Connect with us

POLITICĂ

DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis: “Ne angajăm ca în toate luările publice de poziție să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și întărirea relației transatlantice”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, la finalul consultărilor cu partidele parlamentare, că a propus formațiunilor politice semnarea unui acord politic național pentru consolidarea parcursului european al României, un pact pentru România europeană care are în vedere atât rezultatele referendumului din data de 26 mai, cât și semnalul dat de cetățenii români prin prezența fără precedent la vot pentru alegerile europene.

Proiectul de acord, pus la dispoziție de Administrația Prezidențială este centrat, la nivel principial, în jurul valorilor europene și democratice și a atașamentului României față de acestea, acesta din urmă fiind dovedit prin ”voința suverană a cetățenilor” exprimată la 26 mai. În sens practic, acordul propus de președinte are printre obiective transpunerea în legislație a rezultatelor referendumului, care prevăd interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

Documentul cuprinde și o asumare politică de transpunere în legislație a măsurilor necesare asigurării exercitării depline și efective a dreptului de vot de către toți cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi”, este concluzia cu care se încheie textul propus de președintele Klaus Iohannis pentru a fi semnat împreună cu partidele politice parlamentare.


ACORD POLITIC NAȚIONAL   

pentru consolidarea parcursului european al României

 

România este o democrație vie și vibrantă, în care cetățenii sunt activ dedicați apărării libertății, păstrării și respectării regulilor și principiilor unui stat de drept autentic, precum și continuării luptei împotriva corupției;

Românii își doresc aprofundarea integrării în Uniunea Europeană, așa cum demonstrează cu claritate rezultatele votului din data de 26 mai 2019;

România rămâne profund atașată principiilor și valorilor europene. Nu există altă opțiune pentru țara noastră decât aceea a consolidării democrației și a statului de drept. Un stat de drept slăbit, fără o justiție independentă și cu instituții ale căror atribuții în combaterea corupției sunt amputate, fără respectarea principiului cooperării loiale și constructive între instituțiile statului înseamnă, de fapt, mai puțină prosperitate și securitate pentru cetățeni și o frână în dezvoltarea României;

Într-un stat de drept veritabil, într-o democrație consolidată, așa cum își doresc românii să fie țara lor, amendarea cadrului legislativ trebuie realizată prin respectarea unor cerințe esențiale precum transparența, predictibilitatea, realizarea unor ample consultări cu profesioniștii și instituțiile direct vizate și, în primul rând, consensul social.

Având în vedere că:

  • independența judecătorilor și procurorilor și eliminarea oricăror ingerințe politice în actul de justiție reprezintă fundamentul unui stat de drept, iar de la acest principiu nu se poate abdica,
  • este obligatorie eliminarea oricăror influențe ale factorului politic în activitatea judiciară sau în gestionarea carierei magistraților și excluderea oricărei posibilități a autorităților executive de a interveni asupra activității lor de natură jurisdicțională,
  • progresele României în consolidarea independenței sistemului judiciar, a luptei anticorupție și a asigurării unei funcționări eficiente a sistemului judiciar trebuie să continue,

Ținând cont de:

  • voința suverană a cetățenilor români în favoarea statului de drept și împotriva modificărilor de natură să afecteze independența sistemului judiciar, exprimată ferm și fără echivoc la referendumul național din data de 26 mai 2019,
  • statutul României de țară membră a Uniunii Europene și de angajamentele asumate în acest sens, inclusiv din perspectiva respectării principiilor și a valorilor fundamentale ce stau la baza Uniunii Europene,
  • recomandările Comisiei Europene din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției, ale Comisiei de la Veneția și ale GRECO,
  • solicitările asociațiilor din sistemul judiciar și ale organizațiilor civice,

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca toate acțiunile noastre să fie îndreptate în direcția respectării pe deplin a principiilor, valorilor europene, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a democrației și a statului de drept, a interesului public al cetățenilor, care sunt singura sursă legitimă a puterii democratice. Numai astfel vom putea asigura prosperitatea, siguranța și bunăstarea cetățenilor noștri. Apărarea acestor drepturi și valori va fi o prioritate absolută pentru noi.  

În acest sens, în acțiunile noastre viitoare, vom urmări realizarea cu celeritate a următoarelor obiective:

  • Transpunerea în legislație a interdicției privind amnistia și grațierea pentru infracțiuni de corupție.
  • Transpunerea în legislație a interdicției adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.
  • Transpunerea în legislație a măsurilor necesare asigurării integrității în funcțiile publice.
  • Revizuirea legilor justiției, inclusiv a ordonanțelor de urgență prin care au fost modificate, în deplin și strict acord cu avizele Comisiei de la Veneția, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și a rapoartelor Comisiei Europene și GRECO.
  • Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene.

De asemenea, ne angajăm să transpunem în legislație, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării – atât în țară, cât și în străinătate – a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi.


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Nicolae Ciucă atrage atenția că “ideile otrăvitoare” care au stat la baza Holocaustului sunt tot mai prezente în spațiul public: Aceste “atitudini toxice” trebuie sancționate

Published

on

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, vineri, că lecţia dură a Holocaustului reaminteşte de fiecare dată ce se întâmplă atunci când majoritatea nu ia atitudine în faţa unor indivizi ori grupuri care promovează “idei otrăvitoare pentru societate”, menţionând că antisemitismul, extremismul şi discursul instigator la ură sunt tot mai prezente în spaţiul public şi aceste “atitudini toxice” trebuie sancţionate.

“Aducem, astăzi, un pios omagiu tuturor victimelor Holocaustului şi rememorăm una dintre cele mai cumplite pagini din istorie, când ura, barbaria şi crima au redus umanitatea la tăcere şi au distrus destinele a milioane de oameni nevinovaţi. Marcăm împreună cei 78 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare de la Auschwitz-Birkenau într-un loc emblematic pentru comunitatea evreiască din România, care a fost martorul atacurilor brutale desfăşurate asupra evreilor în timpul Pogromului de la Bucureşti din ianuarie 1941. 27 ianuarie 1945 a însemnat finalul odiosului val de crime şi orori petrecute în timpul Holocaustului, reprezentând însă şi debutul unei lumi marcate pentru totdeauna de această vinovăţie. În acelaşi timp, omenirea şi-a asumat misiunea de a reclădi speranţa în umanitate şi în valorile fundamentale, precum şi de a onora neîncetat memoria victimelor şi de a sprijini supravieţuitorii”, a afirmat Ciucă la un eveniment dedicat victimelor Holocaustului, organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România la Templul Coral, potrivit discursului difuzat de Guvern.

El a subliniat că această “lecţie dură” a istoriei reaminteşte de fiecare dată ce se întâmplă atunci când majoritatea nu ia atitudine în faţa unor indivizi ori grupuri care promovează “idei otrăvitoare pentru societate” şi care “rup echilibrul convieţuirii paşnice”.

Citiți și Klaus Iohannis evidențiază ”lecția cutremurătoare” a Holocaustului care trebuie să ”rămână întotdeauna în memoria noastră colectivă” și ”să ne țină conștiința trează”

“Nu trebuie să-i uităm însă pe acei români curajoşi care, aşa cum spunea Elie Weisel, şi-au riscat propriile vieţi şi au salvat onoarea naţiunii lor, opunându-se opresiunii şi uciderii cetăţenilor lor”, a spus Ciucă, conform Agerpres.

Premierul a menţionat că statul român a început procesul de asumare a Holocaustului în urmă cu două decenii, iar “progresele realizate în domeniul politicilor memoriei educaţiei şi cercetării despre Holocaust şi combaterii antisemitismului sunt remarcabile”.

“Recent, România adoptat o strategie dedicată prevenirii şi combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, care produce deja efecte. De asemenea, s-au parcurs paşi importanţi pentru realizarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. În centrul acestor demersuri se află sprijinirea constantă a comunităţii evreieşti din ţara noastră şi valorizarea patrimoniului evreiesc, care este parte integrantă a culturii naţionale, obiective care vor continua să ocupe un loc prioritar pe agenda Executivului pe care îl conduc”, a adăugat Nicolae Ciucă.

Potrivit prim-ministrului, “lupta pentru apărarea valorilor fundamentale, pentru consolidarea unei societăţi reziliente şi incluzive este însă una permanentă, pentru că antisemitismul, extremismul şi discursul instigator la ură sunt tot mai prezente în spaţiul public”.

“Toate aceste curente nu fac decât să întineze memoria victimelor Holocaustului, să pericliteze valorile democratice şi statul de drept. Rămânem vigilenţi şi luăm atitudine împotriva acestor manifestări şi a celor care continuă să elogieze criminalii de război. Nu putem permite distorsionarea istoriei sau minimizarea Holocaustului. Avem instrumentele necesare pentru a ne apăra democraţia, iar toate autorităţile responsabile trebuie să îşi ducă la îndeplinire misiunea. Atitudinile toxice trebuie sancţionate, iar legislaţia trebuie aplicată consecvent. De asemenea, promovarea educaţiei, a gândirii critice şi a cunoaşterii istoriei într-un mod autentic, fără idealizări sunt prioritate”, a mai spus Ciucă.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul de interne, primit la Ankara de omologul turc: Turcia afirmă că România nu se află pe principala rută de migrație către spațiul Schengen

Published

on

© Lucian Bode/ Facebook

Ministrul de interne al Turciei, Süleyman Soylu, i-a transmis marți, la Ankara, omologului său român Lucian Bode că România nu se află pe principala rută aleasă de migranți pentru a ajunge în spațiul Schengen și l-a asigurat pe acesta că Turcia va continua măsurile de prevenire a deschiderii unor noi rute de migrație ilegală prin Marea Neagră.

La invitația omologului său din Turcia, ministrul de interne Lucian Bode a efectuat o vizită oficială la Ankara pentru a consolida dimensiunea strategică a dialogului bilateral în domeniul afacerilor interne, în special în ceea ce privește continuarea aprofundării măsurilor bilaterale pentru combaterea criminalității transfrontaliere și migrației ilegale, arată oficialul român, într-o postare pe Facebook.

“Relațiile excelente dintre România și Turcia în domeniul afacerilor interne, ca parte a Parteneriatului Strategic instituit în 2011, contribuie fundamental la asigurarea stabilității și securității în regiunea Mării Negre”, a scris Bode.

El a precizat că Turcia are un rol esențial în gestionarea provocărilor migrației în regiune.

“Apreciez în special profesionalismul autorităților turce în gestionarea migrației ilegale și măsurile proactive pe care le-au luat pentru combaterea traficului cu migranți. Am primit asigurări de la omologul meu turc că România nu se află pe principala rută aleasă de migranți pentru a ajunge în spațiul Schengen și că măsurile de prevenire a deschiderii unor noi rute de migrație ilegală prin Marea Neagră vor fi continuate de către autoritățile din Turcia. Totodată, este important să acționăm pe toate palierele migrației, atât în privința cauzelor, cât și a efectelor, mai ales prin întărirea gestionării frontierelor externe și prin parteneriate eficiente cu statele de tranzit, respectiv cu statele sursă”, a detaliat ministrul de interne.

Un alt aspect discutat în cadrul întrevederii a vizat organizarea și desfășurarea în comun de exerciții între structurile din cadrul celor două ministere, în special între structurile responsabile de gestionarea situațiilor de urgență sau managementul frontierelor maritime.

“Vreau să îi mulțumesc încă o dată omologului meu turc pentru deschidere, pentru prietenie și pentru discuția pe care am avut-o astăzi care, cu siguranță, ne va ajuta să dezvoltăm și mai mult relația noastră bilaterală în viitor”, a conchis Lucian Bode.

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Unirii Principatelor. Premierul Ciucă, încrezător că societatea românească va respinge mișcările politice extremiste care încearcă să influențeze România

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, la manifestările organizate cu prilejul Unirii Principatelor Române, că asemenea tuturor democraţiilor europene, sub impactul crizelor multiple generate de război, mişcări politice extremiste încearcă, şi în România, să influenţeze societatea şi a subliniat că societăţile democratice au propriile mecanisme de respingere.

“Astăzi sărbătorim împreună Ziua Unirii Principatelor Române – actul fondator prin care naţiunea română a pus bazele modernizării şi emancipării statului şi a început opera neobosită a unificării poporului nostru. Rădăcinile României europene se regăsesc în Unirea Principatelor – act vizionar realizat prin unitatea de voinţă în jurul valorilor şi obiectivelor comune. Unirea Moldovei cu Ţara Românească nu ar fi fost posibilă fără acţiunile curajoase ale paşoptiştilor, fără munca neobosită a elitei intelectuale din cele două principate, fără demersurile neîntrerupte ale diplomaţiei româneşti pe lângă cancelariile marilor puteri şi, mai ales, fără susţinerea populară a românilor. Actul de acum 164 de ani a fost opera de voinţă şi de curaj a întregului popor şi a elitei sale politice. Lecţia istorică rămasă peste timp este că prin voinţă, unitate, curaj şi susţinerea cetăţenilor noştri putem reuşi cele mai ambiţioase obiective. Realizările recente confirmă acest lucru. Aderarea României la NATO, obţinerea statutului de membru al Uniunii Europene sunt exemple grăitoare”, a afirmat Ciucă, potrivit Agerpres.

 

Şeful Executivului a punctat că Guvernul a reuşit progrese semnificative.

“Pentru că suntem la Iaşi, aş dori să mă refer la Autostrada Moldovei – A7, un obiectiv aşteptat mulţi ani de cetăţeni şi care, în sfârşit, are perspective certe de realizare. Finanţarea este asigurată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, majoritatea tronsoanelor sunt deja contractate, iar antreprenorii au început lucrul. Modul în care reuşim să avansăm acest proiect în perioada scurtă în care l-am repus între priorităţi este încă un exemplu că împreună putem pune lucrurile în mişcare, uniţi de dorinţa pentru mai bine. A8 – Autostrada Unirii, Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni va consolida, prin finanţarea europeană de care beneficiază România, oportunităţile de dezvoltare ale Moldovei”, a mai declarat Ciucă.

El a indicat că aceeaşi mobilizare trebuie să se regăsească în toate acţiunile îndreptate spre creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, spre dezvoltarea comunităţilor şi a ţării. 

“În România europeană, toţi cetăţenii trebuie să aibă şanse egale, să se simtă în siguranţă şi să aibă speranţa unui viitor mai bun şi mai prosper. Garanţiile de securitate oferite de Alianţa Nord-Atlantică şi de Parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii, fondurile europene, inclusiv cele pe care le putem accesa prin PNRR, nivelul investiţiilor de la bugetul de stat şi mai ales existenţa unei unităţi de acţiune politică la nivel intern şi extern sunt atuurile dezvoltării noastre”, a adăugat Ciucă.
 
Conform premierului, drumul României către prosperitate este “vegheat de valorile şi libertăţile democratice, respectând, în egală măsură, rădăcinile moştenite de la înaintaşi”.

Asemenea tuturor democraţiilor europene, sub impactul crizelor multiple generate de război, şi în România mişcări politice extremiste încearcă să ne influenţeze societatea. Le recunoaştem cu uşurinţă pentru că în discursurile promovate de liderii lor se promovează ura în locul bunei înţelegeri, frica în locul acţiunii, dezinformarea în locul adevărului, condamnarea în locul justiţiei prin lege. Societăţile democratice au însă propriile mecanisme de respingere bazate pe rădăcinile adânci şi lecţiile oferite de istorie. În plus, în cazul României, echilibrul şi înţelepciunea socială, susţinerea puternică a valorilor europene şi euroatlantice acţionează ca un veritabil catalizator în jurul libertăţilor democratice. Vă mulţumesc şi am încredere că împreună vom menţine România acolo unde îi este locul de secole, în marea familie a democraţiilor europene şi occidentale!”, a încheiat premierul Ciucă.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE11 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA11 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN12 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE14 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO15 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending