Connect with us

U.E.

Corina Crețu, comisar european pentru politică regională: Toate proiectele depuse de Guvernul României au fost aprobate, dar printre ele nu se regăsește niciun mare proiect de infrastructură

Published

on

@romania2019.eu/Flickr

Toate proiectele depuse de Guvernul României au fost aprobate, dar printre ele nu se regăsește niciun mare proiect de infrastructură, a declarat, vineri, la Palatul Parlamentului, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu. În replică, ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb a spus că România menține un ,,dialog eficient” cu Comisia Europeană, astfel încât finanțările europene să ajungă în țară, în proiecte de investiții. 

,,Am aprobat toate proiectele care au fost depuse de Guvernul României. Aşteptăm proiecte noi. Avem în analiză trei proiecte de apă şi canalizare pentru câteva judeţe. Nu avem proiecte pentru autostrăzi, spitale regionale. Cred că se putea face mai mult. Mai sunt bani de accesat, iar doamna ministru (Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, n.r.) ştie”, a spus comisarul european, citat de de Agerpres.

 

@romania2019.eu/Flickr

Pe de altă parte, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a afirmat că relaţia pe care autorităţile de la Bucureşti o au cu Comisia Europeană este una normală, bazată pe dialog, ,,în aşa fel încât banii europeni pe care România îi merită să poată să ajungă în ţară” și să aducă dezvoltare României.

,,Guvernul PSD este un guvern pro-european. Relaţia cu Comisia Europeană este una normală, bazată pe dialog, un dialog eficient, în aşa fel încât banii europeni pe care România îi merită să poată să ajungă în ţară şi să finanţeze obiectivele de investiţii care să conducă la dezvoltarea României”, a afirmat Rovana Plumb, citată de Agerpres.

În ceea ce priveşte Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Rovana Plumb a punctat faptul că negocierile privind Politica de Coeziune, prezidate de Ministerul Fondurilor Europene, au avansat în proporţie de 80%, în primele trei luni de mandat, dar, ,, din cauza multiplelor provocări, negocierile nu mai pot continua decât după ce se va constitui noul Parlament European”.

@romania2019.eu/Flickr

Tot astăzi, comisarul Corina Crețu sublinia un blocaj în negocierile instituționale, însă a transmis ca Comisia Europeană a luat măsuri în acest sens, prin organizarea de negocieri cu fiecare stat membru în parte cu scopul de a defini prioritățile politicii de coeziune, în contextul discuțiilor despre viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Citiți și Corina Crețu, la reuniunea informală a miniștrilor pentru politică de coeziune: Comisia Europeană poartă negocieri cu fiecare stat membru în parte pentru definirea priorităților politicii de coeziune post-2020, după ce discuțiile între Consiliu și Parlament s-au blocat

De asemenea, comisarul european declara că va face un apel către statele membre, cu ocazia reuniunii informale de astăzi, pentru reluarea cât mai rapidă a negocierilor interinstituționale odată ce noul Parlament European va deveni funcțional, după alegerile din 26 mai. 

România a găzduit, vineri, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor care gestionează fondurile europene în Uniunea Europeană (UE), în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, potrivit unui comunicat emis de Minsterul Fondurilor Europene.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se desfășoară sub deviza „Coeziunea, o valoare europeană comună” și pune accentul pe unitatea dintre Statele Membre UE și pe importanța reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale la nivelul UE.

 @romania2019.eu/Flickr

Evenimentul a reunit miniștrii din statele membre ale Uniunii Europene și va fi prezidat de ministrul român al Fondurilor Europene, Rovana Plumb. La reuniune vor mai participa comisarul european pentru Politica Regională, Corina Crețu, miniștri responsabili cu Politica de Coeziune în statele membre ale UE, reprezentanți ai Comitetului Regiunilor, Comitetului Social și Economic European, Conferinței Regiunilor Periferice și Maritime, Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, Comisiei Europene și Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene.

Pe agenda discuţiilor s-au aflat, printre altele: priorităţile de investiţii prevăzute de Politica de Coeziune în perioada de programare 2021-2027, guvernanţa fondurilor, în special legătura cu Semestrul European şi guvernanţa economică din perspectiva implementării, ponderea fondurilor aferente Politicii de Coeziune, ratele de cofinanţare şi nevoia de flexibilitate pentru a acoperi nevoile pe termen lung şi pentru a reduce decalajele de dezvoltare dintre statele membre şi regiuni, precum şi Politica de Coeziune în agenda strategică a liderilor pentru perioada 2019 – 2024.

Dezbaterea a avut loc înaintea Summit-ului de la Sibiu din 9 mai 2019, un moment important în proiectarea unei Europe mai puternice, mai unite, mai coerente și mai democratice. În acest context, coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii reprezintă bazele pentru dezvoltarea echilibrată și durabilă, consolidează UE în fața crizelor globale, sprijină competitivitatea economică, justiția socială și promovează o mai bună calitate a vieții pentru cetățenii europeni.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Eurostat: România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE

Published

on

©️ Calea Europeană

România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,4%, acelaşi cu cel înregistrat în luna aprilie, arată cifrele publicate de Eurostat, oficiul statistic al UE. 

Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,2% în mai 2019, în scădere de la 1,7% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost de 2,0%. Per ansamblu, inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 1,6% în mai 2019, în scădere de la 1,9% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost ușor mai crescută, de 2,0%. 

Cifrele publicate de Eurostat arată că cele mai mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Cipru (0,2%), Portugalia (0,3%) și Grecia (0,6%). La polul opus, cea mai mare rată anuală a fost înregistrată  în România (4,4%), Ungaria (4,0%) și Letonia (3,5%).

În comparație cu aprilie 2019, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă în cinci ani și a crescut în șase.

În luna mai 2019, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii (+0,47 puncte procentuale, pp), energie (+0,38 pp), alimente, alcool și tutun (+0,29 pp) bunuri industriale non-energetice (+0,08 pp).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că preţurile de consum au crescut cu 0,46% în mai 2019, comparativ cu luna anterioară, şi cu 3,22% faţă de sfârşitul anului trecut (decembrie 2018), în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,1%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 5,24%, a mărfurilor nealimentare cu 3,27% şi a serviciilor cu 4,3%, relatează Agerpres.

Potrivit aceleiași surse, Banca Naţională a României (BNR) a majorat, la jumătatea lunii mai, la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020. 

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului încheie dosarul prin care UE facilitează protecția consulară pentru cetățenii europeni nereprezentați în țările terțe

Published

on

@romania2019.eu

Președinția română a Consiliului încheie negocierile asupra dosarului privind Directiva prin care Uniunea Europeană facilitează protecția consulară pentru cetățenii nereprezentați ai UE din țările terțe prin simplificarea emiterii de documente de călătorie în regim de urgență sigure și pe scară largă, se arată într-un comunicat.

Directiva actualizează regulile, formatul și caracteristicile de securitate ale documentului  de călătorie în regim de urgență al UE (ETD). Actul legislativ simplifică formalitățile pentru cetățenii UE nereprezentați în țările terțe al căror pașaport sau document de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, pentru a se asigura că aceștia primesc un document de călătorie în regim de urgență de la autoritățile competente alte altui stat membru pentru a le permite să călătorească acasă. Prin urmare, directiva permite cetățenilor UE nereprezentați să-și exercite dreptul la protecție consulară într-un mod mai ușor și mai eficient.

De asemenea, directiva vizează asigurarea coerenței între condițiile specifice și procedurile de emitere a ETD-urilor UE și normele generale privind măsurile de coordonare și cooperare pentru a facilita protecția consulară a cetățenilor UE nereprezentați în țările terțe.

Un document de călătorie în regim de urgență este un document emis pentru o singură călătorie, care permite purtătorului să se întoarcă acasă sau, în mod excepțional, într-o altă destinație, în cazul în care nu are acces la documentul de călătorie obișnuit, de exemplu, pentru că a fost furat sau pierdut. Cetățenii nereprezentați ar trebui să poată solicita un astfel de document la ambasada sau consulatul oricărui stat membru al UE. Statul membru care asistă cetățeanul va verifica apoi statul membru al persoanei în cauză pentru a-și confirma naționalitatea și identitatea. Aceste consultări între statele membre ar trebui efectuate cât mai repede posibil, în general în termen de 5 zile.

Documentul ETD eliberat ar trebui să fie valabil pe perioada necesară pentru efectuarea călătoriei și, cu excepția unor circumstanțe excepționale, pentru cel mult 15 zile calendaristice. Acesta va avea un format uniform (format dintr-o formă și un autocolant), va conține toate informațiile necesare și va îndeplini standarde tehnice înalte pentru a evita falsificarea, inclusiv caracteristicile de securitate recunoscute. Pentru a consolida securitatea, destinatarii unui astfel de document ar trebui să îl returneze autorităților după ce au ajuns acasă în siguranță.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Tibor Navracsics: Uniunea Europeană trebuie să afirme clar că se bazează pe valori precum democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale

Published

on

Uniunea Europeană trebuie să afirme clar că se bazează pe valori precum democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale, iar pentru promovarea acestora este nevoie în continuare de experți și de studierea Uniunii Europene, a declarat comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport Tibor Navracsics, în cadrul conferinței ”30 de ani de activități în programul Jean Monnet: De ce se studiază astăzi Uniunea Europeană?”, desfășurată marți de Comisia Europeană la Biblioteca Solvay din Bruxelles, informează Agerpres. 

În anul 1989, Comisia Europenă a lansat programul Jean Monnet, menit să stimuleze și să sprijine cercetarea academică în domeniul studiilor de integrare europeană. Jean Monnet a fost primul președinte al Înaltei Autorități a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și unul dintre fondatorii Comunității Europene, ce avea să evolueze ulterior în Uniunea Europeană.

În primă instanță, programul s-a adresat doar reprezentanților mediului academic din țările membre, dar la scurt timp i-a inclus și pe cei din statele candidate.

În prezent, Acțiunile Jean Monnet reprezintă o rețea globală, ce conectează cercetători, factori de decizie și studenți din întreaga lume.

În ultimii ani, în cadrul Acțiunilor Jean Monnet aproape 5.00 de proiecte au contribuit la studiile din domeniul integrării europene care stimulează excelența și cercetarea privind încurajarea dialogului și a dezbaterii despre Europa, fiind implicați amproximativ 9.000 de profesori de la peste 1.000 de universități.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending