Connect with us

INTERNAȚIONAL

Declarația Finală a Summitului celor Trei Mări de la București. România și celelalte 11 state participante se angajează să consolideze Uniunea Europeană și legăturile transatlantice

Published

on

Creșterea dezvoltării economice, consolidarea coeziunii Uniunii Europene și îmbogățirea legăturilor transatlantice rămân principalele obiective ale Inițiativei celor Trei Mări, al cărei summit s-a desfășurat luni și marți la București, se arată în textul declarației finale a Summitului I3M convenită de cele 12 state participante.

Declarația semnată de opt președinți și patru reprezentanți ai acestora la nivel înalt – un prim-ministru, doi președinți de parlamente naționale și un ministru al Afacerilor Externe –  marchează intrarea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Textul Declarației comune a celui de-al treilea Summit al Inițiativei celor Trei Mări de la București

Președinții și reprezentanții acestora la nivel înalt din cele 12 state participante la Inițiativa celor Trei Mări (I3M) – Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Estonia, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonia, România, Republica Slovacă, Republica Slovenia – reunindu-se la București, pe 17-18 septembrie 2018, cu ocazia celui de-a treilea Summit al I3M, găzduit de România:

Fiind de acord că I3M răspunde interesului comun al țărilor din regiunea I3M de a acționa într-o manieră coordonată, pentru a pune în valoare potențialul economic al acestora și pentru a facilita o dezvoltare mai rapidă, cu scopul de a crește convergența economică în Uniunea Europeană;

Confirmând că pilonii fundamentali și obiectivele Inițiativei sunt tripartite – creșterea puternică a dezvoltării economice, întărirea coeziunii Uniunii Europene și îmbogățirea legăturilor transatlantice;

În conformitate cu scopul inițial al I3M, de platformă prezidențială informală care să susțină cooperarea pragmatică între statele participante, bazată pe apartenența acestora la Uniunea Europeană;

Evidențiind că Inițiativa urmărește să contribuie la dezvoltarea economică a statelor acesteia și a regiunii, prin intermediul unei conectivități îmbunătățite în domeniile transportului, energiei și digital, în special pe axa Nord-Sud, dar nu numai, impulsionând, astfel, relațiile economice, securitatea energetică, fluxurile comerciale și investiționale în regiune, precum și cu alți parteneri din comunitatea euro-atlantică;

Subliniind faptul că o conectivitate regională și o convergență economică crescute vor întări coeziunea și coerența UE și vor contribui la integrarea mai deplină a UE, susținând, astfel, eforturile de a construi o Uniune Europeană mai prosperă, unită și sigură;  

  • că prezența economică a Statelor Unite în regiunea I3M poate contribui la întărirea legăturii transatlantice și poate constitui un catalizator suplimentar pentru un parteneriat transatlantic consolidat;

Conștienți de potențialul Inițiativei de a contribui la substanțierea politicilor UE destinate țărilor din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic și la complementarea eforturilor de a aduce aceste două regiuni mai aproape de Uniunea Europeană, inclusiv prin intermediul unei interconectivități crescute;

  • importanța angajamentului politic la nivel înalt pentru implementarea cu succes a obiectivelor principale ale Inițiativei, în deplină coerență cu instrumentele UE existente;
  • rolul Guvernelor naționale în avansarea obiectivelor I3M, în cooperare cu administrațiile locale și regionale, precum și cu alți actori interesați din sectorul public;

Recunoscând rolul critic al sectorului privat și al instituțiilor financiare în asigurarea succesului obiectivelor I3M;

Construind pe rezultatele Summit-urilor anterioare de la Dubrovnik, din 2016, și Varșovia, din 2017;

Prin prezenta:

1. Salută lista scurtă de proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, al cărei obiectiv este de a canaliza susținerea politică pentru aceste proiecte, și încurajează Guvernele, companiile și instituțiile financiare interesate să lucreze împreună pentru implementarea rapidă și eficientă a acestora. Invită toți actorii interesați să coopereze pentru a atrage mijloacele financiare necesare pentru proiectele I3M, inclusiv identificarea tuturor fondurilor UE, precum și a altor fonduri posibile, pentru implementarea acestora;

2. Salută organizarea, cu ocazia Summit-ului București, a primei ediții a Forumului de Afaceri al I3M, așa cum s-a decis prin Declarația Comună de la Varșovia din 2017, care a adunat peste 600 de oficiali și de reprezentanți de afaceri din statele participante, din alte state membre UE, din SUA, din state non-UE din regiunea extinsă a Europei de Sud-Est, și încurajeazăca Forumul de Afaceri al I3M să devină un eveniment regulat, preferabil anual;

3.  Salută crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț cu ocazia primei ediții a Forumului de Afaceri al I3M, prin intermediul Declarației Comune pentru crearea Rețelei de Camere de Comerț I3M, semnată de Camerele de Comerț care intenționează să participe în cadrul rețelei, cu obiectivul de a susține activitățile viitoare ale Forumului de Afaceri al I3M și de a facilita contactele dintre comunitățile de afaceri în regiune;

4. Recunosc semnarea, cu ocazia Forumului de Afaceri I3M, a Scrisorii de Intenție cu privire la înființarea Fondului de Investiții al celor Trei Mări de către instituțiile financiare relevante care intenționează să participe la Fond. Odată creat, el va avea ca scop facilitarea, susținerea și finanțarea proiectelor prioritare de interconectare salutate de către Summit, precum și a altor proiecte viitoare ale I3M;

5. Au căzut de acord asupra nevoii de a monitoriza, stimula și susține implementarea proiectelor prioritare de interconectare și, pentru îndeplinirea acestui scop, încurajează o implicare mai activă a sectorului privat;

6. Salută lansarea unui website dedicat I3M (www.three-seas.eu), administrarea domeniului urmând a fi preluată de gazdele fiecăruia dintre Summit-urile viitoare;

7. Iau notă de faptul că Primul Forum al Regiunilor I3M de la Rzeszów, Republica Polonia, din 3 iulie 2018, reprezintă o contribuție practică, la nivel regional, pentru promovarea obiectivelor I3M. Încurajăm și alte regiuni ale I3M să urmeze acest exemplu;

8. Salută implicarea, susținerea și interesul din partea statelor și instituțiilor partenere, mai exact ale Guvernelor Statelor Unite și Germaniei, ale Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, precum și Grupului Băncii Mondiale, inclusiv exprimate prin participarea acestora la nivel înalt la cel de-al treilea Summit al I3M, și sunt de acord să continue să îi invite pe aceștia și pe alți actori interesați, în funcție de decizia consensuală a statelor participante, la Summit-urile viitoare ale I3M, precum și la edițiile viitoare ale Forumului de Afaceri al I3M;

9. Salută participarea oficialilor guvernamentali și a companiilor din statele non-UE din regiunea extinsă a Europei de Sud-Est la prima ediție a Forumului de Afaceri al I3M și sunt de acord să continue să-i invite pe oficialii și companiile acestora la edițiile viitoare ale Forumului de Afaceri al I3M.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Oficial: Primul summit Vladimir Putin – Kim Jong-un va avea loc joi, la Vladivostok, fiind “un eveniment cheie în relațiile bilaterale”

Published

on

©️ Kremlin/ Wikipedia

Liderul nord-coreean Kim Jong-un se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin joi, la Vladivostok, a anunţat marţi Iuri Ușavok, un consilier de la Kremlin, citat de AFP, potrivit Agerpres.

Iuri Uşakov a declarat presei că întâlnirea la vârf este “un eveniment cheie în relaţiile bilaterale”.

Agenţia de presă KCNA din Coreea de Nord confirmase anterior că summitul ruso-coreean va avea loc “în curând”, fără însă a preciza data

Ultima reuniune bilaterală Coreea de Nord-Rusia a fost în 2011, când președintele de atunci, Dmitri Medvedev, s-a întâlnit cu Kim Jong-il, fostul lider de la Pyongyang și tatăl lui Kim.

Potrivit estimărilor experților în relații internaționale, reuniunea celor doi lideri se va încheia fără niciun acord major sau oferte între cele două țări, relatează BBC.

În afară de obținerea recunoașterii internaționale și consolidarea poziției Coreei de Nord în discuțiile viitoare cu Washingtonul, Kim este în primul rând interesat să obțină sprijin financiar din partea Moscovei pentru a stimula puțin economica suferindă a țării. Însă este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, deoarece Rusia este foarte reticentă să cheltuie bani pe un stat imprevizibil sau să încalce sancțiunile internaționale impuse regimului nord-coreean pentru defășurarea programului său de arme nucleare, cu atât mai mult cu cât ea însăși suferă economic de pe urma restricțiilor impuse de UE și SUA pe fondul anexării Crimeei, se mai spune în sursa citată. În cel mai bun caz, întâlnirea dintre Kim și Putin ar trebui să fie un câștig diplomatic pentru Rusia în relația cu SUA și China, cărora le-ar transmite, astfel, intenția de a se poziționa în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

China își exprimă opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA față de țările care continuă să cumpere petrol din Iran: Cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională

Published

on

@Ambasada Republicii Populare Chineze în Suedia

China, unul dintre principalii importatori de petrol iranian, a protestat marţi faţă de decizia SUA de a sancţiona ţările care continuă să cumpere petrol din Iran, informează AFP, preluat de Agerpres.

,,China îşi exprimă opoziţia fermă faţă de sancţiunile unilaterale ale SUA”, a declarat în faţa presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze, Geng Shuang, apreciind că decizia americană va ,,intensifica tulburările în Orientul Mijlociu”.

,,Cooperarea normală în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale, inclusiv China, este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională; astfel trebuie respectată și protejată”, a punctat acesta.

Administrația SUA a anunțat că toate țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane. Președintele american Donald Trump a decis că nu vor mai exista țări scutite de aceste sancțiuni după ce actualele excepții vor expira, în luna mai, a anunțat, luni, Casa Albă, potrivit CNN. Derogările care care permiteau unui număr de opt pieţe (China, India, Turcia, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Italia şi Grecia) să importe ţiţei din Iran nu se vor mai aplica începând cu 2 mai, potrivit sursei citate. 

„Scopul acestei decizii este să aducă exporturile de petrol ale Iranului la zero, pentru a lăsa regimul (de la Teheran, n.r.) fără principala sursă de venit”, se arată în declarația semnată de Sarah Sanders, secretarul de presă al Casei Albe, relatează Digi24.

De asemenea, Secretarul de stat Mike Pompeo a precizat că scopul aceste măsuri este de a lăsa Iranul fără „fondurile pe care le-a folosit pentru a destabiliza Orientul Mijlociu timp de zeci de ani” și de a determina Iranul să se comporte „ca o țară normală”.

Citiți și Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

Pompeo a mai spus că Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost de acord să asigure cantitatea necesară de petrol pentru piețe, astfel încât să compenseze pentru pierderea petrolului Iranian de pe piață.

Această măsură, care a provocat un salt al preţului la petrol, se anunţă deosebit de delicată pentru Beijing, angajat în negocieri complexe comerciale cu administraţia Donald Trump şi, în mod tradiţional, unul dintre primii clienţi ai Teheranului.

Potrivit agenţiei specializate S&P Global Platts, Iranul a exportat în medie 1,7 milioane de barili de petrol pe zi în luna martie, 628.000 doar în China.

Fără să precizeze dacă Beijingul va suspenda sau nu importurile sale de ţiţei iranian, Geng a adăugat că China va continua să ,,protejeze drepturile legitime ale companiilor chineze”. De asemenea, acesta a cerut SUA să respecte interesele și preocupările Chinei, relatează Agerpres.

În plus, a spus diplomatul chinez, ,,în calitate de producător important de petrol, exportul de țiței al Iranului are o mare importanță pentru stabilitatea pieței mondiale a energiei”. Prin urmare, a avertizat acesta, măsura luată de Statele Unite ,,va intensifica tulburările în Orientul Mijlociu şi de pe piaţa energetică internaţională”. În acest sens, Shuang a îndemnat SUA ,,să acționeze într-o manieră responsabilă și să joace un rol constructiv, în loc să facă contrariul”, potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei Republicii Chineze în Suedia. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Oficial: Donald Trump va deveni în luna iunie al treilea președinte american care efectuează o vizită de stat în Marea Britanie la invitația Reginei Elisabeta a II-a

Published

on

©️ White House/ Flickr

Donald Trump va deveni al treilea președinte al Statelor Unite ce va efectua o vizită de stat în Marea Britanie, la invitația Reginei Elisabeta a II-a, a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, Familia Regală britanică.

Donald Trump și prima doamnă Melania, care s-au întâlnit cu Regina și anul trecut în cadrul unei vizite la Londra, au acceptat invitația monarhului britanic și se vor afla în Marea Britanie în perioada 3-5 iunie. În cursul vizitei, preşedintele american va avea o întrevedere cu premierul britanic Theresa May la Downing Street. Vizita coincide de asemenea cu evenimentele pentru marcarea a 75 de ani de la debarcarea pe plajele Normandiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ulterior, Donald Trump şi soţia sa vor efectua de asemenea o vizită în Franţa la 6 iunie, unde preşedintele american va avea o întrevedere cu omologul său francez Emmanuel Macron.

Anunțul vizitei președintelui Donald Trump în Marea Britanie în urma unei invitații din partea Reginei pune capăt unor speculații privind relația din ultimii doi ani între Washington și Londra, liderul de la Casa Albă fiind autorul mai multor declarații considerate neinspirate, unele privind politica Marii Britanii în cazul Brexit și a securității interne și altele referitore la o eventuală întrevedere a sa cu Regina Elisabeta a II-a.

Trump va deveni, astfel, al treilea președinte american căruia îi este organizată o vizită de stat de Regina Elisabeta a II-a, după George W. Bush în 2003 și Barack Obama în 2011.

Pe de altă parte, Regina a efectuat, în timpul domniei sale, patru vizite de stat în Statele Unite: în octombrie 1957 în timpul președinției lui Dwight Eisenhower, în iulie 1976, în mandatul lui Gerald Ford, cu ocazia bi-centenarului independenței Statelor Unite, în mai 1991 și în mai 2007, în timpul mandatelor președinților George H.W. Bush și George W. Bush.

De altfel, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a împlinit 93 de ani la 21 aprilie 2019. Regina Elisabeta a urcat pe tron la 6 februarie 1952, devenind la 24 ianuarie 2015 cel mai în vârsta monarh al lumii, după moartea regelui Thailandei, Bhumibol Adulyadej, care domnea din 9 iunie 1946. Este cel mai longeviv monarh din lume, iar în istoria Marii Britanii are cea mai lungă domnie, depășind-o pe regina Victoria la 9 septembrie 2015. A domnit mai mult decât cei patru precursori ai ei la un loc (Eduard al VII-lea, George al V-lea, Eduard al VIII-lea și George al VI-lea).

În timpul domniei sale, monarhul britanic a avut întrevederi cu aproape toți președinții SUA, excepție făcând doar Lyndon B. Johnson. În 1951, când încă era prințesă moștenitoare a Coroanei britanice, Elisabeta s-a întâlnit cu președintele Harry Truman. Ulterior, în calitate de Regină a Marii Britanii, Elisabeta a II-a a efectuat prima sa vizită în SUA în 1957, când s-a întâlnit cu președintele Dwight Eisenhower și cu fostul președinte Herbert Hoover (mandat în 1929-1933).

De atunci, Regina Marii Britanii a mai avut întrevederi, fie în cadrul unor vizite de stat sau vizite de lucru, cu John F. Kennedy, Richard Nixon, Gerald Ford, Jimmy Carter, Ronald Reagan, George H.W. Bush, Bill Clinton, George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending