Connect with us

U.E.

Corina Crețu, comisar european pentru politică regională: Toate proiectele depuse de Guvernul României au fost aprobate, dar printre ele nu se regăsește niciun mare proiect de infrastructură

Published

on

@romania2019.eu/Flickr

Toate proiectele depuse de Guvernul României au fost aprobate, dar printre ele nu se regăsește niciun mare proiect de infrastructură, a declarat, vineri, la Palatul Parlamentului, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu. În replică, ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb a spus că România menține un ,,dialog eficient” cu Comisia Europeană, astfel încât finanțările europene să ajungă în țară, în proiecte de investiții. 

,,Am aprobat toate proiectele care au fost depuse de Guvernul României. Aşteptăm proiecte noi. Avem în analiză trei proiecte de apă şi canalizare pentru câteva judeţe. Nu avem proiecte pentru autostrăzi, spitale regionale. Cred că se putea face mai mult. Mai sunt bani de accesat, iar doamna ministru (Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, n.r.) ştie”, a spus comisarul european, citat de de Agerpres.

 

@romania2019.eu/Flickr

Pe de altă parte, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a afirmat că relaţia pe care autorităţile de la Bucureşti o au cu Comisia Europeană este una normală, bazată pe dialog, ,,în aşa fel încât banii europeni pe care România îi merită să poată să ajungă în ţară” și să aducă dezvoltare României.

,,Guvernul PSD este un guvern pro-european. Relaţia cu Comisia Europeană este una normală, bazată pe dialog, un dialog eficient, în aşa fel încât banii europeni pe care România îi merită să poată să ajungă în ţară şi să finanţeze obiectivele de investiţii care să conducă la dezvoltarea României”, a afirmat Rovana Plumb, citată de Agerpres.

În ceea ce priveşte Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Rovana Plumb a punctat faptul că negocierile privind Politica de Coeziune, prezidate de Ministerul Fondurilor Europene, au avansat în proporţie de 80%, în primele trei luni de mandat, dar, ,, din cauza multiplelor provocări, negocierile nu mai pot continua decât după ce se va constitui noul Parlament European”.

@romania2019.eu/Flickr

Tot astăzi, comisarul Corina Crețu sublinia un blocaj în negocierile instituționale, însă a transmis ca Comisia Europeană a luat măsuri în acest sens, prin organizarea de negocieri cu fiecare stat membru în parte cu scopul de a defini prioritățile politicii de coeziune, în contextul discuțiilor despre viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Citiți și Corina Crețu, la reuniunea informală a miniștrilor pentru politică de coeziune: Comisia Europeană poartă negocieri cu fiecare stat membru în parte pentru definirea priorităților politicii de coeziune post-2020, după ce discuțiile între Consiliu și Parlament s-au blocat

De asemenea, comisarul european declara că va face un apel către statele membre, cu ocazia reuniunii informale de astăzi, pentru reluarea cât mai rapidă a negocierilor interinstituționale odată ce noul Parlament European va deveni funcțional, după alegerile din 26 mai. 

România a găzduit, vineri, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor care gestionează fondurile europene în Uniunea Europeană (UE), în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, potrivit unui comunicat emis de Minsterul Fondurilor Europene.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se desfășoară sub deviza „Coeziunea, o valoare europeană comună” și pune accentul pe unitatea dintre Statele Membre UE și pe importanța reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale la nivelul UE.

 @romania2019.eu/Flickr

Evenimentul a reunit miniștrii din statele membre ale Uniunii Europene și va fi prezidat de ministrul român al Fondurilor Europene, Rovana Plumb. La reuniune vor mai participa comisarul european pentru Politica Regională, Corina Crețu, miniștri responsabili cu Politica de Coeziune în statele membre ale UE, reprezentanți ai Comitetului Regiunilor, Comitetului Social și Economic European, Conferinței Regiunilor Periferice și Maritime, Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, Comisiei Europene și Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene.

Pe agenda discuţiilor s-au aflat, printre altele: priorităţile de investiţii prevăzute de Politica de Coeziune în perioada de programare 2021-2027, guvernanţa fondurilor, în special legătura cu Semestrul European şi guvernanţa economică din perspectiva implementării, ponderea fondurilor aferente Politicii de Coeziune, ratele de cofinanţare şi nevoia de flexibilitate pentru a acoperi nevoile pe termen lung şi pentru a reduce decalajele de dezvoltare dintre statele membre şi regiuni, precum şi Politica de Coeziune în agenda strategică a liderilor pentru perioada 2019 – 2024.

Dezbaterea a avut loc înaintea Summit-ului de la Sibiu din 9 mai 2019, un moment important în proiectarea unei Europe mai puternice, mai unite, mai coerente și mai democratice. În acest context, coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii reprezintă bazele pentru dezvoltarea echilibrată și durabilă, consolidează UE în fața crizelor globale, sprijină competitivitatea economică, justiția socială și promovează o mai bună calitate a vieții pentru cetățenii europeni.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Instituțiile UE au ajuns la un acord privind bugetul pentru 2020. Clima, tinerii, creșterea și competitivitatea, puncte focale pentru noile alocări financiare

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Consiliul și Parlamentul European au ajuns luni seara, cu doar o oră înaintea expirării termenului privind negocierile de conciliere, la un acord privind bugetul UE pentru 2020, care se va concentra puternic pe creștere și competitivitate, acțiune climatică și alte priorități ale UE, precum securitatea și gestionarea migrației, potrivit unui comunicat

Angajamentele totale stabilite de negociatorii din partea PE și Consiliului se ridică la 168,7 miliarde de euro, reprezentând o creștere de 1,5% față de bugetul pentru anul 2019.  Plățile totale se ridică la 153,6 miliarde EUR, în creștere cu 3,4% față de 2019. De asemenea, 1,5 miliarde de euro au fost puse deoparte pentru cheltuieli neprevăzute.

Această creștere reflectă angajamentul ferm de a continua implementarea accelerată a programelor 2014-2020, obiectivul fiind asigurarea plăților în timp util către beneficiari și evitarea acumulării substanțiale a cererilor de plată în următorii câțiva ani, în special în ceea ce privește politica de coeziune. Legat de acest subiect, reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, a confirmat că ,,nivelul de plăți pentru coeziune și agricultură au fost atinse” în urma acordului la care au ajuns instituțiile europene

Cifrele convenite se bazează pe premisa că Marea Britanie va continua să participe pe deplin la finanțarea și implementarea bugetului UE pentru 2020.

În ceea ce privește obiectivele de politici, UE și-a propus să aloce cel puțin 20% din cheltuieli pentru protecția climei în perioada 2014-2020. Pentru a contribui la îndeplinirea acestui obiectiv, Parlamentul și Consiliul au convenit să pună un accent mai mare pe acțiunile climatice în mai multe domenii precum cercetarea și dezvoltarea (Orizont 2020), infrastructura de transport și energie (Facilitatea Conectarea Europei) și acțiunea externă a UE. S-au alocat fonduri suplimentare programului LIFE al UE, care va primi 590 de milioane EUR, și Agenției Europene de Mediu pentru recrutarea de personal nou care să sprijine lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pe lângă climă, bugetul de anul viitor se va concentra și pe tineri, mai exact pe sprijinirea nevoilor lor de formare și încadrare pe piața muncii. În acest sens, Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri va fi consolidată cu 23,8 milioane de euro, urmând să fie completată cu alte 50 de milioane de euro în vara anului 2020, dacă Comisia Europeană confirmă că este necesar. În plus, programul Erasmus + va fi majorat cu 50 de milioane euro.

Astfel, bugetul UE 2020 este despre ,,continuitate”, potrivit comisarului european pentru buget, Guenter Oettinger, care a precizat că ,,va contribui la crearea de locuri de muncă, va aborda schimbările climatice și va stimula investițiile în toată Europa. Va investi în tineri și va face Europa mai sigură”.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Parteneriatul Președinte – PNL reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat acaparat de o gașcă de interese într-o țară funcțională

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Temelia României pe care și-o doresc românii a fost consolidată deja de președintele Klaus Iohannis în cei cinci ani la Palatul Cotroceni, a precizat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook.

Acesta l-a însoțit luni pe șeful statului la Ploiești, unde ”am întâlnit sute de prahoveni care mi-au spus același lucru: vrem o Românie demnă, în care să fim egali în fața legii, în care să se investească mai mult și unde meritocrația să fie mai presus de interese și relații. Vrem o Românie din care să nu mai fim nevoiți să plecăm! Vrem o Românie normală!”

Europarlamentarul Cristian Bușoi a explicat că ”parteneriatul Președinte – Partidul Național Liberal reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat rigid, acaparat de o gașcă de interese, într-o țară funcțională, cu instituții eficiente, în care deciziile se iau transparent și în care banii publici sunt folosiți strict în beneficiul românilor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,82%, fiind urmat de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 22,26%, cu care se va confrunta în turul al doilea pe 24 noiembrie.

Continue Reading

U.E.

România are un nou agent guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene: Emilia Gane, numită în funcție de premierul Ludovic Orban

Published

on

Emilia Gane a fost desemnată în calitate de agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi Tribunalul Uniunii Europene, cu rangul de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, printr-o decizie a premierului Ludovic Orban, publicată, luni, în Monitorul Oficial.

Potrivit deciziei, desemnarea Emiliei Gane s-a făcut în cauzele în care se împlinesc termene procedurale în lunile noiembrie-decembrie 2019, precizează Agerpres.

Totodată, prim-ministrul a dispus eliberarea, la cerere, a lui Costin-Radu Canţăr, din funcţia de agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, însărcinat cu reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie, a Tribunalului Uniunii Europene, a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene, precum şi a Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.

Agentul guvernamental la CJUE are rang de subsecretar de stat în cadrul MAE.

În ce o privește, Emilia Gane lucrează în prezent în cadrul structurii agentului guvernamental pentru CJUE ca șef de serviciu. 

Emilia Gane a mai ocupat această funcție în 2009, când a fost numită de fostul premier Emil Boc, relatează Ziare.com.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending