Guvernul României a adoptat vineri, 5 decembrie, Ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru realizarea de investiții în domeniul securității naționale prin asigurarea unor condiții optime dezvoltării de proiecte ale operatorilor economici din industria de apărare, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei.

Actul normativ stabilește cadrul necesar pentru investițiile strategice din industria națională de apărare, inclusiv cele finanțate prin programul european SAFE, pentru care România are alocate 16,68 miliarde de euro. Documentul, inițiat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, permite lansarea de proiecte destinate consolidării capacităților interne de producție și servicii pentru apărare.

Concret, Ordonanța de urgență reglementează că statul roman poate stabili aspecte de natura a proteja interesul esential de securitate, chiar si in ipoteza in care ar fi actionar majoritar. Este de asemenea reglementat faptul că proiectele sunt recunoscute ca investiții de interes public și strategic, ceea ce le oferă un regim accelerat de avizare și posibilitatea utilizării terenurilor scoase din circuitul agricol, atunci când este necesar.

O altă prevedere extrem de importantă pentru industria de apărare, introdusă în această Ordonanță de urgență este cea care ține de acordarea posibilității ca banii din conturile societăților din industria națională de apărare pot fi utilizați inclusiv pentru TVA-ul asociat proiectelor de investiții. Interdicție care a blocat demararea unor investiții în ultimii ani.

Finanțarea poate proveni din bugetul de stat, inclusiv TVA, prin ministerul de resort, sub forma unui aport la capitalul social, sau din fonduri europene dedicate industriei de apărare. Statul poate dobândi participații în funcție de contribuția financiară.

Contextul de securitate obligă România să își întărească infrastructura industrială, să dezvolte tehnologii conforme cu standardele NATO și să reducă vulnerabilitățile legate de aprovizionare. Ordonanța oferă mecanismele prin care pot fi implementate investiții menite să sprijine modernizarea echipamentelor, dezvoltarea tehnologiilor avansate și creșterea rezilienței capacităților existente.

Pentru a derula proiecte în acest cadru, companiile implicate trebuie să aibă statut strategic și să fie supuse supravegherii ministerului de resort. Sunt necesare avizul CSAT pentru protejarea intereselor de securitate și avizarea CEISD pentru respectarea regulilor de concurență. Investitorii privați trebuie să demonstreze experiență relevantă, capacitate tehnică și financiară, să dețină licențe și know-how adecvat și să finalizeze procedurile de verificare de securitate prevăzute de legislația privind informațiile clasificate.

Dacă un investitor decide să se retragă, operatorul economic are drept de preemțiune asupra acțiunilor, pe baza unei evaluări realizate de un expert ANEVAR.

Investițiile rezultate sunt înscrise în Planul de mobilizare a economiei naționale pentru apărare, au destinație stabilă și trebuie menținute în funcțiune pe întreaga durată a proiectului. În cazul încetării asocierii, capacitățile existente sau în curs de realizare trec în proprietatea statului, pentru a asigura continuitatea activităților considerate esențiale pentru securitatea națională.

Statele Unite și România au organizat miercuri și joi două reuniuni esențiale privind cooperarea în domeniul apărării, respectiv rundele anuale de Reuniuni ale Grupului de lucru româno-american pentru discuții bilaterale de stat major și ședința Comitetului Mixt, organizate și găzduite de Comandamentul European al SUA (USEUCOM) la Stuttgart, în Germania.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul Reuniunii pentru discuții bilaterale de stat major, delegațiile au evaluat stadiul actual al parteneriatului în domeniul apărării și au convenit aprofundarea cooperării în mai multe domenii prioritare.

“Delegațiile s-au concentrat pe subiecte legate de mediul de securitate regional, pe consolidarea interoperabilității, prin extinderea activităților de instruire desfășurate în România, precum și pe optimizarea coordonării privind programele de modernizare și achiziții”, arată sursa citată.

Ambele părți au subliniat importanța intensificării schimbului de informații, valorificării lecțiilor învățate din experiențele operaționale și integrării tehnologiilor de ultimă generație pentru consolidarea nivelului de pregătire în domeniul apărării. Delegațiile și-au reafirmat angajamentul ferm în ceea ce privește descurajarea și apărarea pe Flancul Estic al NATO, subliniind importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică.

Reuniunea ulterioară a Comitetului Mixt a oferit oportunitatea evaluării progreselor înregistrate în implementarea Acordului de Cooperare în Domeniul Apărării dintre SUA și România și alinierea obiectivelor viitoare. Discuțiile au vizat continuarea dezvoltării capabilităților, infrastructurii și posturii de forțe, necesare pentru menținerea unei prezențe aliate credibile și flexibile în regiune.

“Pe parcursul întrevederilor, delegația română a subliniat rolul esențial al Parteneriatului Strategic dintre România și SUA în protejarea securității naționale și regionale în contextul geopolitic actual. Reprezentanții americani au reiterat sprijinul constant pentru dezvoltarea apărării României și angajamentul de a dezvolta cooperarea bilaterală în domenii fundamentale pentru stabilitatea și reziliența transatlantică”, mai arată sursa citată.

Potrivit MApN, cooperarea în domeniul apărării dintre România și Statele Unite continuă “să reprezinte o piatră de temelie a securității naționale a țării noastre și o contribuție vitală la apărarea colectivă și stabilitatea din Europa și din întregul spațiu euro-atlantic, în special în regiunea strategică a Mării Negre“.

Evenimentele au fost co-prezidate de generalul de brigadă Quaid Quadri, director-adjunct pentru Planuri, Strategie și Capabilități în cadrul USEUCOM, și de generalul-locotenent Liviu Mihail Iancu, locțiitorul șefului Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale.

Aceste întrevederi au urmat întâlnirii Grupului de nivel înalt în domeniul apărării, organizată la București pe 18 noiembrie, prima de acest fel coordonată cu noua administrație americană. În cadrul întâlnirii din noiembrie, Statele Unite au reafirmat sprijinul pentru securitatea României, această reuniune fiind considerată importantă pentru dialogul bilateral din perspectiva faptului că SUA au decis deja încetarea prezenței forței rotaționale în România, păstrându-și nivelul de prezență militară anterior invaziei Rusiei în Ucraina.

Între timp, Reuters a relatat că Statele Unite doresc ca Europa să preia majoritatea capacităților convenționale de apărare ale NATO, de la informații la rachete, până în 2027, au declarat oficiali ai Pentagonului diplomaților la Washington în această săptămână, un termen strâns care a părut nerealist unor oficiali europeni.

În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,3% în zona euro și cu 0,4% în Uniunea Europeană, comparativ cu trimestrul precedent, potrivit unei estimări publicate de Eurostat. În trimestrul al doilea din 2025, PIB-ul crescuse cu 0,1% în zona euro și cu 0,3% în UE.

Danemarca (+2,3%) a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului comparativ cu trimestrul precedent, fiind urmată de Luxemburg și Suedia (ambele +1,1%). În schimb, Irlanda, Finlanda și România sunt singurele state membre ale UE în care s-a înregistrat un declin al economiei, cu scăderi de 0,3% în Irlanda și Finlanda și de 0,2% în România.

Comparativ cu același trimestru al anului precedent, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 1,4% în zona euro și cu 1,6% în Uniunea Europeană în trimestrul al treilea din 2025, după o creștere de 1,6% în zona euro și de 1,7% în UE în trimestrul anterior.

Conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), economia României a urcat, în primele nouă luni ale anului în curs, cu 0,8% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024, în timp ce în trimestrul 3 din 2025 Produsul Intern Brut a scăzut în termeni reali cu 0,2% raportat la trimestrul precedent, scrie Agerpres.

Conform INS, Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul 3 din 2025 a fost de 484,091 miliarde lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,2% față de trimestrul 2 din 2025 și în creștere cu 1,4% față de trimestrul 3 din 2024.