Ungaria intenţionează să se axeze în cele şase luni în care va deţine preşedinţia Consiliului UE pe probleme care sunt importante pentru Europa Centrală, precum combatarea migraţiei ilegale, extinderea UE spre Balcanii de Vest şi securitatea energetică, a declarat vineri ministrul de externe Peter Szijjarto, într-o conferinţă de presă comună cu omologul ceh Jan Lipavsky, transmite MTI.

Szijjarto a remarcat că întrevederea are loc într-o perioadă extrem de dificilă, în care lumea să confruntă cu grave provocări, însă aceasta ar putea ajuta la întărirea experienţei comune a ţărilor Europei Centrale, pentru că acestea sunt cele mai afectate de consecinţele războiului din vecinătatea lor.

Unul din obiectivele principale ale viitoarei preşedinţii ungare a Consiliului UE, în a doua jumătate a anului, va fi să stopeze declinul comunităţii, iar celălalt să exercite o adevărată preşedinţie central-europeană, ceea ce înseamnă că Ungaria se va concentra pe teme care sunt importante pentru Europa Centrală, a spus Szijjarto, potrivit Agerpres.

O atenţie specială va fi acordată succesului luptei împotriva migraţiei ilegale, accelerării extinderii UE în Balcanii de Vest şi garantării securităţii energetice, a arătat el.

Comentând cu privire la extinderea UE în Balcanii de Vest, Szijjarto a criticat faptul că ţări candidate din regiune aşteaptă de peste 14 ani, ceea ce, în opinia sa, subminează credibilitatea politicilor UE.

“Aceasta este o situaţie care trebuie rezolvată, de aceea preşedinţia ungară (a Consiliului UE) are o agendă clară de a ajuta ţările din Balcanii de Vest să accelereze procesul de aderare”, a spus Szijjarto.

El a vorbit şi despre securitatea energetică, afirmând că atât Ungaria, cât şi Cehia au în plan dezvoltarea energiei nucleare şi, prin urmare, vor continua să se opună discriminării negative faţă de energia nucleară din partea Bruxellesului.

Tot potrivit lui Szijjarto, cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad – Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria – a jucat şi continuă să joace un rol important în strategia de politică externă a Budapestei. “Cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad contribuie la creşterea competitivităţii şi securităţii Europei Centrale şi ne aduce pe toţi mai aproape de realizarea obiectivelor noastre naţionale”, a subliniat el.

O “forţă de reacţie rapidă” a Uniunii Europene, evocată joi de preşedintele francez Emmanuel Macron şi destinată unor operaţiuni de tipul evacuării de cetăţeni din ţări în criză, ar putea să fie înfiinţată în 2025, a anunţat vineri ministrul francez al forţelor armate, Sébastien Lecornu, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Acesta este un subiect cheie asupra căruia doresc să putem avea rezultate încă de anul viitor”, a spus Lecornu într-un interviu la postul France 2.

El a justificat proiectul prin faptul că există “multe crize asupra cărora NATO nu are competenţe şi în care Franţa, adesea, desfăşoară singură operaţiuni”.

🔴🇪🇺🗣 INFO : Sébastien Lecornu annonce une probable mise en place “dès 2025” de la “force d’intervention” européenne de 5000 hommes voulue par Emmanuel Macron : “Il y a un chemin pour la constituer dans chaque capitale européenne”. #Les4V @SebLecornu pic.twitter.com/GfTVPb9j4L

— Telematin (@telematin) April 26, 2024

“Există misiuni care sunt militarizate, dar în care NATO nu are de ce să se implice şi în legătură cu care ne spunem astăzi: să o facem în Europa. Aceasta, pentru noi, înseamnă pragmatism”, a mai explicat ministrul francez.

Această forţă de reacţie rapidă, “de plasare în securitate a unor cetăţeni europeni, portughezi, italieni, germani, francezi, trebuie să fim capabili să o punem pe picioare foarte rapid”, a insistat el.

Declaraţiile ministrului francez survin la o zi după ce preşedintele Macron şi-a expus viziunea despre viitorul UE, referindu-se în special la domeniile apărării şi politicilor economice şi comerciale.

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat joi Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.

Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona (“Sorbona 2.0”), în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică. 

Europa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor unei lumi schimbate și să-și sporească apărarea, a declarat Macron, avertizând că UE nu este suficient de înarmată pentru a face față unor amenințări globale precum războiul Rusiei în Ucraina.

El a descris comportamentul Rusiei după invazia sa în Ucraina ca fiind “dezinhibat” și a spus că nu mai este clar unde se află “limitele” Moscovei.

Macron a tras un semnal de alarmă cu privire la ceea ce a descris ca fiind nerespectarea regulilor comerciale globale atât de către SUA, cât și de către China, făcând apel la Uniunea Europeană să își revizuiască politica comercială.

“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, liderul francez avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat” și în care nu trebuie să fie “vasala” Statelor Unite.

El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.

“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.

Miniştrii apărării francez şi german au semnat vineri la Paris un proiect comun de armament în valoare de mai multe miliarde de euro, ce include dezvoltarea unui tanc de luptă de viitoare generaţie, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Programul MGCS (Main Ground Combat System – Sistem Principal de Luptă Terestră), la care se referă memorandumul de înţelegere semnat de ministrul german Boris Pistorius şi omologul său francez Sebastien Lecornu, are ca scop înlocuirea principalelor tancuri de luptă actuale ale celor două ţări.

Deux pays voisins, amis, alliés, membres de l’Union Européenne et de l’OTAN 🇫🇷🇩🇪

Il sera temps d’ici aux années 2040 que nous ayons une cavalerie blindée entièrement interopérable.

C’est le projet de char du futur MGCS : nous pensons en premier, et en commun, le futur du char. pic.twitter.com/Ee097jFhDi

— Sébastien Lecornu (@SebLecornu) April 26, 2024

Proiectul MGCS nu prevede însă doar construirea unui nou tanc de luptă, ci a unei serii de sisteme şi vehicule pe aceeaşi platformă care să conecteze tancurile printr-o reţea de date cu arme de sprijin cum ar fi dronele şi alte sisteme fără pilot.

Anunţând la sfârşitul lui martie la Berlin acordul privind MGCS, ministrul francez Lecornu a vorbit de un “salt generaţional”, în timp ce Boris Pistorius a asigurat că este “un moment istoric”.

Interconectarea sistemelor de arme va permite un salt tehnologic în tehnologia militară, potrivit susţinătorilor proiectului.

Proiectul MGCS este de aşteptat să înlocuiască tancurile Leopard 2 din Germania şi Leclerc din Franţa.

Germania urmează să joace un rol principal în dezvoltarea MGCS, care este omologul proiectului comun Future Combat Air System (FCAS), pilotat de Franţa şi care include dezvoltarea unui avion de luptă de ultimă generaţie, precum şi de drone şi alte sisteme.

Acest acord survine la o zi după ce preşedintele Macron şi-a expus viziunea despre viitorul UE, referindu-se în special la domeniile apărării şi politicilor economice şi comerciale.

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat joi Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.

Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona (“Sorbona 2.0”), în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică. 

Europa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor unei lumi schimbate și să-și sporească apărarea, a declarat Macron, avertizând că UE nu este suficient de înarmată pentru a face față unor amenințări globale precum războiul Rusiei în Ucraina.

El a descris comportamentul Rusiei după invazia sa în Ucraina ca fiind “dezinhibat” și a spus că nu mai este clar unde se află “limitele” Moscovei.

Macron a tras un semnal de alarmă cu privire la ceea ce a descris ca fiind nerespectarea regulilor comerciale globale atât de către SUA, cât și de către China, făcând apel la Uniunea Europeană să își revizuiască politica comercială.

“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, liderul francez avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat” și în care nu trebuie să fie “vasala” Statelor Unite.

El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.

“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.