Connect with us

INTERNAȚIONAL

Declarația Finală a Summitului celor Trei Mări de la București. România și celelalte 11 state participante se angajează să consolideze Uniunea Europeană și legăturile transatlantice

Published

on

Creșterea dezvoltării economice, consolidarea coeziunii Uniunii Europene și îmbogățirea legăturilor transatlantice rămân principalele obiective ale Inițiativei celor Trei Mări, al cărei summit s-a desfășurat luni și marți la București, se arată în textul declarației finale a Summitului I3M convenită de cele 12 state participante.

Declarația semnată de opt președinți și patru reprezentanți ai acestora la nivel înalt – un prim-ministru, doi președinți de parlamente naționale și un ministru al Afacerilor Externe –  marchează intrarea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Textul Declarației comune a celui de-al treilea Summit al Inițiativei celor Trei Mări de la București

Președinții și reprezentanții acestora la nivel înalt din cele 12 state participante la Inițiativa celor Trei Mări (I3M) – Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Estonia, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonia, România, Republica Slovacă, Republica Slovenia – reunindu-se la București, pe 17-18 septembrie 2018, cu ocazia celui de-a treilea Summit al I3M, găzduit de România:

Fiind de acord că I3M răspunde interesului comun al țărilor din regiunea I3M de a acționa într-o manieră coordonată, pentru a pune în valoare potențialul economic al acestora și pentru a facilita o dezvoltare mai rapidă, cu scopul de a crește convergența economică în Uniunea Europeană;

Confirmând că pilonii fundamentali și obiectivele Inițiativei sunt tripartite – creșterea puternică a dezvoltării economice, întărirea coeziunii Uniunii Europene și îmbogățirea legăturilor transatlantice;

În conformitate cu scopul inițial al I3M, de platformă prezidențială informală care să susțină cooperarea pragmatică între statele participante, bazată pe apartenența acestora la Uniunea Europeană;

Evidențiind că Inițiativa urmărește să contribuie la dezvoltarea economică a statelor acesteia și a regiunii, prin intermediul unei conectivități îmbunătățite în domeniile transportului, energiei și digital, în special pe axa Nord-Sud, dar nu numai, impulsionând, astfel, relațiile economice, securitatea energetică, fluxurile comerciale și investiționale în regiune, precum și cu alți parteneri din comunitatea euro-atlantică;

Subliniind faptul că o conectivitate regională și o convergență economică crescute vor întări coeziunea și coerența UE și vor contribui la integrarea mai deplină a UE, susținând, astfel, eforturile de a construi o Uniune Europeană mai prosperă, unită și sigură;  

  • că prezența economică a Statelor Unite în regiunea I3M poate contribui la întărirea legăturii transatlantice și poate constitui un catalizator suplimentar pentru un parteneriat transatlantic consolidat;

Conștienți de potențialul Inițiativei de a contribui la substanțierea politicilor UE destinate țărilor din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic și la complementarea eforturilor de a aduce aceste două regiuni mai aproape de Uniunea Europeană, inclusiv prin intermediul unei interconectivități crescute;

  • importanța angajamentului politic la nivel înalt pentru implementarea cu succes a obiectivelor principale ale Inițiativei, în deplină coerență cu instrumentele UE existente;
  • rolul Guvernelor naționale în avansarea obiectivelor I3M, în cooperare cu administrațiile locale și regionale, precum și cu alți actori interesați din sectorul public;

Recunoscând rolul critic al sectorului privat și al instituțiilor financiare în asigurarea succesului obiectivelor I3M;

Construind pe rezultatele Summit-urilor anterioare de la Dubrovnik, din 2016, și Varșovia, din 2017;

Prin prezenta:

1. Salută lista scurtă de proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, al cărei obiectiv este de a canaliza susținerea politică pentru aceste proiecte, și încurajează Guvernele, companiile și instituțiile financiare interesate să lucreze împreună pentru implementarea rapidă și eficientă a acestora. Invită toți actorii interesați să coopereze pentru a atrage mijloacele financiare necesare pentru proiectele I3M, inclusiv identificarea tuturor fondurilor UE, precum și a altor fonduri posibile, pentru implementarea acestora;

2. Salută organizarea, cu ocazia Summit-ului București, a primei ediții a Forumului de Afaceri al I3M, așa cum s-a decis prin Declarația Comună de la Varșovia din 2017, care a adunat peste 600 de oficiali și de reprezentanți de afaceri din statele participante, din alte state membre UE, din SUA, din state non-UE din regiunea extinsă a Europei de Sud-Est, și încurajeazăca Forumul de Afaceri al I3M să devină un eveniment regulat, preferabil anual;

3.  Salută crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț cu ocazia primei ediții a Forumului de Afaceri al I3M, prin intermediul Declarației Comune pentru crearea Rețelei de Camere de Comerț I3M, semnată de Camerele de Comerț care intenționează să participe în cadrul rețelei, cu obiectivul de a susține activitățile viitoare ale Forumului de Afaceri al I3M și de a facilita contactele dintre comunitățile de afaceri în regiune;

4. Recunosc semnarea, cu ocazia Forumului de Afaceri I3M, a Scrisorii de Intenție cu privire la înființarea Fondului de Investiții al celor Trei Mări de către instituțiile financiare relevante care intenționează să participe la Fond. Odată creat, el va avea ca scop facilitarea, susținerea și finanțarea proiectelor prioritare de interconectare salutate de către Summit, precum și a altor proiecte viitoare ale I3M;

5. Au căzut de acord asupra nevoii de a monitoriza, stimula și susține implementarea proiectelor prioritare de interconectare și, pentru îndeplinirea acestui scop, încurajează o implicare mai activă a sectorului privat;

6. Salută lansarea unui website dedicat I3M (www.three-seas.eu), administrarea domeniului urmând a fi preluată de gazdele fiecăruia dintre Summit-urile viitoare;

7. Iau notă de faptul că Primul Forum al Regiunilor I3M de la Rzeszów, Republica Polonia, din 3 iulie 2018, reprezintă o contribuție practică, la nivel regional, pentru promovarea obiectivelor I3M. Încurajăm și alte regiuni ale I3M să urmeze acest exemplu;

8. Salută implicarea, susținerea și interesul din partea statelor și instituțiilor partenere, mai exact ale Guvernelor Statelor Unite și Germaniei, ale Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, precum și Grupului Băncii Mondiale, inclusiv exprimate prin participarea acestora la nivel înalt la cel de-al treilea Summit al I3M, și sunt de acord să continue să îi invite pe aceștia și pe alți actori interesați, în funcție de decizia consensuală a statelor participante, la Summit-urile viitoare ale I3M, precum și la edițiile viitoare ale Forumului de Afaceri al I3M;

9. Salută participarea oficialilor guvernamentali și a companiilor din statele non-UE din regiunea extinsă a Europei de Sud-Est la prima ediție a Forumului de Afaceri al I3M și sunt de acord să continue să-i invite pe oficialii și companiile acestora la edițiile viitoare ale Forumului de Afaceri al I3M.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump cere UE să primească înapoi sute de combatanți ai organizației teroriste ISIS: Alternativa nu este una bună, pentru că vom fi forţaţi să-i eliberăm

Published

on

Președintele american Donald Trump a solicitat sâmbătă seara Europei să primească înapoi sute de combatanți ai organizației teroriste Stat Islamic capturați în Siria, amenințând că SUA vor fi forțate în caz contrar să-i elibereze, anunță Politico Europe.

”SUA cer Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi altor aliaţi europeni să primească înapoi peste 800 de combatanţi ai ISIS pe care i-am capturat în Siria şi să-i judece”, a scris preşedintele SUA într-o serie de postări pe Twitter.

”Califatul este gata să cadă. Alternativa nu este una bună, pentru că vom fi forţaţi să-i eliberăm. SUA nu vor să vadă cum aceşti combatanţi ai ISIS se întorc în Europa, care este locul în care se aşteaptă să meargă”, a adăugat Trump.


Amenințările lui Trump au provocat confuzie și revoltă în rândul unor oficiali europeni, dar și experți în securitate, prezenți la Conferința pentru Securitate de la Munchen.

De altfel, vicepreședintele american Mike Pence, care a reprezentat SUA la evenimentul ce reunește sub umbrela sa lideri politici, dar și personalități din mediul academic și de securitate, a făcut apel la alte state să preia ștafeta în Siria în contexul în care trupele americane se retrag.

”Cerem altor naţiuni să ni se alăture şi să furnizeze resursele, sprijinul şi personalul necesare pentru a asigura zona şi a împiedica Stat Islamic şi oricare altă organizaţie extremistă să se ridice şi să-şi recucerească teritoriul”, a spus el.

Amintim faptul că liderul de la Casa Albă anunța în luna decembrie a anului trecut că va retrage trupele SUA din Siria și că gruparea teroristă Stat Islamic a fost deja învinsă, lucru ce a provocat îngrijorări în rândul partenerilor Washingtonului.

Forţele democratice siriene (SDF), o miliţie condusă de kurzi sprijinită de SUA, a lansat săptămâna trecută o ofensivă pentru înfrângerea grupării Stat Islamic în satul Baghuz, singura zonă pe care o mai controlează, în apropierea frontierei irakiene.

Există de asemenea temeri că fără o prezenţă americană Turcia ar putea lansa o ofensivă împotriva SDF, care este dominată de Unităţile de apărare populare kurde (YPG). Turcia priveşte YPG ca pe o ramură a Partidului muncitorilor din Kurdistan (PKK), împotriva căruia a luptat timp de patru decenii în sudul său.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei, laureați la München pentru activitatea lor în menținerea păcii: ”Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”/ ”Suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Corespondență de la München

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei sunt laureații din acest an ai distincției ”Ewald von Kleist”, acordată de Conferința de Securitate de la München începând cu anul 2009 personalităților cu ”o activitate impresionată în menținerea păcii și soluționarea conflictelor”.

Alexis Tsipras și Zoran Zaev au primit această distincție sâmbătă, la München, după ce pe parcursul anului trecut au pus capăt împreună uneia dintre cele mai lungi dispute din istoria recentă europeană, conflictul care dura de 27 de ani privind denumirea Macedoniei și a cărui soluționare a pavat calea acestei țări spre NATO și spre Uniunea Europeană.

Cei doi lideri au fost prezenți la Conferința de Securitate de la München și în cadrul unui dialog cu participanții la prestigiosul forum, susținând discursuri remarcabile în raport cu momentul istoric pe care l-au făcut posibil.

Viziunea mea este limpede: cred profund că istoria nu trebuie scrisă de cei ce folosesc frica. Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”, a spus Alexis Tsipras, referindu-se la Acordul de la Prespa care a făcut posibilă rezolvarea disputei pe marginea denumirii Macedoniei și deschiderea căii politice a acestei țări spre NATO și UE.

De cealaltă parte, omologul său macedonean, Zoran Zaev, s-a referit la riscurile politice pe care le-au întâmpinat

Atât eu, cât și Alexis Tsipras, suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”, a spus premierul macedonean, în condițiile în care drumul politic post-acordul de la Prespa a fost marcat de un referendum național și de o procedură de ratificare în Parlamentul de la Skopje.

La fel, cu câteva zile înainte de votul de ratificare din Parlamentul de la Atena, premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unei moțiuni de cenzură pe marginea acestei teme.

Cel mai recent, ca urmare a schimbării denumirii țării în Macedonia de Nord, țările NATO și ministrul de Externe de la Skopje au semnat protocolul de aderare la Alianța Nord-Atlantică, iar după ce toate statele aliate îl vor ratifica, Macedonia de Nord va deveni cel de-al 30-lea stat membru al NATO. Într-un alt gest simbolic care a însoțit această soluționare, Grecia a devenit săptămâna trecută prima țară din NATO care a ratificat acest protocol.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Distincția a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ce au discutat Klaus Iohannis și Mike Pence la întâlnirea de la München: Administrația Trump apreciază ”leadership-ul puternic” al președintelui României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis și vicepreședintele american Mike Pence au reiterat importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite precum și cea a consolidării relației transatlantice, în cadrul întrevederii avute în marja participării lor la Conferința de Securitate de la München, conform unei postări pe Twitter a șefului statului.

”Am reiterat importanța parteneriatului nostru strategic și consolidarea în continuare a relației transatlantice, care se află la un nivel excelent”, a scris președintele pe Twitter.

Potrivit Administrației Prezidențiale, cei doi înalți oficiali au evocat stadiul excelent al Parteneriatului Strategic România-SUA și posibilitățile de aprofundare a acestuia, cu accent pe dimensiunea economică și cea de apărare.

”Președintele României a reiterat angajamentul consecvent al țării noastre pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și pentru întărirea relației transatlantice”, arată sursa citată. 

De cealaltă parte, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului, subliniind totodată excelenta relație pe care președintele României o are cu președintele Donald Trump.

În același timp, vicepreședintele Mike Pence a reamintit relația apropiată a președintelui SUA, Donald Trump, cu președintele Klaus Iohannis.

Nu în ultimul rând, Mike Pence a mulțumit pentru decizia recentă a Președintelui Klaus Iohannis de recunoaștere a lui Juan Guaidó ca președinte interimar al Venezuelei. Cei doi înalți oficiali au mai abordat și alte teme de actualitate internațională.

Președintele Klaus Iohannis s-a înâlnit la München cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, ambii lideri aflându-se la a doua lor participare la prestigioasa Conferință de Securitate. Aceasta este prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump.

Șeful statului și vicepreședintele american s-au întâlnit după ce sâmbătă dimineața au participat la primele sesiuni de lucru ale Conferinței, Klaus Iohannis deschizând discuțiile alături de președintele Egiptului, în timp ce Mike Pence a participat la un dialog strategic sensibil la care au mai luat parte de Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei și  Yang Jiechi, un influent și proeminent diplomat din cadrul Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez.

Reamintim că președintele Klaus Iohannis a fost primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trump, la 9 iunie 2017.

Președintele Klaus Iohannis participă la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

La München, președintele a mai avut întrevederi cu Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, cu David Harris, președintele executiv al Comitetului Evreiesc American și cu Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending