Germania nu este de acord ca Uniunea Europeană să constituie o nouă datorie comună pentru a finanța reconstrucția Ucrainei, urmând modelul planului de redresare post-COVID-19, NextGenerationEU, a fost poziția ministrului german de finanțe, Christian Lindner, relatează AFP, citat de Agerpres.

”Germania refuză un fond suplimentar pe modelul mecanismului NextGenerationEU”, care stă la baza planului european de relansare post-COVID-19, şi guvernul de la Berlin ”nu susţine” o astfel de propunere, a răspuns ministrul Christian Lindner la o conferinţă de presă ce a succedat o reuniune a G7 în urma căreia miniștrii de finanțate ai statelor membre acestui grup și-au asumat să asigure Ucrainei 19,8 miliarde de dolari pentru a-i sprijini economia afectată de război.

Cu toate acestea, Berlinul este în favoarea unor mecanisme clasice ”de sprijin financiar pentru statele terţe” şi a căror eficacitate este dovedită de UE, a mai spus ministrul german despre propunerea privind constituirea unei noi datorii comune în cadrul UE, de data aceasta pentru finanţarea reconstrucţiei Ucrainei.

Comisia Europeană a prezentat la 18 mai planuri pentru un răspuns imediat al UE care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și cadrul de reconstrucție a acesteia pe termen mai lung.

În viziunea sa, va fi necesar un efort financiar major la nivel mondial pentru a reconstrui țara în urma daunelor cauzate de război, pentru a pune bazele unei națiuni libere și prospere, ancorate în valorile europene, bine integrată în economia europeană și mondială și pentru a o sprijini de-a lungul parcursului său european.

Efortul de reconstrucție ar trebui să fie condus de autoritățile ucrainene în strânsă colaborare cu Uniunea Europeană și cu alți parteneri esențiali, precum cei din grupurile G7 și G20 și alte țări terțe, dar și cu instituțiile financiare internaționale și cu organizațiile internaționale. Parteneriatele dintre orașele și regiunile din Uniunea Europeană și cele din Ucraina vor îmbogăți și vor accelera reconstrucția.

O platformă de coordonare internațională (”platforma pentru reconstrucția Ucrainei”), gestionată în comun de Comisie, reprezentând Uniunea Europeană, și de guvernul Ucrainei, ar funcționa ca un organism supraierarhic de guvernanță strategică, responsabil cu aprobarea unui plan de reconstrucție elaborat și pus în aplicare de Ucraina, căreia UE îi va furniza sprijin sub formă de capacități administrative și de asistență tehnică.

Această platformă ar reuni partenerii și organizațiile de sprijin, printre care statele membre ale UE, alți parteneri bilaterali și multilaterali și instituții financiare internaționale. Parlamentul Ucrainei și Parlamentul European ar urma să participe în calitate de observatori.

Citiți și:

Ministrul ucrainean de externe solicită G7 să confiște activele rusești înghețate și să le folosească la reconstrucția țării sale: Rusia trebuie să plătească

Planul de reconstrucție ”RebuildUkraine” aprobat de platformă, bazat pe o evaluare a nevoilor, ar constitui baza în raport cu care Uniunea Europeană și ceilalți parteneri vor stabili sectoarele prioritare selectate pentru finanțare și proiectele specifice.

Platforma ar urma să coordoneze resursele de finanțare și destinația acestora pentru a le optimiza utilizarea și va monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului.

Cele mai recente estimări lansate de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, arată că Ucraina va avea nevoie de până la 600 de miliarde de euro pentru reconstrucție, în vreme ce cancelarul german, Olaf Scholz, apreciază că această țară se va confrunta zeci de ani cu consecințele războiului declanșat de Rusia, făcând trimitere la bombele neexplodate.

În Parlamentul European va fi organizat un vot menit să blocheze planul Comisiei Europene de includere a gazelor naturale şi energiei nucleare în lista energiilor sustenabile, conform unei rezoluţii semnate de 16 europarlamentari din grupuri politice care împreună formează o majoritate în legislativul european, relatează vineri Reuters, potrivit Agerpres.

Două comitete vor vota rezoluţia luna viitoare, după care va urma votul Parlamentului European. Puţini europarlamentari au însă o poziţie fermă pe acest subiect, astfel că nu este clar ce şanse de reuşită are acest demers impulsionat de europarlamentari din grupul Verzilor. Pentru aceasta este nevoie ca cel puţin jumătate din cei 705 de europarlamentari să voteze împotriva planului Comisiei Europene.

Aceasta din urmă a propus includerea gazului natural şi a energiei nucleare în taxonomia UE, adică în lista comunitară cu energii compatibile cu Pactul Verde european şi care vor putea beneficia de finanţare pentru investiţii.

„Comisia Europeană a încălcat spiritul şi litera legii prin etichetarea ca sustenabile a unor surse de energie foarte controversate şi poluante”, a declarat Bas Eickhout, europarlamentar din grupul Verzilor şi unul dintre semnatarii rezoluţiei.

Propunerea Comisiei a venit după aproape doi ani de dezbateri aprinse în interiorul UE între statele membre şi europarlamentarii pro sau contra acestui plan conceput pentru atingerea obiectivelor europene de mediu şi combaterea încălzirii globale.

Statele care au cerut includerea gazului natural în taxonomie au insistat că aceasta le va ajuta să renunţe la cărbune, care este mai poluant. Cât despre energia nucleară, deşi aceasta nu are emisii de CO2, ea produce în schimb deşeuri radioactive, argument invocat de statele care se opun includerii ei în taxonomie, printre care şi Germania.

În luna februarie, Austria transmitea că va „pregăti toți pașii legali” pentru a ataca la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia Comisiei Europene de a include gazele naturale și energia nucleară pe lista investițiilor pe care Uniunea Europeană le va finanța pentru atingerea decarbonizării.

Anterior acestui moment, Germania a prezentat obiecții față de proiectul Uniunii Europene de a considera sustenabile unele centrale nucleare și o parte dintre centralele electrice care utilizează gazele naturale drept combustibil. 

Recent, guvernul de la Berlin a anunțat că Germania se va opune planurilor Comisiei Europene de a include energia nucleară pe lista investiţiilor sustenabile în taxonomia elaborată de blocul comunitar pentru etichetarea investiţiilor verzi, scrie Agerpres. 

De altfel, la mijlocul lunii noiembrie, miniştrii din cinci state europene, și anume Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, au transmis că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate „durabile”.

De cealaltă parte, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea  acestui tip de energie pe lista celor „verzi”, descrisă drept „un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

După consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, demarate la 31 decembrie, Comisia Europeană a prezentat la 2 februarie Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei, care vizează anumite activități din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare din perspectiva atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea prezentat.

Pentru a înlocui importurile de gaze din Rusia, UE trebuie să favorizeze strategii care să cuprindă atât gazele naturale, cât și hidrogenul verde, afirmă șeful diplomației UE, Josep Borrell, într-un articol de opinie privind politica energetică a UE, în contextul publicării REPowerEU, planul Comisiei Europene pentru eliminarea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și facilitarea tranziției ecologice. 

„În prezent, Rusia este cel mai mare furnizor de gaz al Europei, cu peste 40% din consumul nostru. Dorim să punem capăt acestei dependențe până în 2027. Cea mai mare parte a gazului și a petrolului pe care le importăm din Rusia va fi înlocuită cu surse regenerabile sau cu eficiență și economii de energie. Noi produse de bază, cum ar fi hidrogenul, vor deveni mai relevante și vor fi comercializate la nivel internațional. În calitate de UE, pentru a înlocui importurile de gaze din Rusia, trebuie să favorizăm strategii care să cuprindă atât gazele naturale, cât și hidrogenul verde, pentru a reduce la minimum riscul așa-numitelor <<active blocate>>”, scrie Josep Borrell.

Planul REPowerEU, prezentat miercuri de Comisie, în condițiile existenței unei urgențe duble de a transforma sistemul energetic al Europei vizează eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili ruși, care sunt utilizați ca armă economică și politică și care îi costă pe contribuabilii europeni aproape 100 de miliarde de euro pe an, și abordarea crizei climatice. În legătură cu abordarea schimbărilor climatice, tranziția ecologică la care s-a angajat UE per ansamblu,  va consolida creșterea economică, securitatea și acțiunile climatice pentru Europa și partenerii săi.

Măsurile din Planul REPowerEU pot răspunde acestei ambiții, prin economii de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și accelerarea implementării energiei regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie.

Potrivit șefului diplomației UE, utilizarea pe scară largă a hidrogenului pentru producția de energie „va schimba echilibrul global al puterii, deoarece capacitatea de a produce hidrogen din surse regenerabile este distribuită mult mai uniform decât cea de a produce petrol și gaze”.

© Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile (IRENA): Potențialul tehnic de producere a hidrogenului verde sub 1,5 USD/kg până în 2050, în EJ

Planul REPowerEU prevede o cantitate suplimentară de 20 de milioane de tone de hidrogen regenerabil până în 2030 pentru a înlocui gazul rusesc, inclusiv 10 milioane de tone de hidrogen importat.

În ceea ce privește aprovizionarea cu hidrogen ecologic, Borrell menționează că UE lucrează la un Parteneriat Mediteranean pentru Hidrogen Verde, care ar trebui să fie primul pas pentru o cooperare mai largă în domeniul hidrogenului regenerabil între Europa, Africa și Golf, o altă zonă cu resurse abundente pentru producerea de hidrogen. Africa de Sud și Namibia își dezvoltă, de asemenea, sectorul hidrogenului regenerabil și au atras interesul industriei UE.

„Cooperarea privind aprovizionarea cu hidrogen verde presupune promovarea consumului local de energie electrică și hidrogen din surse regenerabile și dezvoltarea industriilor verzi în țările partenere”, precizează oficialul european.

Potrivit acestuia, cadrul de reglementare al UE pentru hidrogen este cel mai avansat la nivel mondial. „Pe baza acestuia, ar trebui să conducem la dezvoltarea unei piețe mondiale a hidrogenului bazată pe norme, iar pentru a o demara, UE ia în considerare lansarea unei Facilități Europene Globale pentru Hidrogen”, adaugă Borrell.

Cu toate acestea, șeful diplomației europene avertizează asupra necesității de a echilibra eliminarea dependenței de gazul rusesc pe termen lung, reprezentată de utilizarea tehnologiilor verzi, precum hidrogenul, cu cea pe termen scurt, cea din urmă presupunând importuri crescute de gaz din alte surse pe termen scurt. În acest sens, Borrell subliniază că „trebuie să găsim noi furnizori într-un mod coordonat”, fiind, astfel, „logic să încercăm să reproducem ambiția programului comun de achiziție de vaccinuri prin dezvoltarea unui <<mecanism comun de achiziție>> care să negocieze și să contracteze achizițiile de gaze în numele statelor membre participante”. „Nu am ajuns încă acolo, dar, deocamdată, am lansat o Platformă UE pentru Achiziționarea de Energie, deschisă, de asemenea, Ucrainei, Moldovei, Georgiei și Balcanilor de Vest, pentru a ne coordona eforturile și a facilita achizițiile comune de gaz și hidrogen”, amintește înaltul oficial.

Astfel, Borrell menționează că diversificarea aprovizionării este în curs de desfășurare atât pentru GNL, cât și pentru gazul natural distribuit prin conducte.

© EEAS

„Comisia Europeană și SUA au convenit deja asupra unor livrări suplimentare de gaz natural lichefiat (GNL) prin intermediul exporturilor americane, dar și cu alți parteneri. De asemenea, lucrăm cu Canada la posibile livrări de GNL și hidrogen. Înainte de această vară, UE își propune să încheie un acord trilateral cu Egiptul și Israelul privind aprovizionarea Europei cu GNL. Japonia și Coreea au redirecționat deja o serie de încărcături de GNL către Europa, iar Qatar este pregătit să faciliteze schimburile cu țările asiatice. Țările din Africa Subsahariană, în special din Africa de Vest, precum Nigeria (care furnizează deja 15% din importurile UE din 2021), Senegal și Angola, oferă, de asemenea, un potențial de GNL neexploatat”.

„În ceea ce privește gazul prin conducte, Norvegia și-a mărit deja livrările către Europa, iar Algeria și Azerbaidjanul și-au exprimat disponibilitatea de a face același lucru. Creșterea capacității gazoductului transadriatic (TAP) ar spori, de asemenea, aprovizionarea cu gaze a UE și a Balcanilor de Vest”, adaugă șeful diplomației UE.

De asemenea, aceste livrări suplimentare de gaze ar trebui să fie însoțite de combaterea scurgerilor de metan, este de părere Josep Borrell, informând că, pentru a favoriza acest lucru,  UE este pregătită să instituie sisteme reciproc avantajoase de tipul „Tu colectezi/noi cumpărăm”.

„Cel puțin 46 miliarde de metri cubi de gaze naturale se pierd în fiecare an în țările care ar putea aproviziona UE din cauza evacuărilor și arderilor. Până la 70 % din aceste emisii de metan din sectoarele petrolului, gazelor și cărbunelui ar putea fi oprite cu ajutorul tehnologiei actuale, iar aproape jumătate dintre ele fără niciun cost”, explică acesta.

În cele din urmă, șeful diplomației europene amintește că „energia a fost întotdeauna o problemă geopolitică centrală și, odată cu războiul împotriva Ucrainei și lupta împotriva schimbărilor climatice, a devenit mai accentuată ca niciodată”. În acest sens, el îndeamnă la transformarea slăbiciunii actuale a UE, adică dependența de combustibilii fosili importați, în special din Rusia, într-un punct forte „prin accelerarea propriei noastre tranziții ecologice și prin preluarea rolului de lider în tranziția globală și prin sprijinirea țărilor emergente și în curs de dezvoltare în gestionarea acestei schimbări”.