Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu va solicita Comisiei Europene să informeze Parlamentul European cu privire la stadiul PNRR-urilor și programelor operaționale din țările UE: Fondurile europene sunt bani publici

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu, membru al Comisiei pentru control bugetar (CONT) și a celei pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European va propune transparentizarea situației privind folosirea banilor europeni pentru perioada 2021-2027.

Aceasta a explicat că ”în 2015, în pregătirea programelor realizate prin fonduri europene după 2020, am înființat Grupul pentru simplificarea accesului la fonduri europene și reducerea birocrației. În 2017, am anunțat primele măsuri adoptate în acest sens, alături de Günther Oettinger – Comisar European pentru Buget și Marianne Thyssen – Comisara Europeană pentru Muncă și Afaceri Sociale, precum și alături de Președintele grupului la nivel înalt pentru simplificare, fostul comisar european Kallas. Parlamentul European a adoptat 80 de măsuri de simplificare pentru perioada 2021-2027, înțelegând importanța existenței unui singur set de reguli pentru programele UE, ghiduri clare de orientare pentru fondurile de coeziune și subsidiaritate autentică: autoritățile naționale, locale și regionale trebuie să beneficieze de mai multe responsabilități”, a amintit Corina Crețu.

Eurodeputatul român și-a exprimat regretul că ”nimeninu mai vorbește despre Fondurile de Coeziune, 30 de miliarde de euro pe care România le putea accesa începând cu data de 1 iulie, iar miniștrii din Guvernul României sunt prea ocupați cu luptele lor interne de partid pentru a informa beneficiarii în legătură cu stadiul negocierilor Programelor Operaționale pentru perioada 2021-2027, care a început cu mari întârzieri. Ca să nu mai spun de rata de absorbție a programelor 2014-2020… Plus PNRR”, a detaliat Crețu care și-a exprimat speranța că Planul Național de Redresare și Reziliență va fi adoptat ”măcar în septembrie”, având în vedere că ”nu știm cu evoluează analiza acestuia pentru România”.

”Fiecare zi care trece înseamnă scurtarea perioadei de realizare a proiectelor care ar putea îmbunătăți in mod real viața oamenilor”, a mai spus Crețu.

Acestea sunt motivele pentru care europarlamentarul a anunțat că va susține ”în Comisia pentru Dezvoltare Regională, precum și în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului Europei, necesitatea ca reprezentanții Comisiei Europene să informeze Parlamentul cu privire la subiectele de mai sus, având în vedere opacitatea de neînțeles manifestată de unele Guverne naționale – printre care și cel al României – în legătură cu prezentarea acestor informații vitale pentru economiile naționale”.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

România a transmmis la 31 mai Planul Național de Redresare și Rezilienă, pentru a beneficia de cele aproape 30 de miliarde din Mecanismul de redresare și Reziliență. Documentul a fost publicat publicat la 2 iunieDin banii alocaţi urmează a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Acesta ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul de cooperare transfrontalieră al UE poate contribui la reconstruirea încrederii în proiectul european

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regionlă, și-a manifestat marți susținerea pentru Programul de cooperare transfrontalieră “Interreg”, subliniind că acesta poate contribui la reconstruirea încrederii între cetățeni, dar și în proiectul european.

E îngrijorător cât de multă dezbinare a adus cu sine această pandemie“, a spus Crețu, citând un studiu recent al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) care indică faptul că pandemia a generat diviziuni majore între europeni, ceea ce subminează parțial și încrederea între cetățenii diferitelor țări.

Autorii acestui studiu lansează un apel ca UE și guvernele naționale să ia măsuri pentru a diminua diviziunile sociale atât între statele membre, cât și în interiorul statelor membre.

“Cred că un răspuns ferm în acest sens ar putea fi asigurat de Programul de cooperare transfrontalieră “Interreg”, care anul acesta a împlinit 31 de ani. Interreg dovedește faptul că, prin colaborarea dintre cetățenii mai multor țări, provocările comune pot fi mai ușor înfruntate”, a precizat fostul comisar european.

Ea a subliniat că a apreciat foarte mult acest program în calitate de comisar european pentru politică regională, considerând că este unul “emblematic pentru politica de coeziune, oferind cadrul necesar implementării unor acțiuni comune a actorilor naționali, regionali și locali din diferite State Membre ale UE, reducând astfel decalajele sociale și economice care încă există între acestea”.

În prezent, România are programe de cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Ungaria, fiind și parte a Programului Operațional Comun “Bazinul Mării Negre” și Programul Transnațional Dunărea.

“Toate acestea sunt oportunități nu doar de a finanța proiecte, de a spori competitivitatea celor implicați, dar și de a reclădi încrederea – atât de greu pusă la încercare în acest ultim an și jumătate”, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu reînnoiește apelul la o dezbatere națională privind “soarta satului românesc”: Voi depune toate eforturile pentru a promova Agenda Rurală a UE în România

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

România nu se poate dezvolta dacă nu acordă atenția cuvenită mediului rural, iar situația satelor românești trebuie să devină una din preocupările imediate ale guvernanților de la București, a transmis luni europarlamentarul Corina Crețu, context în care a reînnoit apelul său la o dezbatere națională extinsă cu privire la soarta satului românesc.

“Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale nu trebuie să fie un subiect de dispută politică. Din păcate, nu a existat nicăieri în România o dezbatere despre așa-numita ”Agendă Rurală” – un proiect care prinde contur în Uniunea Europeană. E nevoie de o viziune integrată în acest sens, și cât mai urgent – mai ales în lumina ultimelor declarații dinspre Guvern, conform cărora doar 7% din serviciile sociale sunt furnizate în mediul rural”, a afirmat ea.

Ea a oferit în acest sens exemplul organizării, în 2015, a “Rural Fest Bucharest”, un eveniment susținut de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii.

La acel eveniment a fost organizat un târg al micilor producători locali din întreaga țară și expoziții cu vânzare de produse tradiționale, naturale sau ecologice, precum și expoziții și demonstrații meșteșugărești.

“Sper ca astfel de proiecte să fie reluate, iar satele românești să se bucure de atenția pe care o merită și de care, mai ales acum, au atât de multă nevoie. Ca Membră a Parlamentului European, voi depune toate eforturile pentru a promova Agenda Rurală și în România, una din țările cu proporția cea mai mare a cetățenilor care locuiesc în mediul rural“, a promis eurodeputatul român.

A lăsa în urmă satul românesc înseamnă a uita de jumătate dintre români. Ceea ce e inacceptabil. Reînnoiesc, cu această ocazie, apelul meu la o dezbatere națională extinsă cu privire la soarta satului românesc, până nu e prea târziu!“, a conchis Corina Crețu.

Comisia Europeană a prezentat o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE, identificând dificultățile și preocupările cu care se confruntă acestea și evidențiind unele dintre cele mai promițătoare oportunități de care dispun aceste regiuni. Pe baza previziunilor și a consultărilor ample cu cetățenii și cu alți actori din zonele rurale, viziunea prezentată miercuri propune un Pact rural și un Plan de acțiune rurală, care au scopul de a face zonele noastre rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere.

Un nou Pact rural va implica actori de la nivelul UE, național, regional și local, pentru a sprijini obiectivele comune ale viziunii, pentru a promova coeziunea economică, socială și teritorială și pentru a răspunde aspirațiilor comune ale comunităților rurale. Comisia va facilita acest cadru prin intermediul rețelelor existente și va încuraja schimbul de idei și de bune practici la toate nivelurile.

Comisia Europeană a prezentat, de asemenea, un Plan de acțiune pentru a stimula dezvoltarea rurală durabilă, coerentă și integrată. Mai multe politici ale UE oferă sprijin zonelor rurale, contribuind la dezvoltarea echilibrată, echitabilă, ecologică și inovatoare a acestora. Printre acestea, politica agricolă comună (PAC) și politica de coeziune vor fi esențiale pentru sprijinirea și punerea în aplicare a acestui plan de acțiune, fiind însoțite, în același timp, de o serie de alte domenii de politică ale UE care, împreună, vor transforma această viziune în realitate.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, semnal de solidaritate cu statele candidate la aderarea la UE: Am votat în Parlamentul European pentru instrumentul de pre-aderare de 14,2 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a transmis în această săptămână un semnal de solidaritate cu statele candidate și potențial candidate să adere la Uniunea Europeană, a anunțat europarlamentarul Corina Crețu, care a votat în Parlamentul European în favoarea Instrumentului de Pre-Aderare (IPA III) propus de Comisia Europeană și agreat de Consiliu pentru perioada 2021-2027.

Este vorba despre 14,2 miliarde EUR pentru a sprijini țările candidate și potențial candidate să adere la Uniunea Europeană, care să realizeze reforme politice, instituționale, sociale și economice, precum și pentru a le ajuta să traverseze această perioadă dificilă.

“Cred că, astfel, Uniunea Europeană transmite un mesaj important către țările care doresc să adere la acest proiect unic, un semnal de solidaritate. Noul fond va sprijini Planul Economic și de Investiții pentru Balcanii de Vest, prin care se dorește revenirea la creșterea economică în regiune, sprijinul pentru tranziția digitală și cea verde, precum și integrarea europeană”, a afirmat Corina Crețu.

Beneficiarii actuali ai Instrumentului de Pre-Aderare sunt Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia.

Europarlamentarul român a punctat că Republica Moldova beneficiază de resursele destinate celor șase țări care fac parte din Parteneriatul Estic și de ajutorul prevăzut în baza Acordului de Asociere UE – Republica Moldova și zona sa de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare.

“Mă bucur că am contribuit prin votul meu în Parlamentul European către a face un pas în plus în ceea ce privește îndeplinirea aspirațiilor europene ale acestor țări. Cunosc speranțele multor cetățeni din țările non-UE și cred că votul din Parlamentul European reprezintă un moment important pentru restabilirea încrederii între Uniunea Europeană și țările din Balcanii de Vest. Pe parcursul mandatului meu de Comisar European am fost preocupată ca politica regională să contribuie la dezvoltarea economică a țărilor candidate sau potențial candidate, în special prin programele de cooperare transfrontalieră. În acest sens, am fost în contact cu lideri naționali și locali din aceste țări”, a subliniat Crețu.

“Pregătirea din timp este esențială, iar experiența mi-a arătat că țările nou venite pot pierde oportunități importante dacă nu construiesc un sistem eficient de folosire a fondurilor europene în beneficiul cetățenilor, pentru îmbunătățirea nivelului lor de trai”, a conchis ea.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ3 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA5 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE6 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.6 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș9 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ11 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D12 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL13 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ3 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending