Corina Crețu va solicita Comisiei Europene să informeze Parlamentul European cu privire la stadiul PNRR-urilor și programelor operaționale din țările UE: Fondurile europene sunt bani publici

Eurodeputatul Corina Crețu, membru al Comisiei pentru control bugetar (CONT) și a celei pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European va propune transparentizarea situației privind folosirea banilor europeni pentru perioada 2021-2027.

Aceasta a explicat că ”în 2015, în pregătirea programelor realizate prin fonduri europene după 2020, am înființat Grupul pentru simplificarea accesului la fonduri europene și reducerea birocrației. În 2017, am anunțat primele măsuri adoptate în acest sens, alături de Günther Oettinger – Comisar European pentru Buget și Marianne Thyssen – Comisara Europeană pentru Muncă și Afaceri Sociale, precum și alături de Președintele grupului la nivel înalt pentru simplificare, fostul comisar european Kallas. Parlamentul European a adoptat 80 de măsuri de simplificare pentru perioada 2021-2027, înțelegând importanța existenței unui singur set de reguli pentru programele UE, ghiduri clare de orientare pentru fondurile de coeziune și subsidiaritate autentică: autoritățile naționale, locale și regionale trebuie să beneficieze de mai multe responsabilități”, a amintit Corina Crețu.

Eurodeputatul român și-a exprimat regretul că ”nimeninu mai vorbește despre Fondurile de Coeziune, 30 de miliarde de euro pe care România le putea accesa începând cu data de 1 iulie, iar miniștrii din Guvernul României sunt prea ocupați cu luptele lor interne de partid pentru a informa beneficiarii în legătură cu stadiul negocierilor Programelor Operaționale pentru perioada 2021-2027, care a început cu mari întârzieri. Ca să nu mai spun de rata de absorbție a programelor 2014-2020… Plus PNRR”, a detaliat Crețu care și-a exprimat speranța că Planul Național de Redresare și Reziliență va fi adoptat ”măcar în septembrie”, având în vedere că ”nu știm cu evoluează analiza acestuia pentru România”.

”Fiecare zi care trece înseamnă scurtarea perioadei de realizare a proiectelor care ar putea îmbunătăți in mod real viața oamenilor”, a mai spus Crețu.

Acestea sunt motivele pentru care europarlamentarul a anunțat că va susține ”în Comisia pentru Dezvoltare Regională, precum și în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului Europei, necesitatea ca reprezentanții Comisiei Europene să informeze Parlamentul cu privire la subiectele de mai sus, având în vedere opacitatea de neînțeles manifestată de unele Guverne naționale – printre care și cel al României – în legătură cu prezentarea acestor informații vitale pentru economiile naționale”.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

România a transmmis la 31 mai Planul Național de Redresare și Rezilienă, pentru a beneficia de cele aproape 30 de miliarde din Mecanismul de redresare și Reziliență. Documentul a fost publicat publicat la 2 iunie. Din banii alocaţi urmează a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Acesta ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificări, după ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
• Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
• Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor.