Connect with us

U.E.

Corina Crețu, comisar european pentru politică regională: Toate proiectele depuse de Guvernul României au fost aprobate, dar printre ele nu se regăsește niciun mare proiect de infrastructură

Published

on

@romania2019.eu/Flickr

Toate proiectele depuse de Guvernul României au fost aprobate, dar printre ele nu se regăsește niciun mare proiect de infrastructură, a declarat, vineri, la Palatul Parlamentului, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu. În replică, ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb a spus că România menține un ,,dialog eficient” cu Comisia Europeană, astfel încât finanțările europene să ajungă în țară, în proiecte de investiții. 

,,Am aprobat toate proiectele care au fost depuse de Guvernul României. Aşteptăm proiecte noi. Avem în analiză trei proiecte de apă şi canalizare pentru câteva judeţe. Nu avem proiecte pentru autostrăzi, spitale regionale. Cred că se putea face mai mult. Mai sunt bani de accesat, iar doamna ministru (Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, n.r.) ştie”, a spus comisarul european, citat de de Agerpres.

 

@romania2019.eu/Flickr

Pe de altă parte, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a afirmat că relaţia pe care autorităţile de la Bucureşti o au cu Comisia Europeană este una normală, bazată pe dialog, ,,în aşa fel încât banii europeni pe care România îi merită să poată să ajungă în ţară” și să aducă dezvoltare României.

,,Guvernul PSD este un guvern pro-european. Relaţia cu Comisia Europeană este una normală, bazată pe dialog, un dialog eficient, în aşa fel încât banii europeni pe care România îi merită să poată să ajungă în ţară şi să finanţeze obiectivele de investiţii care să conducă la dezvoltarea României”, a afirmat Rovana Plumb, citată de Agerpres.

În ceea ce priveşte Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Rovana Plumb a punctat faptul că negocierile privind Politica de Coeziune, prezidate de Ministerul Fondurilor Europene, au avansat în proporţie de 80%, în primele trei luni de mandat, dar, ,, din cauza multiplelor provocări, negocierile nu mai pot continua decât după ce se va constitui noul Parlament European”.

@romania2019.eu/Flickr

Tot astăzi, comisarul Corina Crețu sublinia un blocaj în negocierile instituționale, însă a transmis ca Comisia Europeană a luat măsuri în acest sens, prin organizarea de negocieri cu fiecare stat membru în parte cu scopul de a defini prioritățile politicii de coeziune, în contextul discuțiilor despre viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Citiți și Corina Crețu, la reuniunea informală a miniștrilor pentru politică de coeziune: Comisia Europeană poartă negocieri cu fiecare stat membru în parte pentru definirea priorităților politicii de coeziune post-2020, după ce discuțiile între Consiliu și Parlament s-au blocat

De asemenea, comisarul european declara că va face un apel către statele membre, cu ocazia reuniunii informale de astăzi, pentru reluarea cât mai rapidă a negocierilor interinstituționale odată ce noul Parlament European va deveni funcțional, după alegerile din 26 mai. 

România a găzduit, vineri, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor care gestionează fondurile europene în Uniunea Europeană (UE), în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, potrivit unui comunicat emis de Minsterul Fondurilor Europene.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se desfășoară sub deviza „Coeziunea, o valoare europeană comună” și pune accentul pe unitatea dintre Statele Membre UE și pe importanța reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale la nivelul UE.

 @romania2019.eu/Flickr

Evenimentul a reunit miniștrii din statele membre ale Uniunii Europene și va fi prezidat de ministrul român al Fondurilor Europene, Rovana Plumb. La reuniune vor mai participa comisarul european pentru Politica Regională, Corina Crețu, miniștri responsabili cu Politica de Coeziune în statele membre ale UE, reprezentanți ai Comitetului Regiunilor, Comitetului Social și Economic European, Conferinței Regiunilor Periferice și Maritime, Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, Comisiei Europene și Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene.

Pe agenda discuţiilor s-au aflat, printre altele: priorităţile de investiţii prevăzute de Politica de Coeziune în perioada de programare 2021-2027, guvernanţa fondurilor, în special legătura cu Semestrul European şi guvernanţa economică din perspectiva implementării, ponderea fondurilor aferente Politicii de Coeziune, ratele de cofinanţare şi nevoia de flexibilitate pentru a acoperi nevoile pe termen lung şi pentru a reduce decalajele de dezvoltare dintre statele membre şi regiuni, precum şi Politica de Coeziune în agenda strategică a liderilor pentru perioada 2019 – 2024.

Dezbaterea a avut loc înaintea Summit-ului de la Sibiu din 9 mai 2019, un moment important în proiectarea unei Europe mai puternice, mai unite, mai coerente și mai democratice. În acest context, coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii reprezintă bazele pentru dezvoltarea echilibrată și durabilă, consolidează UE în fața crizelor globale, sprijină competitivitatea economică, justiția socială și promovează o mai bună calitate a vieții pentru cetățenii europeni.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Manfred Weber salută votul pentru Laura Codruța Kövesi: ”Un mare succes pentru lupta anticorupție după atacuri inacceptabile ale guvernului socialist din România”

Published

on

© Manfred Weber/ Twitter

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, salută votul dat de Consiliul Uniunii Europene în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European.

”Confirmarea Laurei Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European este un mare succes pentru grupul PPE și pentru lupta anticorupție. După luni de atacuri inacceptabile ale guvernului socialist din România împotriva ei, Biroul Procurorului European trebuie să își înceapă activitatea cât mai repede cu putință”, a scris Weber, pe Twitter.

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO. 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Votul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, de președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german, precum și de mai mulți europarlamentari, între care Guy Verhofstadt, Dacian Cioloș, Siegfried Mureșan sau Rareș Bogdan.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

După votul de joi, potrivit surselor citate de CaleaEuropeană.ro, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Guy Verhofstadt o felicită pe Laura Codruța Kövesi: ”Este cea mai bună persoană pentru această slujbă și un semnal important pentru Guvernul român”

Published

on

@ European Parliament Media Center

Eurodeputatul belgian și fostul lider al grupului ALDE (actualmente Renew Europe) Guy Verhofstadt o felicită pe Laura Codruța Kövesi după ce aceasta a fost votată azi, 19 septembrie, în Consiliul Uniunii Europene pentru a prelua funcța de procuror-șef european a Parchetului European: ”Felicitări pentru Laura Kövesi pentru numirea ei în funcția de procuror-șef european! Nu numai că este cea mai bună persoană pentru această slujbă, ci este și un semnal important pentru Guvernul român: nu ar fi trebuit să o concediați. Acest tip de decizii îndoielnice se întorc împotriva voastră”.

 

Reamintim că ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Citiți și: Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Guy Verhofstadt este cunoscut pentru poziționările sale cu privire la România. Acesta a criticat poziția Guvernului României de a împiedica numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european și a avertizat forțele politice din România că îndreaptă țara noastră spre o posibilă activare a articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

Într-un editorial scris de eurodeputatul belgian în luna mai, acesta a mai menționat că Laura Codruța Kovesi este ”curajoasă și extrem de eficientă în lupta împotriva corupției în România, a arătat ce poate realiza o persoană, împuternicită prin lege. UE trebuie să o susțină pe ea și pe tot ceea ce aceasta reprezintă. Lupta împotriva corupției în România și în alte părți este o luptă pentru sufletul Europei”.

Citiți și: Guy Verhofstadt, editorial despre ”recuperarea sufletului Europei”: Cazul Laurei Codruța Kövesi este un exemplu perfect că Europa are nevoie de mecanisme mai puternice pentru a-și apăra valorile

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană organizează un număr record de acțiuni de curățenie pe plajele din întreaga lume. 250 de kg deșeuri au fost strânse pe plaja dintre Eforie Sud și Nord

Published

on

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Pe plajele din întreaga Europă și din întreaga lume, personalul UE se alătură comunităților locale pentru a curăța deșeurile marine ca parte a campaniei #EUBeachCleanUp, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene.

Campania a fost lansată pe 19 august, iar punctul ei culminant fiind sâmbătă, 21 septembrie, Ziua Internațională a curățării țărmurilor, cu acțiuni desfășurate în peste 80 de țări, de pe toate continentele locuite.

Anul acesta, datorită parteneriatelor inovatoare cu Organizația Națiunilor Unite și cu Strumpfii, campania implică mii de cetățeni de toate vârstele. Succesul campaniei #EUBeachCleanUp se bazează pe combinarea informărilor pe scară largă – cu o prezență puternică pe platformele de comunicare socială – cu un apel foarte concret la acțiune: veniți și alăturați-vă nouă pe plaja dumneavoastră!

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, este mândru de această campanie și invită toată lumea să participe:

„Uniunea Europeană are unele dintre cele mai ambițioase politici de combatere a poluării marine din lume. Împreună cu Organizația Națiunilor Unite, dorim ca oceanele noastre să fie mai curate și mai sănătoase – în concordanță cu obiectivul de dezvoltare sustenabilă nr. 14 al ONU. Anul acesta avem un nou partener: Strumpfii. Albaștri, curajoși și cu o trecere excepțională la tineri și vârstnici, ei sunt partenerii ideali ai campaniei noastre. Participați la evenimentele noastre și ajutați-ne să construim un val global de activism oceanic!”

Campania #EUBeachCleanUp a avut loc și în România.

Reprezența Comisiei Europene în România împreunp cu reprezentanții ambasadelor Estoniei,Finlandei, Germaniei, Poloniei, voluntarii Ong Mare Nostrum și elevii de la Liceul Teoretic “Carmen Sylva” Eforie Sud, au colectat peste 250 kg de deșeuri pe plaja Eforie Sud.
m deschis seria acțiunilor #EUBeachCleanup din 2019!

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Numeroasele evenimente ale campaniei #EUBeachCleanUp, care vor avea loc în următoarele săptămâni, vor aduce, fiecare, tone de deșeuri de pe mare și țărmuri la unități locale de gestionare a deșeurilor. Evenimentele sunt organizate de ambasadele UE și de birourile ONU din întreaga lume, împreună cu autorități, școli, ONG-uri și întreprinderi private locale. Prin intermediul campaniei, UE și partenerii ei doresc să implice publicul și să crească gradul de informare, în special în rândul copiilor și al tinerilor. Cu ocazia colectării deșeurilor de pe plajă, oamenii vor recunoaște multe articole de unică folosință: bețișoare cu vată, paie, pungi din plastic sau tacâmuri… Participarea la eveniment poate stimula schimbarea de comportament pe termen lung.

În fiecare an, 8 milioane de tone de deșeuri din materiale plastice ajung în mare, iar simpla curățare a plajelor nu va rezolva singură această provocare majoră. Prevenirea are o importanță majoră. Acesta este motivul pentru care UE a adoptat Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară împreună cu măsuri legislative menite să reducă producția și consumul a 10 obiecte de plastic de unică folosință care se întâlnesc cel mai adesea în deșeurile marine.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending