Viitoarea preşedinţie poloneză a Consiliului Uniunii Europene, funcţie ce va fi asigurată în prima jumătate din 2025, se va concentra pe consolidarea cooperării cu SUA şi Ucraina, a anunţat miercuri preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, relatează DPA.

”Ar trebui să organizăm două summituri europene în Polonia pentru a evidenţia cele mai importante elemente ale dezvoltării Europei pentru viitor”, a declarat Duda într-un discurs pentru celebrarea a 20 de ani de la aderarea Poloniei la UE, potrivit Agerpres.

El a precizat că primul summit ar urma să se concentreze pe relaţiile dintre UE şi SUA, iar al doilea va fi dedicat reconstrucţiei Ucrainei, ţară atacată de Rusia în mod nejustificat şi neprovocat în februarie 2022.

Această abordare a lui Duda, care s-a aflat recent la New York pentru o întâlnire cu candidatul republican și ex-președintele Donald Trump, reprezintă o reconfirmare a poziției exprimate în februarie 2023, la un an de la invazia rusă în Ucraina, când l-a găzduit la Varșovia pe președintele american Joe Biden, căruia i-a transmis că președinția Poloniei la Consiliul UE din 2025 va avea deviza consolidării legăturii transatlantice.

Polonia va asigura președinția Consiliului UE în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, după președinția Ungariei lui Viktor Orban.

Susţinătoare fermă a Kievului, Polonia doreşte să vadă progrese în procesul de aderare a Ucrainei la UE.

Andrzej Duda este apropiat de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), formaţiune care a condus guvernul polonez până la alegerile de anul trecut. Centristul Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a devenit prim-ministru în luna decembrie.

La 1 mai 2004, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Malta şi Cipru au aderat la Uniunea Europeană.

”Prezenţa noastră în UE a contribuit la dezvoltarea dinamică a Poloniei în ultimii 20 de ani într-o manieră care nu poate fi supraestimată”, a spus Duda, citat de agenţia de presă PAP. 

Miniştrii de externe german şi polonez au sărbătorit miercuri, pe cele două maluri ale râului Oder, 20 de ani de la aderarea Poloniei şi a altor nouă ţări la Uniunea Europeană, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Annalena Baerbock şi Radoslaw Sikorski s-au întâlnit la Frankfurt an der Oder (Germania) şi Slubice (Polonia).

Cei doi au vizitat un colegiu din Slubice, au participat la un festival şi apoi au trecut podul peste râul Oder, mergând la Frankfurt an der Oder, în Germania.

La 1 mai 2004, miniştrii de externe german şi polonez de la acea vreme, Joschka Fischer şi Wlodzimierz Cimoszewicz, au marcat intrarea într-o nouă eră, a dialogului şi parteneriatului între ţările lor, dându-şi mâna la miezul nopţii pe podul peste râul Oder.

Die #EU ist nicht perfekt, aber die beste Idee, die Europa je hatte. Es waren Mut, Weitblick & Verantwortung, die die Osterweiterung unserer Freiheitsunion vor 20 Jahren ermöglichten. Es sind die Millionen Menschen dies- & jenseits der Oder, die Europa jeden Tag mit Leben füllen. pic.twitter.com/dYnqqkmac2

— Außenministerin Annalena Baerbock (@ABaerbock) May 1, 2024

Annalena Baerbock a numit ziua de 1 mai 2004 drept un ”moment incredibil” pentru continentul european.

În acea zi, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Malta şi Cipru au aderat la Uniunea Europeană.

”Noi, ca ţări, ca societăţi, ca Europă am găsit puterea de a depăşi divizarea Europei şi în cele din urmă am devenit o comunitate a păcii şi libertăţii”, a subliniat Baerbock.

Dobrze, że jesteśmy razem! 🇵🇱🇪🇺 pic.twitter.com/uau1bTm5P1

— Radosław Sikorski 🇵🇱🇪🇺 (@sikorskiradek) May 1, 2024

Instituțiile Uniunii Europene și liderii acestora, inclusiv președinta malteză a Parlamentului European, Roberta Metsola,au marcat marți, la miezul nopții dintre 30 aprilie și 1 mai, împlinirea a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, proiectând mesajul “#20YearsTogether” sediile Consiliului, Comisiei Europene și Parlamentului European de la Bruxelles, în vreme ce președinta CE, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Praga pentru a celebra acest moment.

La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări, momentul fiind denumit colocvial “Big Bang”.

De atunci, UE s-a mai extins în 2007, cu aderarea României și a Bulgariei, și în 2013, prin aderarea Croației.

Acum, liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Între timp, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Nouă sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu cinci dintre acestea – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a folosit, în luna septembrie a anului 2023, prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.

Comisia Europeana a lansat, în contextul Zilei Internaționale a Muncii, prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni pentru a colecta opiniile acestora cu privire la posibila direcție de acțiune a UE în ceea ce privește asigurarea unui regim echitabil de telemuncă și a dreptului la deconectare, demersul Comisiei venind în contextul unor rezoluții ale Parlamentului European din 2021 și 2022 prin care se solicită o propunere care să abordeze aceste probleme.

Astfel, în conformitate cu orientările politice ale președintei Comisiei Europene în ceea ce privește rezoluțiile adoptate de Parlamentul European în temeiul articolului 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia se angajează să răspundă cu o propunere legislativă, respectând pe deplin principiile proporționalității, subsidiarității și ale unei mai bune legiferări, arată un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Telemunca a devenit o practică larg răspândită, în special după pandemia COVID-19, sondajul UE privind forța de muncă arătând că proporția totală a persoanelor care lucrează de acasă în UE aproape s-a dublat în ultimii ani, de la 11,1 % în 2019 la 20 % în 2022.

În această privință, există diferențe semnificative între industrii, sectoare și profiluri de muncă, în funcție și de “teleworkability” a unui loc de muncă, adică în ce măsură este posibil să fie desfășurat de la distanță.

Dovezile arată că acei lucrători care pot și fac telemuncă apreciază în mod clar beneficiile acesteia, în special flexibilitatea, peste 60% dintre respondenții la un sondaj Eurofound din 2022 confirmând că doresc să lucreze de acasă cel puțin o parte din timpul lor de lucru.

Comisia Europeană remarcă faptul că munca la distanță aduce multe oportunități în lumea muncii, dar și unele provocări.

În timp ce poate permite aranjamente de lucru flexibile, el ridică, de asemenea, întrebări cu privire la modul în care se asigură respectarea drepturilor lucrătorilor într-un mediu de lucru mai digitalizat. Aceasta include asigurarea unor condiții de muncă adecvate și a sănătății și securității la locul de muncă.

În special, utilizarea instrumentelor digitale la locul de muncă și posibilitatea de a lucra de la distanță pot atrage după sine riscul unei culturi a muncii “mereu conectate”.

Acest lucru, arată Comisia, a condus la apeluri din partea diferitelor părți interesate pentru un “drept la deconectare”, pentru a trasa limite clare între viața profesională și cea privată.

Ce prevederi sunt în vigoare la nivel european privind munca la distanță și dreptul la deconectare?

Deși în prezent nu există legislație la nivelul UE care să reglementeze în mod specific munca la distanță sau dreptul la deconectare, există legi ale UE care se aplică și în contextul muncii la distanță și care abordează anumite aspecte legate de dreptul la deconectare.

Cadrul strategic 2021-2027 privind sănătatea și securitatea la locul de muncă stabilește priorități și acțiuni-cheie pentru a asigura protecția securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă. Directiva privind timpul de lucru stabilește norme privind perioadele de repaus zilnic și săptămânal, concediul anual și limitele orelor de lucru săptămânale. Directiva privind condițiile de muncă transparente și previzibile oferă lucrătorilor care nu au un program de lucru previzibil (de exemplu, lucrătorii la cerere sau cu program de lucru cu zero ore) dreptul de a ști în avans când și unde va avea loc munca. În cele din urmă, Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată ajută părinții și persoanele care se ocupă de îngrijirea copiilor să echilibreze viața profesională și cea de familie, oferind drepturi legate de concedii adecvate și de modalități de lucru flexibile.