Connect with us

POLITICĂ

DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis: “Ne angajăm ca în toate luările publice de poziție să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și întărirea relației transatlantice”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, la finalul consultărilor cu partidele parlamentare, că a propus formațiunilor politice semnarea unui acord politic național pentru consolidarea parcursului european al României, un pact pentru România europeană care are în vedere atât rezultatele referendumului din data de 26 mai, cât și semnalul dat de cetățenii români prin prezența fără precedent la vot pentru alegerile europene.

Proiectul de acord, pus la dispoziție de Administrația Prezidențială este centrat, la nivel principial, în jurul valorilor europene și democratice și a atașamentului României față de acestea, acesta din urmă fiind dovedit prin ”voința suverană a cetățenilor” exprimată la 26 mai. În sens practic, acordul propus de președinte are printre obiective transpunerea în legislație a rezultatelor referendumului, care prevăd interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

Documentul cuprinde și o asumare politică de transpunere în legislație a măsurilor necesare asigurării exercitării depline și efective a dreptului de vot de către toți cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi”, este concluzia cu care se încheie textul propus de președintele Klaus Iohannis pentru a fi semnat împreună cu partidele politice parlamentare.


ACORD POLITIC NAȚIONAL   

pentru consolidarea parcursului european al României

 

România este o democrație vie și vibrantă, în care cetățenii sunt activ dedicați apărării libertății, păstrării și respectării regulilor și principiilor unui stat de drept autentic, precum și continuării luptei împotriva corupției;

Românii își doresc aprofundarea integrării în Uniunea Europeană, așa cum demonstrează cu claritate rezultatele votului din data de 26 mai 2019;

România rămâne profund atașată principiilor și valorilor europene. Nu există altă opțiune pentru țara noastră decât aceea a consolidării democrației și a statului de drept. Un stat de drept slăbit, fără o justiție independentă și cu instituții ale căror atribuții în combaterea corupției sunt amputate, fără respectarea principiului cooperării loiale și constructive între instituțiile statului înseamnă, de fapt, mai puțină prosperitate și securitate pentru cetățeni și o frână în dezvoltarea României;

Într-un stat de drept veritabil, într-o democrație consolidată, așa cum își doresc românii să fie țara lor, amendarea cadrului legislativ trebuie realizată prin respectarea unor cerințe esențiale precum transparența, predictibilitatea, realizarea unor ample consultări cu profesioniștii și instituțiile direct vizate și, în primul rând, consensul social.

Având în vedere că:

  • independența judecătorilor și procurorilor și eliminarea oricăror ingerințe politice în actul de justiție reprezintă fundamentul unui stat de drept, iar de la acest principiu nu se poate abdica,
  • este obligatorie eliminarea oricăror influențe ale factorului politic în activitatea judiciară sau în gestionarea carierei magistraților și excluderea oricărei posibilități a autorităților executive de a interveni asupra activității lor de natură jurisdicțională,
  • progresele României în consolidarea independenței sistemului judiciar, a luptei anticorupție și a asigurării unei funcționări eficiente a sistemului judiciar trebuie să continue,

Ținând cont de:

  • voința suverană a cetățenilor români în favoarea statului de drept și împotriva modificărilor de natură să afecteze independența sistemului judiciar, exprimată ferm și fără echivoc la referendumul național din data de 26 mai 2019,
  • statutul României de țară membră a Uniunii Europene și de angajamentele asumate în acest sens, inclusiv din perspectiva respectării principiilor și a valorilor fundamentale ce stau la baza Uniunii Europene,
  • recomandările Comisiei Europene din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției, ale Comisiei de la Veneția și ale GRECO,
  • solicitările asociațiilor din sistemul judiciar și ale organizațiilor civice,

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca toate acțiunile noastre să fie îndreptate în direcția respectării pe deplin a principiilor, valorilor europene, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a democrației și a statului de drept, a interesului public al cetățenilor, care sunt singura sursă legitimă a puterii democratice. Numai astfel vom putea asigura prosperitatea, siguranța și bunăstarea cetățenilor noștri. Apărarea acestor drepturi și valori va fi o prioritate absolută pentru noi.  

În acest sens, în acțiunile noastre viitoare, vom urmări realizarea cu celeritate a următoarelor obiective:

  • Transpunerea în legislație a interdicției privind amnistia și grațierea pentru infracțiuni de corupție.
  • Transpunerea în legislație a interdicției adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.
  • Transpunerea în legislație a măsurilor necesare asigurării integrității în funcțiile publice.
  • Revizuirea legilor justiției, inclusiv a ordonanțelor de urgență prin care au fost modificate, în deplin și strict acord cu avizele Comisiei de la Veneția, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și a rapoartelor Comisiei Europene și GRECO.
  • Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene.

De asemenea, ne angajăm să transpunem în legislație, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării – atât în țară, cât și în străinătate – a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi.


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. roman liber

    June 5, 2019 at 11:00 pm

    We, the people of Romania, 16 million people, declare that there is no European Union. We declare that Iohannis is a total idiot. We promise to bring God’s curse upon the entire union just as we brought it down upon the ugly, corrupt nation of Romania.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Tokyo, cu noul președinte al Letoniei. Cei doi lideri au convenit intensificarea dialogului prin vizite reciproce

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi, la Tokyo, o întâlnire bilaterală cu omologul leton, Egils Levits, în marja participării la ceremonia de întronare a împăratului Japoniei.

Cei doi şefi de stat au convenit să intensifice dialogul la cel mai înalt nivel prin organizarea de vizite reciproce în cele două ţări, care să stimuleze cooperarea bilaterală în toate domeniile de interes, precum şi o interacţiune sporită la nivelul UE, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întrevederii preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat că relaţiile dintre România şi Letonia sunt excelente, bazate pe experienţa istorică similară şi pe apartenenţa comună la familia europeană şi euroatlantică, împărtăşind interese comune la frontiera externă a Uniunii Europene şi pe Flancul Estic al NATO. La rândul său, preşedintele Egils Levits a menţionat caracterul foarte bun al relaţiilor bilaterale şi a apreciat dimensiunea în creştere a cooperării economice între cele două state, precum şi importanţa intensificării colaborării în cadrul UE.

Klaus Iohannis a subliniat, în acest context, importanţa acţiunii comune a celor două ţări pentru întărirea coeziunii la nivel european, precum şi a poziţionării Uniunii Europene ca actor relevant pe plan extern.

Cei doi interlocutori au evidenţiat că cele două state au numeroase poziţii comune pe temele de interes pe agenda europeană, inclusiv cu privire la viitorul buget al Uniunii Europene post-2020.

“Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că România susţine un buget ambiţios, cu alocări substanţiale pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, care să ofere un răspuns adecvat şi la noile provocări la nivelul UE”, arată Administraţia Prezidenţială, menţionând că în acest cadru şeful statului a prezentat dificultăţile legate de negocierea noului Cadru Financiar Multianual, evidente în urma recentului Consiliu European.

Cei doi şefi de stat au discutat şi despre situaţia din Republica Moldova, preşedintele Iohannis punctând susţinerea fermă a ţării noastre pentru integrarea europeană a acestei ţări şi pentru realizarea interconectărilor energetice la care ţara noastră contribuie direct.

De asemenea, au fost abordate problematica de securitate şi cooperarea celor două ţări în cadrul NATO, ambele state alocând 2% din PIB pentru apărare. Preşedinţii Klaus Iohannis şi Egils Levits au fost de acord că trebuie impulsionat parteneriatul dintre UE şi NATO, cu punerea în evidenţă a complementarităţilor şi evitarea duplicărilor în construirea dimensiunii europene a apărării. La întâlnire a fost discutată şi relaţia cu Rusia şi a fost subliniată importanţa relaţiei transatlantice.

Klaus Iohannis a evidenţiat relevanţa crescândă a Iniţiativei celor Trei Mări – la care ambele state participă activ – care s-a consacrat ca un instrument eficient de stimulare a dezvoltării economice regionale, creşterii coeziunii europene şi consolidării legăturilor transatlantice şi a subliniat contribuţia ţării noastre, prin Summitul organizat la Bucureşti în 2018, pentru “maturizarea conceptuală şi politică a Iniţiativei şi pentru dotarea sa cu instrumente concrete, care să contribuie la implementarea proiectelor de interconectare pe direcţia Nord-Sud, de care ambele state sunt direct interesate”.

Aceasta este prima întâlnire a celor doi şefi de stat după alegerea lui Egils Levits ca preşedinte al Republicii Letonia, pe 29 mai.

Șeful statului a început vizita în Japonia încă de luni, având o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul nipon Shinzo Abe, ocazie cu care cei doi înalți demnitari au anunțat că Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în anul 2021, la împlinirea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele doi țări.

El a avut în prima zi a vizitei și o întrevedere cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, care l-a invitat pe șeful statului la Helsinki, apreciind ”rolul președintelui în apărarea statului de drept”.

Marţi, şeful statului român a participat, alături de soţia sa, Carmen Iohannis, la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito. Tot marţi şeful statului va participa alături de soţia sa şi la banchetul imperial organizat cu ocazia întronării împăratului Japoniei

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Ministerul Afacerilor Externe a publicat lista şi harta interactivă cu cele 835 de secţii de votare din diaspora pentru alegerile prezidențiale

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) organizează 835 de secţii de votare în străinătate la alegerile pentru preşedintele României din anul 2019. Toate secţiile de votare au fost validate de către Autoritatea Electorală Permanentă, prin Hotărârea AEP nr. 38 din 20 octombrie 2019, publicată, luni, în Monitorul Oficial nr. 851.

”Organizarea celor 835 de secţii de votare din străinătate reprezintă rezultatul eforturilor susţinute şi al implicării tuturor şefilor de misiuni şi a personalului Corpului Diplomatic şi Consular aflat în coordonarea acestora. Subliniem că buna funcţionare a unui număr record de secţii de votare în afara ţării, în condiţiile desfăşurării votului pe parcursul a trei zile, pentru fiecare dintre cele două tururi de scrutin, implică atât o coordonare strânsă între instituţiile partenere (Autoritatea Electorală Permanentă, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale), cât şi cooperarea cu formaţiunile politice care vor nominaliza reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi cu comunităţile de români din străinătate”, a transmis, luni seară, MAE, printr-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

Click pe hartă pentru a vedea secţiile de votare din străinătate

Printre țările în care vor fi organizate cele mai multe secții de votare se numără: Spania (143, față de 50 organizate la alegerile europarlamentare), Italia (142, față de 76 organizate la alegerile europarlamentare), Germania (80, față de 25 organizate la alegerile europarlamentare), Marea Britanie (72, față de 29 organizate la alegerile europarlamentare), Franța (50, față de 17 organizate la alegerile europarlamentare), SUA (38, față de 31 organizate la alegerile europarlamentare), Republica Moldova (37, față de 36 organizate la alegerile europarlamentare), Olanda (25, față de 4 organizate la alegerile europarlamentare), Belgia (23, față de 8 organizate la alegerile europarlamentare), Irlanda (16, față de 5 organizate la alegerile europarlamentare), Danemarca (12, față de 7 organizate la alegerile europarlamentare), Austria (17, față de 9 organizate la alegerile europarlamentare), Grecia (11, față de 4 organizate la alegerile europarlamentare), Portugalia (9, față de 5 organizate la alegerile europarlamentare), Elveția (8, față de 4 organizate la alegerile europarlamentare).

În țările din spațiul Uniunii Europene vor fi organizate 639 de secții de votare.

De asemenea, MAE menționează că, pe lângă secțiile de votare organizate, în mod tradițional, în teatrele de operațiuni din Afganistan, va fi organizată, în premieră, o secție de votare și în Mali, pentru a permite militarilor români care participă la misiunile din cadrul operațiunii Multidimensionale Integrate a ONU de Stabilizare în Republica Mali să își exercite dreptul de vot.

MAE reamintește că la alegerile prezidențiale din anul 2014 au fost organizate în străinătate 294 de secții de votare, la alegerile parlamentare din anul 2016 au fost organizate 417 de secții de votare, iar la alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 au fost organizate 441 de secții de votare.

Procesul de votare în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile, respectiv pe 8, 9 şi 10 noiembrie, pentru primul tur de scrutin şi 22, 23 şi 24 noiembrie, pentru al doilea tur de scrutin.

Programul secţiilor de votare este: vineri între ora locală 12.00 şi ora locală 21.00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând, în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora locală 23:59.

Continue Reading

POLITICĂ

Președinții României și Finlandei, întâlnire la Tokyo: Sauli Niinisto l-a invitat pe Klaus Iohannis la Helsinki, apreciind ”rolul președintelui în apărarea statului de drept”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut luni, la Tokyo, o întrevedere cu omologul său finlandez, Sauli Niinisto, care l-a invitat să efectueze o vizită în Finlanda, anul viitor, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale între cele două ţări. Întâlnirea dintre cei doi președinți avut loc în marja participării la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a exprimat interesul pentru intensificarea dialogului politic, în contextul în care anul viitor va avea loc aniversarea centenarului relaţiilor diplomatice bilaterale. La rândul său, preşedintele finlandez a arătat că relaţia bilaterală este foarte bună şi a evidenţiat importanţa acestei aniversări, context în care l-a invitat pe şeful statului român să efectueze o vizită oficială în Finlanda pentru marcarea acestui moment.

Conform sursei citate,  ”preşedintele Sauli Niinisto a apreciat rolul jucat de Klaus Iohannis în modernizarea societăţii româneşti şi în apărarea statului de drept. De asemenea, preşedintele Finlandei a mulţumit pentru modul în care România a exercitat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al acestui an şi pentru buna coordonare în cadrul Trio-ului de Preşedinţii din care ambele state fac parte.

În acest context, preşedintele Iohannis a evocat provocările complexe la nivel european pe care le-a avut de gestionat preşedinţia României şi, în prezent, cea a Finlandei. Astfel, Klaus Iohannis a menţionat dificultăţile cu care se confruntă UE în privinţa negocierilor privind noul Cadru Financiar Multianual, evoluţiile recente cu privire la Brexit, şi a exprimat regretul în ceea ce priveşte imposibilitatea ajungerii la un consens pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Macedonia de Nord şi Albania. Cei doi şefi de stat au avut un schimb de vederi pe aceste teme, fiind reiterat de către Klaus Iohannis faptul că procesul de extindere este esenţial pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiunea Balcanilor de Vest. De asemenea, cei doi preşedinţi au fost de acord că, post-Brexit, este necesară consolidarea unei relaţii puternice de cooperare cu Regatul Unit, inclusiv în domeniul securităţii şi apărării.

Cei doi preşedinţi au analizat, de asemenea, contextul general de securitate şi similitudinile care caracterizează condiţiile de securitate de la Marea Neagră, respectiv Marea Baltică. Preşedintele Finlandei a apreciat, în acest cadru, rolul pe care România îl joacă în calitate de membru NATO şi a evocat cooperarea ţării sale cu Alianţa.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Sauli Niinisto au abordat şi situaţia din Siria, exprimând necesitatea unui rol crescut al UE în acest dosar şi în regiune, precum şi relaţiile complexe ale UE cu Turcia, respectiv cu China, mai arată sursa citată.

Citiți și Klaus Iohannis și Shinzo Abe, anunț de la Tokyo: Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în 2021, la 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice

Preşedintele Klaus Iohannis se află luni şi marţi în Japonia. Luni, el a avut o întâlnire cu premierul nipon Shinzo Abe, iar marţi va participa la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending