Connect with us

U.E.

Corina Crețu, comisar european pentru politică regională: Toate proiectele depuse de Guvernul României au fost aprobate, dar printre ele nu se regăsește niciun mare proiect de infrastructură

Published

on

@romania2019.eu/Flickr

Toate proiectele depuse de Guvernul României au fost aprobate, dar printre ele nu se regăsește niciun mare proiect de infrastructură, a declarat, vineri, la Palatul Parlamentului, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu. În replică, ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb a spus că România menține un ,,dialog eficient” cu Comisia Europeană, astfel încât finanțările europene să ajungă în țară, în proiecte de investiții. 

,,Am aprobat toate proiectele care au fost depuse de Guvernul României. Aşteptăm proiecte noi. Avem în analiză trei proiecte de apă şi canalizare pentru câteva judeţe. Nu avem proiecte pentru autostrăzi, spitale regionale. Cred că se putea face mai mult. Mai sunt bani de accesat, iar doamna ministru (Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, n.r.) ştie”, a spus comisarul european, citat de de Agerpres.

 

@romania2019.eu/Flickr

Pe de altă parte, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a afirmat că relaţia pe care autorităţile de la Bucureşti o au cu Comisia Europeană este una normală, bazată pe dialog, ,,în aşa fel încât banii europeni pe care România îi merită să poată să ajungă în ţară” și să aducă dezvoltare României.

,,Guvernul PSD este un guvern pro-european. Relaţia cu Comisia Europeană este una normală, bazată pe dialog, un dialog eficient, în aşa fel încât banii europeni pe care România îi merită să poată să ajungă în ţară şi să finanţeze obiectivele de investiţii care să conducă la dezvoltarea României”, a afirmat Rovana Plumb, citată de Agerpres.

În ceea ce priveşte Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Rovana Plumb a punctat faptul că negocierile privind Politica de Coeziune, prezidate de Ministerul Fondurilor Europene, au avansat în proporţie de 80%, în primele trei luni de mandat, dar, ,, din cauza multiplelor provocări, negocierile nu mai pot continua decât după ce se va constitui noul Parlament European”.

@romania2019.eu/Flickr

Tot astăzi, comisarul Corina Crețu sublinia un blocaj în negocierile instituționale, însă a transmis ca Comisia Europeană a luat măsuri în acest sens, prin organizarea de negocieri cu fiecare stat membru în parte cu scopul de a defini prioritățile politicii de coeziune, în contextul discuțiilor despre viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Citiți și Corina Crețu, la reuniunea informală a miniștrilor pentru politică de coeziune: Comisia Europeană poartă negocieri cu fiecare stat membru în parte pentru definirea priorităților politicii de coeziune post-2020, după ce discuțiile între Consiliu și Parlament s-au blocat

De asemenea, comisarul european declara că va face un apel către statele membre, cu ocazia reuniunii informale de astăzi, pentru reluarea cât mai rapidă a negocierilor interinstituționale odată ce noul Parlament European va deveni funcțional, după alegerile din 26 mai. 

România a găzduit, vineri, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor care gestionează fondurile europene în Uniunea Europeană (UE), în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, potrivit unui comunicat emis de Minsterul Fondurilor Europene.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se desfășoară sub deviza „Coeziunea, o valoare europeană comună” și pune accentul pe unitatea dintre Statele Membre UE și pe importanța reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale la nivelul UE.

 @romania2019.eu/Flickr

Evenimentul a reunit miniștrii din statele membre ale Uniunii Europene și va fi prezidat de ministrul român al Fondurilor Europene, Rovana Plumb. La reuniune vor mai participa comisarul european pentru Politica Regională, Corina Crețu, miniștri responsabili cu Politica de Coeziune în statele membre ale UE, reprezentanți ai Comitetului Regiunilor, Comitetului Social și Economic European, Conferinței Regiunilor Periferice și Maritime, Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, Comisiei Europene și Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene.

Pe agenda discuţiilor s-au aflat, printre altele: priorităţile de investiţii prevăzute de Politica de Coeziune în perioada de programare 2021-2027, guvernanţa fondurilor, în special legătura cu Semestrul European şi guvernanţa economică din perspectiva implementării, ponderea fondurilor aferente Politicii de Coeziune, ratele de cofinanţare şi nevoia de flexibilitate pentru a acoperi nevoile pe termen lung şi pentru a reduce decalajele de dezvoltare dintre statele membre şi regiuni, precum şi Politica de Coeziune în agenda strategică a liderilor pentru perioada 2019 – 2024.

Dezbaterea a avut loc înaintea Summit-ului de la Sibiu din 9 mai 2019, un moment important în proiectarea unei Europe mai puternice, mai unite, mai coerente și mai democratice. În acest context, coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii reprezintă bazele pentru dezvoltarea echilibrată și durabilă, consolidează UE în fața crizelor globale, sprijină competitivitatea economică, justiția socială și promovează o mai bună calitate a vieții pentru cetățenii europeni.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Eurostat: Peste 300 de mii de imigranți au primit statutul de protecție la nivelul UE în 2018. Germania, Italia și Franța au acordat cele mai multe decizii pozitive pentru protejarea refugiaților

Published

on

Sirienii au fost cel mai mare grup care a obținut statutul de protecție în șaisprezece state membre în 2018. Din cei 96 100 de sirieni care au obținut statutul de protejați în UE, aproape 70% au fost înregistrați în Germania (67 000), informează Eurostat.

Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE) au acordat  protecție pentru 333 400 de solicitanți de azil în 2018, în scădere cu aproape 40% față de 2017 (533 000). Pe lângă aceștia, statele membre ale UE au primit peste 24 800 de refugiați, potrivit datelor furnizate de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene.

Cel mai mare grup de beneficiari ai statutului de refugiat în UE în 2018 au rămas cetățenii Siriei (96 100 persoane sau 29% din numărul total de persoane care beneficiază de statutul de protecție în statele membre UE), urmate de cetățeni din Afganistan (53 500 de 16%) și cei din Irak (24600 sau 7%), comparativ cu anul 2017, când 172 900 sau 32% dintre solicitanții de azil protejați proveneau din Siria, 99 800 sau 19% erau afgani, iar 63 800 sau 12% erau irakieni.

@Eurostat

Mai mult de 40% din deciziile pozitive din UE au fost acordate în Germania

În 2018, cel mai mare număr de persoane care beneficiază de statutul de protecție a fost înregistrat în Germania (139 600),  Italia (47 900) și Franța (41 400).

Din totalul persoanelor cărora le-a fost acordat statutul de protecție în 2018, în UE, 163 800 de persoane au primit azil (49% din toate deciziile pozitive), 100 300 au primit protecție subsidiară (30%) și 69 300 autorizație de ședere din motive umanitare (21%). Trebuie remarcat faptul că, atât timp cât statutul de refugiat și de protecție subsidiară este definit de legislația UE, statutul umanitar este acordat pe baza legislației naționale.

Peste o treime din deciziile de azil inițiate în UE au condus la obținerea statutului de refugiat

În 2018, în statele membre ale UE s-au formulat aproape 582 000 de decizii de primă instanță privind cererile de azil și alte 309 000 de decizii finale în urma unui recurs. Deciziile formulate în primă instanță au condus la acordarea statutului de protecție pentru 217 400 de persoane, în timp ce alte 116 000 de persoane au primit statutul de protecție în apel.

Ratele de recunoaștere diferă foarte mult între cetățeni

Rata de recunoaștere, adică ponderea deciziilor pozitive în numărul total de decizii, a fost de 37% pentru deciziile în primă instanță din UE. Pentru deciziile definitive privind recursul, rata de recunoaștere a fost de 38%.

Rezultatele deciziilor privind cererile de azil și, prin urmare, rata de recunoaștere, variază în funcție de țările de cetățenie ale solicitanților de azil. Dintre cele douăzeci de cetățenii principale ale solicitanților de azil în raport cu care au fost luate decizii în primă instanță în 2018, ratele de recunoaștere în UE au variat de la aproximativ 5% pentru cetățenii Georgiei până la 88% pentru sirieni și 83% pentru eritreeni.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

VIDEO „Alege-ți viitorul”. Parlamentul European dă startul campaniei pentru alegerile europene, îndemnând cetățenii la un proces de reflecție asupra viitoarelor generații: Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă. Alege Europa în care vrei să cresc

Published

on

Parlamentul European a lansat joi mesajul oficial de campanie pentru alegerile europene care vor avea loc peste o lună, în luna mai, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Videoclipul are drept scop încurajarea participării la vot la următoarele alegeri europene, îndemnând la un proces de reflecție asupra viitoarelor generații, a căror viață va fi influențată de acest vot, într-un context european cel puțin complicat, marcat de ascensiunea forțelor populiste și de extremă dreapta, dar și de Brexit.

Pus în scenă de către titratul regizor Frédéric Planchon, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor.

Videoclipul este narat de o fetiță din Danermarca în vârstă de 11 ani. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, spune aceasta.

Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene.

Toate scenele de naştere sunt reale, însă cele de dinainte şi după au fost aranjate sau reacreate pentru a completa linia narativă.

În total, 15 viitori părinţi au fost filmaţi în Grecia (4 femei care nu sunt actriţe), Danemarca (6 femei şi rude, patru naşteri), Cehia (cinci femei actriţe însărcinate) şi Ungaria (4 femei care nu sunt actriţe). Videoclipul a fost filmat timp de 12 zile în cinci spitale din cele patru ţări.

De la început, realizatorii au avut ideea de a filma în cel puţin trei ţări din Europa, acoperind zona de nord, centru şi sud. Au fost alese spitalele care s-au arătat cele mai dornice să participe la proiect. Au fost contactate 20 de spitale din 13 ţări europene.

Începând cu 6 mai şi până pe 23 şi 26 mai, în funcţie de ziua în care vor avea loc alegerile în Europa, clipul va fi difuzat la TV şi în săli de cinema, şi va fi adaptat pentru radio El va fi prezentat, înaintea proiecţiilor de filme, în reţeaua Europa Cinemas, care cuprinde aproximativ 1.200 de săli în Uniunea Europeană.

„Choose Your Future” va fi subtitrat în toate limbile oficiale ale UE şi anumite dialecte, dar şi în arabă, chineză, rusă, hindi şi turcă.

Vor exista şi versiuni mai scurte: un spot TV de 30 de secunde, dublat în 32 de limbi, unul pentru cinema, de 35 de secunde, dublat de asemenea, şi unul pentru radio, de 20 de secunde, produs în 21 de limbi.

Tema solidarității (”suntem împreună”) se suprapune rezultatelor unui sondaj de opinie prin telefon realizat de Parlament în aprilie, potrivit căruia 80% dintre cetățenii UE susțin că ceea ce îi unește pe europeni este mai important decât ceea ce îi desparte. Negocierile asupra Brexit-ului au demonstrat existența incertitudinilor față de o eventuală separare și a riscurilor asociate ieșirii de sub aripa protectoare a Uniunii. Întrebați care sunt primele sentimente ce le vin în minte atunci când se gândesc la UE, majoritatea europenilor menționează speranța sau încrederea (55% în total), în timp ce incertitudinea legată de viitorul Europei este sentimentul predominant pentru o treime din europenii intervievați. Dintre români, 70% au un sentiment pozitiv față de UE (40% speranță, 30% încredere).

Dezbaterea asupra Brexit-ului a arătat de asemenea cât de strânse au devenit relațiile dintre țările membre de-a lungul anilor de cooperare reciprocă, precum și multitudinea de avantaje ce derivă din calitatea de membru al unui club larg. Aceste avantaje sunt de multe ori evidente doar când ne aflăm în situația de a le pierde. Potrivit ultimelor cifre ale Eurobarometrului (din februarie 2019), două treimi dintre europeni (68%) cred că UE a adus avantaje țării lor (tabelul 3), în timp ce 61% susțin că apartenența la UE este un lucru pozitiv. Dintre români, 57% consideră că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun, în creștere semnificativă față de 49% în septembrie 2018. De asemenea, 72% dintre români (față de 64% în septembrie 2018) cred că România a beneficiat de pe urma calității de membră UE.

În același timp, presiunile externe din partea unor țări terțe fac și mai necesară solidaritatea între statele membre, în dorința de a-și menține influența și de a avea o poziție puternică în noua ordine mondială. Studiul Eurobarometru arată că cetățenii sunt cel mai mult interesați de situația economiei, de posibilitățile de angajare, de migrație, de schimbări climatice și de lupta împotriva terorismului, toate acestea indicând nevoia de o mai bună cooperare și acțiune comună.

Cum va arăta Europa în viitor este în mâna celor care vor merge la vot în alegerile europene de pe 23-26 mai. Chiar dacă Eurobarometrul de la sfârșitul lui februarie arată că mai mult de o treime din cetățenii europeni sunt convinși că vor ieși la vot (35%; 30% în România), o altă treime (32%; 34% în România) rămân nesiguri de prezența la scrutin. În cazul tinerilor cu drept de vot, chiar dacă au în mod consecvent o atitudine pozitivă față de UE (74%), numai 21 % vor ieși cu siguranță la vot, în timp ce 34% nu sunt încă hotărâți.

Alegerile europarlamentare vor avea loc în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 23 – 26 mai. Campania va începe pe 26 aprilie.

Pe 15 mai, candidaţii principali vor participa la o dezbatere la Bruxelles, iar alegerile vor începe pe 23 mai, în Olanda, şi vor fi încheiate în Italia, unde, pe 26 mai, urnele vor fi închise la ora locală 22.00. În România, sunt programate pentru 26 mai.

Data de 2 iulie va fi prima zi a noului Parlament European.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasada României în Republica Moldova și Delegația UE la Chișinău, conferință aniversară comună pentru sărbătorirea a 10 ani de Parteneriat Estic. Republica Moldova, interes strategic pentru menținerea parcursului european

Published

on

Ambasada României în Republica Moldova, în cooperare cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Delegația Uniunii Europene la Chișinău au organizat, joi, Conferința aniversară ,,10 years of EasternPartnership – Stronger Toghether”, care a fost deschisă de secretarul de stat Dan Neculăescu, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, remis CaleaEuropeană.ro

Potrivit sursei citate, în cuvântul de deschidere a evenimentului, Dan Neculăescu s-a referit la importanța strategică a Parteneriatului Estic (PaE) pentru relațiile UE cu statele din Vecinătatea Estică și a evocat beneficiile incontestabile pe care PaE le-a adus Republicii Moldova, în special în ceea ce privește liberalizarea regimului de vize. Totodată, a subliniat necesitatea continuării, mai cu seamă în această perioadă, a eforturilor din partea Chișinăului pentru menținerea parcursului european. 

În acest sens,  Peter Michalko, ambasadorul  UE la Chișinău, a subliniat că Uniunea va coopera cu orice guvern moldovean care va respecta ,,criteriile” pe care se bazează relaţiile bilaterale, potrivit postului de radio Europa Liberă. Oficialul european a declarat că Bruxellesul a urmărit cu mare atenţie evoluţiile de până la alegerile parlamentare din februarie, a urmărit ziua scrutinului şi urmăreşte şi evoluţiile din Republica Moldova de după scrutinul legislativ din 24 februarie.

@Institutul pentru Politici și Reforme Europene /Facebook


Şeful Delegaţiei UE consideră important ca acum politicienii aleşi, care au primit încrederea poporului, să ia deciziile prin care vor implementa aşteptările cetăţenilor. ,,Ţin să subliniez în această privinţă că relaţiile între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, care se bazează pe Acordul de asociere – iar în acest an este marcată a cincea aniversare de la semnarea lui – sunt cu fiecare an din ce în ce mai strânse şi mai puternice. Şi este important acum ca, din partea tuturor forţelor politice din (Republica) Moldova, această bază a relaţiilor şi acest cadru să fie privite ca unul potrivit şi care să rămână şi pentru viitor”, a subliniat diplomatul european, relatează Agerpres.

@Institutul pentru Politici și Reforme Europene /Facebook


Amintim faptul că parlamentare au avut loc la 24 februarie în Republica Moldova, însă partidele care au intrat în noul parlament nu au reuşit nici până acum să formeze o majoritate şi un nou guvern. În noul legislativ au intrat Partidul Socialist (35 de mandate), PD (30 mandate), blocul ACUM (26 de mandate), Partidul ‘ŞOR’ (7 mandate) şi trei deputaţi independenţi. Astfel, președintele Igor Dodon a avertizat că, dacă până la 21 iunie parlamentul nu va forma noul guvern şi nu va aproba nicio lege, conform legislaţiei în vigoare, ar putea să dizolve legislativul şi să convoace alegeri anticipate.

Tot în contextul participării la evenimentul de marcare a aniversării Parteneriatului Estic, secretarul de stat Dan Neculăescu a avut o serie de întrevederi cu oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, respectiv secretarul de stat Tatiana Molcean, secretarul de stat Daniela Morari și secretarul general de stat Mihai Căpățână, potrivit comunicatului transmis.

În cadrul discuțiilor, Dan Neculăescu a transmis un mesaj ferm în direcția continuării obiectivelor europene. Astfel, secretatul de stat a evidențiat importanța decisivă a implementării reformelor asumate de Republica Moldova în contextul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care trebuie să continue și să meargă în profunzime, fiind unica modalitate pentru asigurarea prosperității, stabilității și democrației în Republica Moldova.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending