderii europeni și africani s-au reunit la Bruxelles în cadrul unui summit excepțional. Împreună am convenit o nouă paradigmă, un nou program pentru parteneriatul nostru strategic, un program ancorat în principiile respectului reciproc, intereselor comune, valorilor împărtășite și egalității între parteneri. Împărtășim aceeași ambiție: să construim împreună, bucățică cu bucățică, un spațiu comun de pace, securitate, prosperitate și progres. Aceasta este promisiunea noastră comună, aceasta trebuie să fie datoria noastră comună față de tinerele generații din Africa și Europa. Și acum trebuie să ne respectăm angajamentele și tocmai acest lucru am început să facem împreună, prin parteneriate de calitate. Scopul parteneriatului nostru este de a crea legături, nu dependențe, legături puternice pentru a face față provocărilor împreună”, a punctat Michel în intervenția sa.

Acesta a subliniat că ”securitatea și prosperitatea, pacea și prosperitatea” reprezintă ”două fețe ale aceleiași monede”, fundament pentru ”dezvoltare economică și socială”.

”Uniunea Europeană este pregătită să sprijine eforturile africane de prevenire și soluționare a conflictelor și de consolidare a păcii ori de câte ori v-ați exprimat dorința de a face acest lucru”, a dat asigurări oficialul european.

În încheiere, Charles Michel și-a exprimat sprijinul pentru a garanta ”Africii un loc în G20”.

” Împreună, Africa și Europa reprezintă un potențial de dezvoltare fără precedent în secolul XXI. Împreună avem dinamismul, talentul, cunoștințele și ingeniozitatea necesare pentru mai multă prosperitate și stabilitate. (…) Din nou, nu împărțim sărăcia, ci prosperitatea. Din acest motiv, doresc să subliniez în mod solemn că susțin pe deplin apelul președintelui Macky Sall, în numele Uniunii Africane, de a garanta Africii un loc în cadrul G20. Este corect ca continentul african să ocupe un loc deplin și să fie parte interesată în deciziile care îl influențează și îl modelează. Împreună, Africa și Europa pot forma un arc de pace, de prosperitate, de cooperare pentru acest secol. Leadershipul, respectul și încrederea reciproce pot fi coloana vertebrală a acestui parteneriat”, a conchis președintele Consiliului European.

Continue Reading

Facebook

INDIA1 hour ago

Narendra Modi: India trebuie să se transforme într-o țară dezvoltată în 25 de ani, cu politici pentru a susține producția internă, apărarea și tehnologia digitală

U.E.2 hours ago

EFFIS: 2022 ar putea stabili un record la incendiile de vegetație în UE. România, Spania și Portugalia, printre țările cele mai afectate de secetă

INDIA3 hours ago

La cea de-a 75-a aniversare a independenței Indiei, Joe Biden susține că această țară este un „partener indispensabil” pentru SUA

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Apărării, convins că anul viitor Forțele Navale Române vor fi mai bine echipate la nivelul provocărilor de securitate actuale și viitoare

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, mesaj de Ziua Marinei Române: Îi felicit pentru profesionalism și dăruire pe toți marinarii care și-au legat destinele de mările și oceanele lumii

ROMÂNIA5 hours ago

Nicolae Ciucă, de Ziua Marinei: Conflictul din apropierea granițelor subliniază necesitatea unei armate moderne, dotată cu echipamente de ultimă generație

NATO5 hours ago

Leviatan Design, compania care implementează două proiecte strategice pentru securitatea României, împlinește zece ani de activitate

INTERNAȚIONAL6 hours ago

UE și alte peste 40 de țări, printre care și România, cer retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie

U.E.23 hours ago

UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA4 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending