Ucraina îi avertizează pe aliații din UE că „nu putem și nu trebuie să ne relaxăm” în ciuda pachetului substanțial de sprijin pentru securitate al SUA, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean.

Ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a participat online la o reuniune a miniștrilor de externe și de apărare din UE împreună cu ministrul apărării ucrainean Rustem Umerov.

Șeful diplomației ucrainene și-a informat colegii europeni cu privire la nevoile critice ale țării sale de a contracara agresiunea rusă și de a schimba situația pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. El a reamintit apelul președintelui Volodimir Zelenski la acțiune imediată, nu la discuții, pentru a sprijini țara noastră.

„Putem preveni cele mai grave scenarii dacă acționăm împreună și fără teamă. Avem nevoie de decizii concrete și îndrăznețe astăzi pentru a furniza Ucrainei sisteme Patriot și SAMP/T suplimentare, rachete, artilerie și muniție, precum și alte arme și echipamente cât mai curând posibil. Acum că sunteți cu toții aici, la masă, este timpul să acționăm, nu să dezbatem”, a subliniat ministrul.

Citiți și Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

Miniștrii afacerilor externe și al apărării din Ucraina și-au exprimat recunoștința față de omologii lor europeni pentru tot sprijinul militar și de altă natură acordat Ucrainei de la începutul invaziei rusești la scară largă.

„Salutăm cu toții decizia Camerei Reprezentanților din SUA de a oferi un pachet puternic de sprijin pentru Ucraina. Dar noi, în Europa, nu putem și nu trebuie să ne relaxăm. În primul rând, apărarea Europei este mai întâi de toate o chestiune care ne privește pe noi, europenii. În al doilea rând, pe parcursul celor șase luni de discuții în Statele Unite, Europa a demonstrat un leadership real și capacitatea de a acționa. Vă sunt recunoscător pentru acest lucru. Trebuie să ne amintim acest sentiment și să continuăm această evoluție a Europei”, a declarat Dmytro Kuleba.

Citiți și Camera Reprezentanților din SUA a aprobat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Aliații europeni salută un mesaj clar transmis Kremlinului

Ministrul a subliniat că Ucraina este capabilă să oprească agresiunea rusă pe teritoriul său și să împiedice răspândirea acesteia în alte țări, așa cum a subliniat în repetate rânduri președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

„Forța oprește Rusia. Prudența nu face decât să o provoace. Nu și invers. Singura modalitate de a-l împiedica pe Putin să declanșeze un război mai mare în Europa este de a provoca pierderi dureroase forțelor de ocupație rusești pe teritoriul Ucrainei. Doar provocându-i o înfrângere lui Putin pe teritoriul nostru îl putem forța să renunțe la planurile sale agresive pentru Moldova, Polonia, statele baltice, Finlanda și alte țări europene”, a declarat ministrul ucrainean de Externe.

O altă temă de discuție a fost protecția sistemului energetic al Ucrainei împotriva terorii rusești și consolidarea capacității de rezistență a țării noastre, protecția orașelor și comunităților și întărirea soldaților ucraineni.

Președintele Klaus Iohannis se numără printre cei șapte potențiali înlocuitori ai Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, într-un material realizat de Euronews.com în care televiziunea europeană analizează aspectele pro și contra ale posibililor lideri care ar putea fi preferați în detrimentul actualei președinte a executivului european în contextul mai multor scandaluri care o înconjoară pe asta.

Numirea din nou a Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene pare ceva normal după ce aceasta a fost desemnată candidatul cap de listă al PPE, formațiunea creditată să obțină cele mai multe mandate în următorul Parlament European, și după ce von der Leyen a devenit, în 2019, soluția de compromis a liderilor europeni pentru a fi instalată la șefia Comisiei Europene.

Însă, notează Euronews, conducerea executivului european și-a pierdut din strălucire în urma retragerii din funcție a lui Markus Pieper, ales de von der Leyen ca reprezentant pentru IMM-uri, și în urma unor probleme legate de reacția lui von der Leyen la criza din Orientul Mijlociu.

Astfel, posibilitatea ca în această vară să nu primească aprobarea atât a liderilor UE, cât și a noului Parlament European, a devenit o perspectivă mai realistă.

Principalul său argument pentru a rămâne la cârma brațului executiv al UE a fost întotdeauna continuitatea cu actuala Comisie, dar și lipsa unor concurenți reali pentru funcția sa, precizează Euronews

“Cu toate acestea, cel puțin la Bruxelles, se vehiculează în prezent nume alternative, deși alți candidați nu își vor arunca oficial pălăria în ring înainte de alegeri”, arată sursa citată.

Mario Draghi – Vrăjitorul

© European Union, 2022

Discursul lui Draghi (16 aprilie) la forumul social la nivel înalt de la La Hulpe a fost salutat de presa italiană ca o candidatură deghizată pentru conducerea Comisiei Europene. Chiar și la Bruxelles, fostul prim-ministru italian și fost președinte al Băncii Centrale Europene se bucură de reputația de a face lucrurile să se întâmple, ca prin magie.

Cu toate acestea, secretele vrăjitoriei sale rămân evazive – vraja sa în fața crizei datoriilor din zona euro a fost “orice este nevoie”. Se pare că dezvoltă o nouă incantație în legătură cu raportul pe care îl pregătește despre competitivitate, solicitat chiar de von der Leyen, referindu-se la necesitatea unei “schimbări radicale”.

Pro: Probabil cel mai cunoscut politician european, cu o aură de infailibilitate, perceput, de asemenea, ca fiind mai presus de lupta cu politica de partid.

Dezavantaje: Riscul de a avea pe cineva “prea bun” în funcția de conducere, care îi pune în umbră pe toți ceilalți – unul dintre motivele care au determinat partidele italiene să îi retragă mandatul de premier.

Șanse: Este puțin probabil ca liderii UE și deputații europeni să îl respingă pe Draghi, chiar și Viktor Orban a declarat reporterilor de la Bruxelles că îl “place”.

Kristalina Georgieva – Mereu apreciată

© ec.europa.eu

Președintele în funcție al Consiliului European, Charles Michel – care va fi un mediator cheie în negocierile pentru viitoarele funcții de conducere ale Uniunii Europene – a declarat, înaintea summitului special al UE din aprilie, că următoarea Comisie va fi una “economică”.

Dacă acest lucru este adevărat, cine ar fi mai potrivit decât actualul director al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, pentru postul de conducere?

Numele fostului comisar european pentru buget este un evergreen atunci când se discută despre posturile-cheie ale UE – și a fost deja vehiculat în 2019, când von der Leyen a fost în cele din urmă numită.

Pro: Ea ar putea fi prima șefă a Comisiei din Europa de Est mult așteptată de la “Marea Extindere”.

Dezavantaje: Tocmai a fost numită din nou director al FMI și, în comparație cu alți candidați, are mai puține legături cu factorii de decizie cheie de la Bruxelles.

Șanse: Foarte bine cotată în Consiliu pentru sprijinul acordat țărilor din est, dar solidă sau instabilă în Parlament.

Andrej Plenković – Outsider-ul

© European Union 2022 – Source : EP

În cazul în care candidata sa oficială, von der Leyen, ar pierde susținerea, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta are soluții în interiorul său, inclusiv în persoana lui Andrej Plenković.

Prim-ministrul croat conduce guvernul din 2016 și ar putea fi tentat să urmeze o carieră mai internațională, deși faptul că partidul său a câștigat alegerile parlamentare din Croația i-ar putea reduce acest apetit pentru moment.

Pro: Experiență îndelungată ca șef de guvern, provine din cel mai nou stat membru al UE – un semnal de bunăvoință pentru țările candidate aflate pe lista de așteptare.

Dezavantaje: profil mai mult orientat spre “politică” decât spre “politici”.

Șanse: Prietenia cu mulți colegi lideri europeni ar putea facilita numirea, dar confirmarea va depinde de capacitatea de a crea coaliții în Parlament.

Roberta Metsola – Ucenicul

© European Union 2023 – Source : EP

Când revista Time a inclus-o pe Roberta Metsola printre cei 100 de lideri emergenți care vor modela lumea în 2023, von der Leyen a scris ea însăși un elogiu.

“Nu cedați niciodată în fața cinismului. Poți fi motorul schimbării”, a sfătuit-o actuala șefă a Comisiei pe tânăra politiciană care ar putea acum să-i succeadă mentorului său.

În scurta sa carieră internațională, Metsola a devenit primul politician european care s-a întâlnit cu Zelenski la Kiev după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Totuși, ea nu este o candidată de prim rang în ochii liderilor europeni, dar numele ei ar ieși probabil la iveală dacă nu s-ar ajunge la un acord privind renumirea lui von der Leyen și dacă alți candidați nu ar obține susținere.

Pro: Carismă și tinerețe, plus poziții pro-europene puternice.

Dezavantaje: Lipsa de experiență internațională, fără funcții anterioare în vreun guvern – o problemă pentru liderii UE.

Șanse: Mai ușor în Parlament ca președinte demisionar, mai dificil în Consiliul European.

Kyriakos Mitsotakis – Asul din mânecă

© European Union, 2021

Premierul Greciei s-ar putea dovedi un alt as în mânecă pentru PPE, dacă lucrurile devin dificile la masa negocierilor. Într-un mesaj pe Twitter publicat recent, liderul partidului PPE, Manfred Weber, a declarat că Mitsotakis “reprezintă cel mai bun leadership al PPE” – cuvinte pe care probabil nu le-ar spune despre von der Leyen.

Mitsotakis este apreciat de colegii săi lideri europeni și ar putea fi, de asemenea, o alegere bună pentru președinția Consiliului European dacă PPE nu reușește să preia postul de președinte al Comisiei.

Recent, liderul grec a evidențiat trei motoare principale pentru următorul mandat al UE: autonomia strategică, competitivitatea și securitatea alimentară – părând pregătit pentru un discurs despre starea Uniunii.

Pro: Experiență anterioară în calitate de lider al UE. Vorbește bine engleza și franceza și suficient de bine germana pentru a se adresa plenului în cadrul discursului anual privind starea Uniunii.

Dezavantaje: mirosul de scandal intern ar putea face din el o alegere riscantă.

Șanse: Puternic în fața Consiliului, bazându-se pe majoritatea politică din Parlament în calitate de candidat al PPE.

Christine Lagarde – Bancherul

© European Union 2020 – Source : EP

Actualul guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE) ar fi o altă alegere solidă în cazul în care profeția lui Michel despre o Comisie “economică” se dovedește a fi corectă – în special dacă negocierile se află în impas.

În 2019, ea a câștigat cârma BCE datorită unui impuls din partea lui Emmanuel Macron și ar putea fi din nou alegerea președintelui francez.

Pro: Bilanț bun oriunde a fost, de la guvernul francez la FMI și BCE.

Contra: O alegere care ar părea birocratică sau detașată de cetățeni, prea apropiată de Macron (de bine sau de rău).

Șanse: Dacă numele ei apare la masa liderilor, este un semn sigur că sunt în pană de idei și ea ar putea fi una dintre ultimele alegeri bune disponibile. Totuși, ar putea ea să obțină sprijinul unui Parlament cu înclinații de dreapta?

Klaus Iohannis – Strategul

© European Union 2024 – Source : EP

Ce se întâmplă dacă Michel se înșeală și Europa optează pentru o altă Comisie “geopolitică”? În acest caz, numele președintelui român ar putea apărea ca un iepure din pălărie.

Iohannis candidează, de asemenea, pentru funcția de secretar general al NATO – deși premierul olandez Mark Rutte pare să aibă un avantaj în această cursă – astfel încât are o viziune gata pregătită pentru apărarea Europei, care ar putea fi reciclabilă pentru următoarea Comisie.

Pro: Candidat dintr-o țară estică și din partea PPE.

Contra: Depinde de rezultatul cursei pentru NATO.

Șanse: Relativ bine văzut în Consiliul European, dar are nevoie de o majoritate PPE în Parlament.

Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc, de regulă PPE, se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.

În conformitate cu un proces denumit “Spitzenkandidaten”, convenit de partidele politice din UE, dar nu și de șefii de stat și de guvern, candidatul principal al grupării politice care obține cel mai mare număr de voturi la alegerile pentru Parlamentul European ar trebui să fie alegerea implicită pentru următorul șef al executivului UE.

von der Leyen, care a fost numită de liderii UE și confirmată de Parlamentul European cu o majoritate de doar nouă voturi peste limita minimă (383 dintr-un minim de 374) fără să fi candidat la alegerile din 2019 la nivelul UE, s-a confruntat cu critici potrivit cărora îi lipsește “legitimitatea democratică”.

Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.

Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.

Președintele Klaus Iohannis, care și-a anunțat pe 12 martie intrarea în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, a susținut pe 7 februarie 2024 un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE.

Citiți și Klaus Iohannis, despre o carieră politică la nivelul conducerii UE: Ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă să nu revină Estului. În 2019 s-a greșit, iar mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte

Înainte de a intra în sala de plen a Parlamentului European, Iohannis a calificat drept “inadmisibil” deznodământul în care, după alegerile pentru Parlamentul European, niciuna din funcțiile cheie de conducere ale instituțiilor UE nu ar reveni unei persoane din Europa de Est.

“Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții”, a spus președintele, întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă ia în considerare să își continue cariera politică la nivel european, prin numirea într-o înaltă funcție la conducerea unei instituții UE.

“Eu cred în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta este discuția, din vechea Europă. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta ca această eroare să nu se mai producă”, a subliniat președintele, în cadrul unor declarații de presă alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de un discurs în plenul PE.

El a subliniat că “Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional”, referindu-se la persoane din “vechea Europă, din est, din nord, din sud”.

“Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care, preferăm noi, să fie închise”, a conchis el.

Astăzi, de Ziua Pământului 2024, Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice al UE a publicat, împreună cu Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU, Raportul anual privind starea climei în Europa. Bazat pe date și analize științifice, raportul prezintă tendința alarmantă continuă de creștere a temperaturilor și a impactului schimbărilor climatice în întreaga Europă.

În 2023, Europa a cunoscut cel mai călduros an înregistrat vreodată, având un impact asupra cetățenilor cu o creștere a numărului de zile de stres termic extrem și de valuri de căldură. Aceste temperaturi ridicate au amplificat apariția și gravitatea evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi secetele, inundațiile și incendiile de pădure. Nivelurile de precipitații au fost cu 7% peste medie în 2023, ceea ce a crescut riscurile de inundații în multe zone din Europa. Temperatura medie la suprafața mării în Europa a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată. Raportul evidențiază, de asemenea, impactul schimbărilor climatice în Europa și în societățile noastre în 2023, în special pierderile economice cauzate de inundații și impactul stresului termic asupra sănătății.

Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, temperaturile crescând de aproximativ două ori mai rapid decât media globală, după cum subliniază Evaluarea europeană a riscurilor climatice. Raportul european de astăzi privind starea climei subliniază încă o dată necesitatea ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic și rezistentă la schimbările climatice și să accelereze tranziția noastră către o energie curată și adoptarea de măsuri privind sursele regenerabile de energie și eficiența energetică.

UE s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și a convenit asupra unor obiective și a unei legislații care să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. În aprilie 2024, Comisia a publicat o comunicare privind modul în care să pregătească în mod eficient UE pentru riscurile climatice și să construiască o mai mare reziliență la schimbările climatice.

Copernicus, ochii Europei pe Pământ, este componenta de observare a Pământului din cadrul Programului Spațial al Uniunii Europene. Finanțat de UE, Copernicus este un instrument unic care privește planeta noastră și mediul înconjurător în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.